Cazare 2020 Bucuresti – Casa Capsa*****
Va invitam sa redescoperiti Micul Paris !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, Internet wireless.
CL = camera Clasic
ST = camera Standard
DL = camera Deluxe.
Copiii pana la 6 ani au gratuitate la cazare.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii rezervarii.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Bucuresti Localitate - Statiune: Bucuresti Tip masa: Mic dejunCazare 2020 Bucuresti – Casa Capsa*****
Va invitam sa redescoperiti Micul Paris !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, Internet wireless.
CL = camera Clasic
ST = camera Standard
DL = camera Deluxe.
Copiii pana la 6 ani au gratuitate la cazare.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii rezervarii.
Optional transport, transferuri.
Municipiul Bucureşti este amplasat în sud-estul ţării, acolo unde în urmă cu câteva sute de ani se întindeau Codrii Vlăsiei din care astăzi se păstrează câteva pâlcuri răzleţe de pădure. Râul Dâmboviţa traversează oraşul, iar salba de lacuri din nordul capitalei asigură răcoarea şi umezeala în timpul toridelor zile de vară. Cinstea care revine întemeietorului acestui oraş pare a fi disputată de către Bucur Ciobanul, candidatul tradiţiei şi legendei şi de controversatul Vlad Ţepes, omul primului document cunoscut, care atestă existenţa capitalei noastre la 20 septembrie 1459.
În realitate, cercetările istorice şi în principal cele arheologice au scos la iveală vestigiile unei cetăţi, probabil prima, databilă încă din a doua jumătate a veacului al XIV-lea. Atunci se nasc Bucureştii şi în jurul acelei prime fortificaţii de 160 m.p., vor fi ctitorite rând pe rând Curtea Domnească, biserica lui Mircea Ciobanul (1558-1559), uliţele negustorilor şi meseriaşilor, într-un cuvânt oraşul politic şi cultural.
Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coagulând în jurul vechiului centru istoric satele aflate împrejur. Dâmboviţa a fost un liant al aşezării urbane care şi-a căutat dimensiunile naturale, extinzându-se mai cu seamă spre nord, în zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se păstrează şi astăzi în memoria bucureşteanului, căruia denumiri ca Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon îi sunt familiare ca zone componente ale capitalei.
În anul 1659, Bucureştii devin definitiv capitala Ţării Româneşti. Oraşul se dezvoltă, apar numeroase biserici, hanuri mari fortificate şi prima arteră pavată cu bârne din lemn, Podul Mogoşoaiei (1692), ulterior rebotezată Calea Victoriei în anul 1878.
În veacul al XIX-lea oraşul se modernizează fiind ales capitală a României, înfăptuită prin unirea Moldovei cu Ţara Românească, în anul 1862. In acea perioadă, este considerat cel mai mare oraş din sud-estul Europei după Istanbul. Apar pavajul, mai întâi din lemn, apoi din granit de Scoţia şi Sicilia, iluminatul, canalizarea şi parcurile publice. Spre sfârşitul secolului se trasează cele două axe, nord-sud şi est-vest care structurează oraşul. De altfel, domnia lui Carol I (1866-1914) este timpul marilor edificii reprezentative pentru urbea lui Bucur: Ateneul Român (1888), Fundaţia Carol I (1891), Ministerul Agriculturii (1894), Palatul de Justiţie (1890-1895), Palatul Poştelor (1894-1900), Palatul Sturdza (1899), Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul Militar (1912), Hotelul Athenee Palace (1914) etc.
După primul război mondial (1914-1918), Bucureştiul devine una dintre cele mai frumoase capitale europene, strălucirea vieţii culturale şi sociale, atmosfera şi arhitectura aducându-i pe bună dreptate denumirea ”micul Paris”. (sursa: www.pmb.ro )
Bucureşti, oraş cu rang de municipiu (din 17 februarie 1968), cu statut de unitate administrativă aparte (asemănător judeţului), rămâne de-a lungul timpului capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, educaţional, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Populaţia cu domiciliu în Bucureşti, de peste două milioane de locuitori, îl poziţionează pe locul şase în ierarhia capitalelor din Uniunea Europeană.
În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.
Localizare geografică: Oraşul se află situat în S-SE României, în Câmpia Vlăsiei, la 54-90 m altitudine, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina, la 60 km N de fluviul Dunărea, 120 K S de M-ţii Carpaţi şi 226 km V de Marea Neagră.
ŞTIAŢI CĂ ?
Staţia de metrou Politehnica este pavată cu plăci de marmură şi granit ce conţin fosile de acum 180 de milioane de ani.
Potrivit Academiei Recordurilor Mondiale, Casa Poporului din Bucureşti este a 2-a cea mai mare clădire din lume, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire construită vreodată.
Arcul de Triumf a fost construit iniţial din lemn, în anul 1922, pentru a onora curajul soldaţilor români care au luptat în primul război mondial.
Oraşul Bucureşti a fost desemnat capitală a Ţării Românesti în 1659, de către domnitorul Gheorghe Ghica.
Primul drum din Bucuresti a fost Drumul de Lemn (cunoscut de noi sub numele de Calea Victoriei) – zona era pavata cu trunchiuri de copaci.
Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din lume. Cele mai importante oraşe sunt Beijing, Atlanta, Budapesta şi Hanovra.
Cel mai vechi parc din Bucuresti este Parcul Cişmigiu – deschis pentru public în anul 1860.
Muzeele cu intrare gratuită în București când pot fi vizitate
Muzeul Țăranului Român, Șoseaua Kiseleff, Nr. 3, Sector 1.
La muzeu se poate ajunge cu metroul până la Piața Victoriei sau cu autobuzele 205, 361 și 381.
Accesul la muzeu este gratuit în ziua de 26 a fiecărei luni, potrivit muzeultaranuluiroman.ro.
În celelalte zile se aplică următoarele tarife pentru a vizita muzeul: Adulţi 12 lei, Elevi/studenți, posesori ai cardului Euro 26 ani, persoanele adulte cu handicap mediu 3 lei, Pensionari - 6 lei.
Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, Bulevardul I.C. Brătianu, Nr. 2, Sector 3.
Cea mai rapidă cale de a ajunge la muzeu este cu metroul, până la stația Universitate sau cu autobuzele 137, 311, 368, 783 sau cu troleibuzul 69.
Muzeul se poate vizita gratuit în prima de zi de sâmbătă a lunii.
În celelalte zile, prețul de intrare pentru adulți este 10 lei, iar pentru elevi și pensionari este 5 lei.
Muzeul Național George Enescu – Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei, Nr. 141, Sector 1.
La muzeu se poate ajunge cel mai rapid cu metroul, până la stația Piața Victoriei sau cu autobuzele 133, 182, 361 sau 381,
Accesul la muzeu este gratuit în ziua de 26 din fiecare lună.
În celelalte zile se aplică următoarele tarife: adulți 20 de lei, pensionari 10 lei, posesorii cardului Euro 26, 5 lei, adulți cu handicap mediu și ușor 5 lei, elevi şi studenţi, inclusiv studenţi ai facultăţilor particulare acreditate 5 lei.
Muzeul K.H. Zambaccian, Str. Muzeul Zambaccian Nr. 21A, Sector 1.
La muzeu se poate ajunge cu metroul până la stația Aviatorilor sau cu autobuzele 282, 301, 331, 335 sau 343.
Muzeul se poate vizita gratuit în prima miercuri din fiecare lună.
În celelalte zile se splică următoarele tarife: adulți - 12 lei, elevi/ studenți, posesori ai cardului Euro 26, adulți cu handicap mediu și ușor 3 lei, pensionari 6 lei.
Muzeul Theodor Pallady – Casa Melik, cunoscut și sub numele de Colecția Serafina și Gheorghe Răut, Str. Spătarului, Nr. 22, Sector 2.
Pentru a ajunge la muzeu puteți merge cu autobuzele 135, 311, 312, 313, 336, 667 sau 783, cu tramvaiul 21 sau 5 sau cu troleibuzele 69, 70, 85, 86 sau 90.
Intrarea la muzeu este gratuită în prima miercuri din fiecare lună.
În restul zilelor, prețurile de intrare sunt următoarele: adulți 12 lei, elevi / studenți, posesori ai cardului Euro 26, adulți cu handicap mediu și ușor 3 lei, pensionari 6 lei.
Muzeul de Artă „Frederic și Cecilia-Cuțescu Storck”, Str. Vasile Alecsandri, Nr. 16, Sector 1.
Cea mai simplă variantă de a ajunge la muzeu este cu metroul, până la stația Piața Victoriei, după care puteți face o plimbare de 10-15 minute pe jos.
Muzeul se poate vizita gratuit în prima sâmbăta a fiecărei lună.
În celelalte zile, prețul de intrare pentru adulți este 10 lei, elevii, studenții și pensionari 5 lei.
Muzeul de Artă Vasile Grigore - pictor și colecționar, Str. Maria Rosetti Nr.29, Sector 2.
Pentru a ajung la muzeu puteți merge cu oricare dintre autobuzele 133, 135, 226, 381, 667 sau 783, cu tramvaiele 16 sau 5 sau cu troleibuzul 86.
Muzeul poate fi vizitat gratuit în ultima zi de miercuri a fiecărei luni.
În restul zilelor se aplică următoarele tarife: adulți 5 lei, adulți cu handicap mediu și ușor 1,25 lei, elevi / studenți 1,25 lei, pensionari 2,50 lei, posesori ai cardului Euro 26, 1,25 lei.
Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49-53, Sector 1.
Cea mai bună variantă de a ajunge la muzeu este cu metroul până la stația Piața Romană sau cu autobuzele 137,178, 226,361, 368, 381 sau 783 sau cu troelibuzul 70.
Muzeul se poate vizita gratuit în prima zi de miercuri din fiecare lună.
În celelalte zile, prețurile de intrare sunt următoarele: adulți 24 lei, elevi / studenți, posesori ai cardului Euro 26, adulți cu handicap mediu și ușor 6 lei, pensionari 12 lei.
Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei Nr. 111.
Cea mai bună variantă de a ajunge la Muzeul Colecțiilor de Artă este cu metroul, până la stația Piața Romană sau cu autobuzele 133, 168, 226, 361 sau 783.
Intrarea la muzeu este liberă în prima zi de miercuri a fiecărei luni.
În restul zilelor, prețurile de intrare variază astfel: adulţi 32 lei, elevi / studenți, posesori ai cardului Euro 26, persoanele adulte cu handicap mediu 8 lei, pensionari 16 lei.
Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu, Strada Bulevardul Lascăr Catargiu Nr. 21, Sector 1, este singurul observator pentru public din București.
Cea mai rapidă variantă pentru a ajunge la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu este cu metroul, până la stația Piața Victoriei, după care urmează un drum de 10 minute pe jos.
Observatorul Astronomic se poate vizita gratuit în prima sâmbăta din fiecare lună.
În restul zilelor se aplică următoarele tarife: adulți 10 lei, elevi, studenți, pensionari 5 lei, copii cu vârsta de până la 7 ani acces gratuit.
Sursa: Site-ul INSSE
Municipiul Bucureşti este amplasat în sud-estul ţării, acolo unde în urmă cu câteva sute de ani se întindeau Codrii Vlăsiei din care astăzi se păstrează câteva pâlcuri răzleţe de pădure. Râul Dâmboviţa traversează oraşul, iar salba de lacuri din nordul capitalei asigură răcoarea şi umezeala în timpul toridelor zile de vară. Cinstea care revine întemeietorului acestui oraş pare a fi disputată de către Bucur Ciobanul, candidatul tradiţiei şi legendei şi de controversatul Vlad Ţepes, omul primului document cunoscut, care atestă existenţa capitalei noastre la 20 septembrie 1459.
În realitate, cercetările istorice şi în principal cele arheologice au scos la iveală vestigiile unei cetăţi, probabil prima, databilă încă din a doua jumătate a veacului al XIV-lea. Atunci se nasc Bucureştii şi în jurul acelei prime fortificaţii de 160 m.p., vor fi ctitorite rând pe rând Curtea Domnească, biserica lui Mircea Ciobanul (1558-1559), uliţele negustorilor şi meseriaşilor, într-un cuvânt oraşul politic şi cultural.
Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coagulând în jurul vechiului centru istoric satele aflate împrejur. Dâmboviţa a fost un liant al aşezării urbane care şi-a căutat dimensiunile naturale, extinzându-se mai cu seamă spre nord, în zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se păstrează şi astăzi în memoria bucureşteanului, căruia denumiri ca Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon îi sunt familiare ca zone componente ale capitalei.
În anul 1659, Bucureştii devin definitiv capitala Ţării Româneşti. Oraşul se dezvoltă, apar numeroase biserici, hanuri mari fortificate şi prima arteră pavată cu bârne din lemn, Podul Mogoşoaiei (1692), ulterior rebotezată Calea Victoriei în anul 1878.
În veacul al XIX-lea oraşul se modernizează fiind ales capitală a României, înfăptuită prin unirea Moldovei cu Ţara Românească, în anul 1862. In acea perioadă, este considerat cel mai mare oraş din sud-estul Europei după Istanbul. Apar pavajul, mai întâi din lemn, apoi din granit de Scoţia şi Sicilia, iluminatul, canalizarea şi parcurile publice. Spre sfârşitul secolului se trasează cele două axe, nord-sud şi est-vest care structurează oraşul. De altfel, domnia lui Carol I (1866-1914) este timpul marilor edificii reprezentative pentru urbea lui Bucur: Ateneul Român (1888), Fundaţia Carol I (1891), Ministerul Agriculturii (1894), Palatul de Justiţie (1890-1895), Palatul Poştelor (1894-1900), Palatul Sturdza (1899), Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul Militar (1912), Hotelul Athenee Palace (1914) etc.
După primul război mondial (1914-1918), Bucureştiul devine una dintre cele mai frumoase capitale europene, strălucirea vieţii culturale şi sociale, atmosfera şi arhitectura aducându-i pe bună dreptate denumirea ”micul Paris”. (sursa: www.pmb.ro )
Bucureşti, oraş cu rang de municipiu (din 17 februarie 1968), cu statut de unitate administrativă aparte (asemănător judeţului), rămâne de-a lungul timpului capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, educaţional, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Populaţia cu domiciliu în Bucureşti, de peste două milioane de locuitori, îl poziţionează pe locul şase în ierarhia capitalelor din Uniunea Europeană.
În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.
Localizare geografică: Oraşul se află situat în S-SE României, în Câmpia Vlăsiei, la 54-90 m altitudine, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina, la 60 km N de fluviul Dunărea, 120 K S de M-ţii Carpaţi şi 226 km V de Marea Neagră.
ŞTIAŢI CĂ?
Staţia de metrou Politehnica este pavată cu plăci de marmură şi granit ce conţin fosile de acum 180 de milioane de ani.
Potrivit Academiei Recordurilor Mondiale, Casa Poporului din Bucureşti este a 2-a cea mai mare clădire din lume, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire construită vreodată.
Arcul de Triumf a fost construit iniţial din lemn, în anul 1922, pentru a onora curajul soldaţilor români care au luptat în primul război mondial.
Oraşul Bucureşti a fost desemnat capitală a Ţării Românesti în 1659, de către domnitorul Gheorghe Ghica.
Primul drum din Bucuresti a fost Drumul de Lemn (cunoscut de noi sub numele de Calea Victoriei) – zona era pavata cu trunchiuri de copaci.
Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din lume. Cele mai importante oraşe sunt Beijing, Atlanta, Budapesta şi Hanovra.
Cel mai vechi parc din Bucuresti este Parcul Cişmigiu – deschis pentru public în anul 1860.
Sursa: Site-ul INSSE
Casa Capsa este un local legendar al Bucurestiului, aflat pe Calea Victoriei, care si-a cunoscut începutul în anul 1852, drept cofetaria “La doi frati, Anton si Vasile Capsa”, peste drum de Biserica Zlatari, în fostul Han Damari. Dupa putin timp s-a mutat în casa Slatineanu, unde se afla si astazi. Inca de la deschidere, localul a început sa fie frecventat de personalitati marcante ale momentului. In anul 1873, Casa Capsa primeste Marea Medalie la Expozitia Universala de la Viena, devenind apreciata si pe plan international, obtinand în 1882 brevetul de furnizor al casei Principelui Milan Orbenovici al Serbiei, iar în 1908 devine furnizorul Principelui Ferdinand al Bulgariei.
Capsa cunoaste o dezvoltare mai mare din anul 1886, cand Grigore Capsa mareste localul, deschizand un hotel si o cafenea. Din acel moment, Capsa devine locul “oficial” de intalnire a personalitatilor din politica, gazetarie, arta si cultura. Grigore Capsa a fost cel care a inlocuit in Bucuresti izul oriental cu parfumul occidental, cel care a facut trecerea de la baclava si sarailie la cofeturi, ciocolata, ganache si “bonbon”-uri.
La Casa Capsa se dadeau cele mai importante dineuri din Bucuresti, iar in 1920, la invitatia regelui Ferdinand si a Meginei Maria, sosea în Bucuresti celebrul maresal francez Joseph Jacques Césaire Joffre. Marele cofetar Grigore Capsa, furnizor al Casei Regale, a creat în cinstea maresalului o prajitura de ciocolata care sugera forma cilindrica a caschetelor militare franceze. Maresalul Joffre suferea de diabet, fapt pentru care maestrul cofetar cu studii la Paris a inventat o prajitura care putea fi consumata fara riscuri din partea oaspetelui. Prajitura a primit numele “Joffre” si a făcut inconjurul lumii, fiind preluata de bucataria franceza, din a carei traditie fusese inspirata.
Casa Capsa a mai fost cunoscuta bucurestenilor drept “cafeneaua scriitorilor si artistilor”, circuland ideea ca un scriitor nu era scriitor daca nu frecventa Capsa. Virgil Carianopol spunea: “Ca sa devii scriitor, trebuia să obtii botezul Capsei, care, fara nici o firma literara, era totusi redactia redactiilor, nodul gordian al trecerii spre nemurire”, iar Tudor Arghezi spunea despre Capsa ca “este singurul local intelectual de pe Calea Victoriei”. Iata numai cateva nume ale “stalpilor” de cafenea, dar si adevarati stalpi ai culturii romanesti: poetul Ion Barbu deschidea Capsa, aparand inca de la ora 8:00 dimineata la cafea si ramanand acolo mare parte a zilei, ca la birou, apoi urmau: criticul Serban Cioculescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ionel si Pastorel Teodoreanu, Camil Petrescu, Zaharia Stancu, Ion Minulescu si altii.
Amplasat in centrul Bucurestiului, Hotelul Casa Capsa este un hotel elegant de 5 stele, situat aproape de principalele atractii ale orasului cum ar fi: centrul istoric, zone
comerciale, parcuri, muzee, fiind locul perfect pentru calatorii de afaceri cat si pentru
vacanta.
Hotelul Casa Capsa dispune de 60 de camere elegante si primitoare decorate in stil Baroc cu mobilier din lemn masiv innobilat cu foita de aur. Puteti alege de la camerele Clasic, camerele Standard, elegantele camere Deluxe, luxoasele Junior Suit pana la impresionantul Apartament Prezidential.
Camere: aer conditionat control climateric individual, baie cu dus sau cada, uscator de par, papuci, halate de baie si prosoape din bumbac 100%, perne non alergenice la cerere, cablu TV, telefon international direct, acces la internet, birou de lucru, AC 220V, minibar.
Camera Standard are suprafata de 18 m2, pat matrimonial, vedere spre Strada Edgar Quinet sau gradina interioara.
Camera Clasic are suprafata 16 m2, pat pentru o persoana, vedere spre Strada Edgar Quinet.
Camera Dubla are suprafata 18 m2, pat matrimonial, vedere spre Strada Edgar Quinet sau gradina interioara a hotelului.
Camera Deluxe are suprafata 22 m2, pat matrimonial, vedere spre Strada Edgar Quinet sau gradina interioara a hotelului.
Junior Suita are suprafata 40 m2, pat matrimonial, vedere Calea Victoriei, Cercul Militar National sau gradina interioara a hotelului.
Apartamentul Presidential are suprafata 70 m2, pat matrimonial, vedere spre Calea Victoriei, Cercul Militar National.
Restaurant Capsa, ofera un meniu international iar Braseria Capsa, ofera un meniu international light.
Servicii gratuite: incarcarea, descarcarea si transportul bagajelor, trezirea turistilor la ora solicitata, pastrarea obiectelor de valoare, predarea corespondentei turistilor, acordarea de materiale sanitare in cadrul primului ajutor in caz de accidente, pastrarea de obiecte uitate si anuntarea turistilor, comenzi pentru taxi.
Servicii contra cost: comisionar, curier, multiplicari documente, transfer aeroport, organizare de banchete, receptii, mese oficiale, procurari de bilete, avion, tren, spectacole, spalatorie si calcatorie, minibar, apeluri telefonice (nationale si internationale).
Cu un meniu diversificat, in care veti gasi atat specialitati traditionale, cat si retete inspirate din bucataria internationala, insotite de o bogata colectie de vinuri, Restaurantul Capsa satisface cele mai inalte standarde de exigenta ale pasionatilor de arta culinara.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
