Cazare 2020 Bistrita – Hotel Krone***
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, Internet wireless.
DT = camera twin
DM = camera cu pat matrimonial.
Copii:
- 0-4,99 ani în camera cu 1 adult sau 2 adulti gratuitate la cazare şi mic dejun fara pat suplimentar;
- pat suplimentar 50 lei/zi.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii, iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Bistrita Nasaud Localitate - Statiune: Bistrita Tip masa: Mic dejunCazare 2020 Bistrita – Hotel Krone***
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, Internet wireless.
DT = camera twin
DM = camera cu pat matrimonial.
Copii:
- 0-4,99 ani în camera cu 1 adult sau 2 adulti gratuitate la cazare şi mic dejun fara pat suplimentar;
- pat suplimentar 50 lei/zi.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii, iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Municipiul Bistriţa este reşedinţa judeţului Bistriţa – Năsăud si este situat în partea de nord-est a Podişului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriţei.
Municipiul Bistriţa este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47010' latitudine nordică şi 24030' longitudine estică.
Oraşul este străbătut de râul Bistriţa, râu al cărui nume îl poartă. Este înconjurat de coline acoperite cu întinse livezi, ocupă o suprafaţă de 14.547 ha, împreună cu cele şase localităţi componente: Unirea (5 km), Slătiniţa (10 km), Ghinda (8 km), Viişoara (5 km), Sigmir (6 km), Sărata (10 km).
Localităţile limitrofe municipiului Bistriţa sunt: Feldru (nord), Livezile (nord-est), Cetate şi Budacul de Jos (sud-est), Măriselu (sud), Şieu Măgheruş (sud-vest), Şintereag şi Dumitra (nord-vest).
Municipiul Bistriţa este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriţei. Suprafaţa pe care se află este o regiune mai coborâtă cunoscută ca "Depresiunea Bistriţei". Această depresiune este deschisă la vest şi est, iar înspre nord şi sud este mărginită de dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistriţei (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocoş, Jelnei, Codrişor (Schieferberg), Cighir.
Depresiunea Bistriţei este de origine eroziv-acumulativă. Este străbătută de râul Bistriţa care izvorăşte de pe versantul nordic al Munţilor Călimani, de sub vârful Bistriciorului, de la o altitudine de 562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraş. Aici primeşte doi afluenţi cu debit foarte mic şi inconstant, pârâul Ghinzii şi Valea Jelnei. De pe Dealul Cetăţii îşi adună apele pârâul Căstăilor care confluează cu râul Bistriţa între Bistriţa şi Viişoara. Râul Bistriţa traversează localitatea Viişoara, trece pe la marginea localităţii Sărata şi se varsă în râul Şieu.
Depresiunea Bistriţei are o climă temperat-continentală cu veri mai umede şi relativ călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi relativ reci.
Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural în care este amplasat municipiul Bistriţa, precum şi de urbanistica sa care crează microclimatul specific Bistriţei. Temperatura medie multianuală este de 8.30, iar temperaturile extreme absolute au fost de 37.6 grade C, înregistrată la 16 august 1952 (maxima absolută) şi de -33.8 grade C, înregistrataă la data de 18 ianuarie 1963 (minima absolută). Luna cea mai rece este ianuarie cu o medie multianuală de -4.7 grade C, iar cea mai caldaă iulie, media fiind de 18.9 grade C.
Bistriţa este atestată documentar prima oară ca oraş în anul 1264 şi îşi datorează într-o mare măsură geneza, evoluţia şi caracteristicile fizice, colonizării germane medievale. Aşezarea este amplasată într-o zonă cu resurse naturale deosebit de bogate, iar conjunctura favorabilă, libertăţile obţinute de colonişti de la Coroana Maghiară, legislaţia urbană germană, calitatea şi cultura grupului uman aşezat aici, Biserica catolică şi alţi factori, au făcut ca oraşul să se dezvolte rapid. Către sfârşitul secolului al XII-lea erau deja conturate cele două laturi lungi ale pieţei centrale, dar şi traseele principale ale tramei stradale. Dezvoltarea şi evoluţia urbanistică a Bistriţei, prezintă numeroase similitudini planimetrice cu oraşe din Europa Centrală şi de Nord, din spaţiul de colonizare german: caracteristici geometrice destul de exacte, o textură omogenă a lotizărilor, un sistem de străzi riguros trasate care converg către Piaţa Centrală, precum şi tipologia de bază după modelul unei pieţe dreptunghiulare apropiate de un pătrat, cu două străzi longitudinale, tangente, dintre care una este dominantă.
Un punct de referinţă în dezvoltarea oraşului este anul 1465 când începe construcţia sistemului de fortificaţie al Bistriţei. După douăzeci de ani, prima centură a zidurilor de apărare era gata, avea 13 tunuri şi un bastion, iar după 50 de ani s-a construit şi a doua centură de ziduri, prevăzută şi aceasta cu turnuri,iar împrejurul lor s-au săpat şanţuri adânci, care printr-un canal derivat din râul Bistriţa, au fost umplute cu apa. În interiorul zidurilor de incintă, în jurul Bisericii Evanghelice din Piaţa Centrală a început în a doua jumătate a secolului al XV-lea o campanie de folosire judicioasă a spaţiului, de ridicare de noi construcţii din piatră sau cărămidă în locul celor preponderent din lemn. Case de piatră sunt semnalate de timpuriu la Bistriţa şi se poate afirma cu certitudine că procentul clădirilor reînnoite la sfârşitul secolului al XV-lea era mai mare decât în alte oraşe.
În secolul al XVI-lea se trece sistematic la construcţiile de piatră, atingându-se apogeul dezvoltării urbanistice medievale în suprafaţa cuprinsă între zidurile de incintă, Bistriţa înscriindu-se sub aspect social, economic, edilitar, între cele mai reprezentative oraşe din Transilvania. În secolul al XIX-lea, modificarea zonelor de locuire şi a oraşului în general, a fost influenţat de mai mulţi factori, între care menţionăm demararea în deceniul 7 a porţilor principale si a elementelor de fortificaţii, odată cu extinderea oraşului în afara acestora.
Un alt eveniment remarcabil îl constituie anul revoluţionar 1848, când Bistriţa devine un adevărat câmp de luptă între armatele austriece şi trupele maghiare. După al doilea război mondial s-au produs mutaţii importante în configuraţia oraşului şi a zonelor de locuit, acestea se vor extinde iar pe de altă parte, zona exterioară a oraşului va fi ocupată de amplasarea noilor unitaţi industriale.
În urma reorganizării administrativ-teritoriale din anul 1949 atribuţiile comunităţilor orăşeneşti au fost preluate de Comitetul Provizoriu al oraşului Bistriţa până în anul 1950 când a luat fiinţă Sfatul Popular al oraşului Bistriţa, iar, în anul 1968, Consiliul Popular Bistriţa. In anul 1979, orasul Bistriţa a fost ridicat la rangul de municipiu.
Biserica evanghelică din Piata Centrală a fost construită de comunitatea sasilor din Bistrita la sfirsitul secolului al XIII-lea, aproape odată cu infiintarea localitătii. Din vechea bazilică romanică nu pot fi dentificate azi elemente arhitecturale certe, deoarece constructia a cunoscut o refacere majoră in cursul secolului al XIV-lea, lucrarile se vor finaliza la inceputul secolului al XV-lea.
Ansamblul “Sugalete” reprezinta un şir de case cu arhitectura gotica cu portic, care ocupă inca din evul mediu frontul de nord al celui mai important Ńesut urban al oraşului pe latura de nord a Pietei Centrale, avand azi numere de la 13 la 24. Acest complex este unul dintre cele mai importante exemple de ansambluri arhitecturale urbane medievale pastrate in Transilvania.
Casa Andreas Beuchel cunoscută şi sub numele de casa Ioan Zidarul, din Piata Centrală nr. 30, este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura din Municipiul Bistrita. Cladirea are o frumoasa arhitectura de gotic tarziu dar si cu evidente elemente de arhitectura renascentista transilvaneana timpurie, înregistrată în Lista Monumentelor Istorice –2004 ca un monument arhitectural de interes national şi universal.
Edificiul cultural municipal, fosta casa de cultura a municipiului Bistrita si Geverbenverein-ul (Casa asociatiei meseriasilor) din Parcul Mare al municipiului Bistrita, situata pe str. Albert Berger la nr. 10, figureaza pe Lista Monumentelor Istorice emisa in anul 2004, facand parte din Ansamblul protejat al orasului.
Sursa: Site-ul Primariei Bistrita
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei, învecinându-se cu judeţete Cluj la vest, Mureş la sud, Suceava în est şi Maramureş la nord.
Suprafaţa judeţului este de 5335 km2, reprezentând 2,24% din suprafaţa ţării.
Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, important centru economic, cultural şi administrativ al judeţului. Oraşul Năsăud este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice, textilă şi alimentară. Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie metalurgică şi alimentară. Oraşul Sângeorz- Băi este staţiune turistică cu izvor de ape minerale terapeutice.
Teritoriul judeţului prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este Drumul European E 58.
Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.
Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa - Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.
Relieful judeţului Bistriţa-Năsăud este unul dintre principalii factori,care contribuie în mod nemijlocit la desfăşurarea fenomenelor hidrologice.Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief.
Zona montană străjuieşte judeţul în partea de nord şi est şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, din care fac parte :
- Munţii Ţibleşului, la nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice.
- Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format din şisturi cristaline, cu văi adânci şi puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din judeţ îl reprezintă Ineul - 2280 m.
- Munţii Bârgăului, amplasaţi în partea de est a judeţului, find alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare - 1410 m.
- Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.
Zona dealurilor – ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului apărând ca unităţi bine individualizate, cum ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea Şieului.
Zona de câmpie – spre vest este evidenţiată o unitate morfostructurală, Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, în sud Valea Mureşeni, în sud Valea Mureşului, iar la est interfluviu Şieu-Teaca şi Valea Şieului.
Zona de luncă – însoţeşte cursurile principalelor rîuri, în special al Someşului Mare, şi reprezintă aproximativ 3% din suprafaţa judeţului.
Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe câteva râuri principale: Someşul Mare, Şieu, Bistriţa. Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică.
Pe râul Bistriţa, în aval de Colibiţa este lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane m.c. , fiind singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind asigurarea apei, fiind posibilă alimentarea cu apă a localităţiilor din câmpie printr-o amenajare corespunzătoare.
Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continentală moderată, cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime.
Temperatura medie anuală coboară sub 0oC în regiunile montane, la peste 1900 m şi se ridică la peste 8,5oC în zona sud-vestică (de deal şi câmpie) a judeţului. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.
Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680 mm/m2.
Populaţia totală a judeţului la data de 1 iulie 2006, conform datelor operative comunicate de Direcţia Judeţeană de Statistică a judeţului Bistriţa-Năsăud, era de 317.685 locuitori.
Majoritatea populaţiei judeţului este concentrată în mediul rural (63,7%), în timp ce în mediul urban trăieşte 36,3% din totalul populaţiei.
Datorită aşezării geografice favorabile, calitatăţii solului, pădurilor bogate şi minereurilor, meleagurile judeţului Bistriţa-Năsădud au fost populate încă din cele mai vechi timpuri. Vestigiile arheologice din neolitic, din epocile dacică, daco romană şi romană descoperite pe teritoriul întregului judeţ, constituie mărturii ale perenităţii şi ale continuităţii poporului român pe aceste locuri. De asemenea, documentele din sec. XIII-XV atestă existenţa voievodatului lui Gelu, formaţiune statală ce cuprindea o bună parte din teritoriul actual al judeţului (Salva, Mocod, Maieru, Rebra, etc).
În evul mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între Transilvania şi Bucovina, spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Datorită acestui fapt Bistriţa s-a plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu. Datorită importantului rol jucat în istoricul dezvoltării, Bistriţa este în prezent capitala judeţului.
O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă numeroasele puncte de atracţie turistică, materializate prin rezervaţii naturale, monumente ale naturii, staţiuni turistice, staţiuni balneoclimatelice etc.
Dintre rezervaţiile naturale pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al Munţilor Călimani, cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, flaură şi floră montană cu specii foarte rare şi endemite, Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Şieu Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti, Grădinile Istorice din Beclean, Dobric, Silivaşul de Câmpie, formaţiunile carstice de la peşterile Tăuşoare-Zalion şi din Valea Cobăşelului etc.
Printre vestigiile istorice mai importante se află Biserica Evanghelică din centrul municipiului Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani, cu o înălţime a turnului de 75 de m.
La numai 500 m se află o catedrală ortodoxă, în imediata apropiere a unui fragment din zidul de piatră care înconjură cetatea Bistriţa. Alte fragmente destul de mari ale acestui zid se mai păstrează în apropierea parcului oraşului, unde încastrează şi un bastion de apărare ”Turnul Dogarilor”, refăcut aşa cum arată el în urmă cu o jumătate de mileniu.
Datorita atât unor peisaje de un pitoresc unic, cât şi obiceiurilor şi tradiţiilor care încă îşi păstrează ritualul de desfăşurare, a început să funcţioneze şi să se dezvolte o reţea de agroturism.
În judeţul Bistriţa Năsăud există câteva obiceiuri tradiţionale care au păstrat până astăzi formele ample de desfăşurare, în care vechiile rituri se îmbină cu acte ceremoniale spectaculoase.
Dintre obiceiurile tradiţionale care se păstrează vii şi în zilele noastre, amintim: Craii de la Mocod, Înstruţarea boului, Sărbătoarea Sânzienelor, Cununa Grâului, Hâzii.
Un potenţial turistic uriaş îl are şi zona Tihuţa unde se află castelul Contelui Dracula şi Hotelul Dracula. Datorită răspândirii pe întreg mapamondul a mitului Contelui Dracula, această zonă ar trebui exploatată pe măsura valorii de unicat a acestui mit, prin investiţii în amenajarea a tot ceea ce ar putea trezi fascinaţia turiştilor români şi cu precădere străini.
Situate în zone deosebit de pitoreşti, cu un climat plăcut şi cu un potenţial turistic foarte ridicat, zonele - Piatra Fântânele, Colibiţa, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia, constituie puncte de atracţii turistice a căror exploatare şi promovare optimă poate să trezească şi să crească plăcerea de a le vizita atât turiştilor români cât şi celor străini.
Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un potenţial turistic valoros, fiind o staţiune balneoclimaterică renumită atât în ţară cât şi peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici.
Judeţul Bistriţa-Năsăud beneficiază de elemente de simbol cultural cu valoare de unicat ce pot fi întrebuinţate şi ele la sporirea potenţialului turistic. Astfel de obiective cu încărcare culturală deosebită şi cu valoare turistică sunt: Casa Memorială ,,George Coşbuc” din comuna Coşbuc, Casele Memoriale Liviu Rebreanu din comuna Maieru şi din satul Liviu Rebreanu precum şi Casa Memorială Ion Pop Reteganul din comuna Petru Rareş (Reteag). Printre alte obiective culturale ale judeţului pot fi amintite Muzeul Judeţean, Muzeul Grăniceresc Năsăud şi Muzeul de sub Poarta.
Rezervaţiile şi monumentele naturale ale judeţului Bistriţa Năsăud care constituie elemente de simbol şi patrimoniu în context naţional şi internaţional sunt Parcurile naţionale ale munţilor Rodnei şi Călimani.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Bistrita Nasaud
Elegantul Hotel Krone*** este situat în inima oraşului Bistriţa, aproape de centrul cultural şi istoric al oraşului, oferind camere decorate cu gust şi confortabile.
Amplasat pe ultimele două etaje ale unei clădiri renovate, hotelul are o ambianţă tihnită şi oferă servicii impecabile precum închirierea de maşini, o florărie şi altele.
Hotel Krone*** pune la dispozitie un numar de 10 camere duble si 34 camere twin, sala de conferinta cu o capacitate de 50 de locuri, cafenea, restaurant, terasa, sala fitness, lift si parcare.
Camere: baie proprie cu dus, TV LCD cablu, telefon, internet, aer conditionat.
Pentru desavarsirea unui sejur minunat, va invitam in Salonul Bavaria, prilej de a descoperi rafinamentul unei bucatarii deosebite. Cu o capacitate de 50 de locuri gazduim conferinte, simpozioane, aniversari si microrevelioane.
Micul dejun, prânzul sau cina sunt servit în Salonul Bavaria, cu o capacitate de până la 80 de persoane.
Meniul special ales pentru tine îţi oferă posibilitatea alegerii unei game diversificate de mâncăruri specifice bucătăriei româneşti, germane sau de ce nu italiene.
Hotel Krone pune la dispoziţie şi o sală de gimnastică şi fitness dotată cu aparate performante ale producătorului Florsystem Sport, concepute special pentru nevoile oaspetilor.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
