PACHET SERVICII:
- cazare 1 noapte;
- mic dejun;
- acces facilitati conac;
- acces internet wireless;
- parcare.
Micul dejun, variat si sanatos, va fi servit in fiecare dimineata la ora convenita impreuna cu o seara inainte.
Micile surprize (dulci sau sarate) pe care le veti descoperi in timpul dupa-amiezelor vor completa in mod placut o zi frumoasa si linistita La Conac.
EC = camera 1487, situata la parter.
ST = camera 1633.
SP = camera 1505.
AP = apartament 1693.
Tarifele afisate sunt valabile pentru sejur minim 2 nopti.
Tarifele afisate nu sunt valabile in perioada sarbatorilor si a evenimentelor.
Conditii plata: integral sau avans minim 30% pentru rezervarea ferma iar diferenta de 70% cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Tara: Romania Judet - Regiune: Valcea Localitate - Statiune: Horezu Tip masa: Mic dejun Plecare: Durata: 1 noaptePACHET SERVICII:
- cazare 1 noapte;
- mic dejun;
- acces facilitati conac;
- acces internet wireless;
- parcare.
Micul dejun, variat si sanatos, va fi servit in fiecare dimineata la ora convenita impreuna cu o seara inainte.
Micile surprize (dulci sau sarate) pe care le veti descoperi in timpul dupa-amiezelor vor completa in mod placut o zi frumoasa si linistita La Conac.
EC = camera 1487, situata la parter.
ST = camera 1633.
SP = camera 1505.
AP = apartament 1693.
Tarifele afisate sunt valabile pentru sejur minim 2 nopti.
Tarifele afisate nu sunt valabile in perioada sarbatorilor si a evenimentelor.
Conditii plata: integral sau avans minim 30% pentru rezervarea ferma iar diferenta de 70% cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Judeţul Vâlcea se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, Argeş la est, Olt la sud şi sud-est, Dolj la sud-vest şi Gorj şi Hunedoara la vest. Punctele extreme ale judeţului sunt localităţile Câineni la nord, Laloşu la sud, Perişani la est şi Voineasa la vest.
Judeţul Vâlcea ocupă o suprafaţă de 5.765 km2, reprezentând 2,4% din suprafaţa totală a ţării, situându-se pe locul 20 în ierarhia judeţelor în raport cu acest indicator.
Poziţia geografică şi diversitatea reliefului, dispus în trepte, respectiv a munţilor, a dealurilor submontane, a piemonturilor şi platourilor de luncă, fac ca judeţul Vâlcea să beneficieze de o varietate climatică corespunzătoare, cu caracteristici temperat continentale moderate şi uşoare influenţe mediteraneene în zona dealurilor şi piemonturilor.
Situat la sud de axa longitudinală a Carpaţilor Meridionali, judeţul Vâlcea dispune de un relief divers, dispus în etaje (trepte), cu altitudini descrescătoare de la nord spre sud, pe o diferenţă de nivel de 2.296 m între Vârful Ciontea din Munţii Făgăraş (2.426 m) şi localitatea Laloşu din Lunca Olteţului (130 m – altitudinea cea mai mică), situată în extremitatea sudică a judeţului ( la sud de municipiul Drăgăşani).
La nord, regiunea montană ocupă circa 33% din suprafaţa judeţului (incluzând şi Depresiunea Loviştea) fiind marcată de Munţii Făgăraş, culmea principală a Munţilor Lotrului, până în apropierea Vârfului Parângul Mare, Munţii Căpăţânii şi Munţii Cozia.
Cele mai mari altitudini montane se găsesc în zona Munţilor Făgăraş (Vârfurile Ciontea – 2.426 m, Budislavă – 2.371 m, Suru – 2.283 m şi Scara – 2.306 m), Munţii Lotrului ( Vârfurile Pârcălabul – 2.060 m, Sterpu – 2.142 m, Clăbucetul – 2.076 m, Negovanu – 2.035 m şi Balindru – 2.209 m), Munţii Parâng (Vârfurile Coasta lui Rus – 2.301 m, Mohoiu – 2.237 m şi Păpuşa – 2.136 m), Munţii Căpăţânii (Vârfurile Negovanu – 2.064 m, Nedeia – 2.130 m şi Ursu – 2.124 m) şi Munţii Cozia cu Vârful Cozia ( Ciuha Neamţului ) de 1.667 m.
Etajul de mijloc, corespunzător dealurilor şi depresiunilor subcarpatice cu o pondere de 20% în suprafaţa judeţului, precum şi colinele piemontane, care reprezintă forma de relief predominantă, reprezentând 45% din suprafaţa judeţului, cu înălţimi cuprinse între 800 şi 400 m, este marcat de Subcarpaţii Vâlcei şi Subcarpaţii Olteniei cu Depresiunile Horezu şi Jiblea – Berislăveşti, precum şi Depresiunea Loviştei, cu înălţimi cuprinse între 500 şi 800 m, formată din compartimentele Brezoi şi Titeşti la est de Olt şi văile Titeşti şi Băiaş.
Treapta cea mai joasă este reprezentată de platourile de luncă, care ocupă circa 2 % din suprafaţa judeţului, reprezentative fiind cele ale Oltului şi Olteţului.
Judeţul Vâlcea dispune de o reţea hidrografică bogată, pusă în valoare, începând cu anul 1966, prin amenajarea hidro-energetică a cursurilor râurilor Olt şi Lotru.
Principalele cursuri de apă pe teritoriul judeţului Vâlcea însumează 520 km şi aparţin râurilor Olt (130 km), Olteţ (65 km), Cerna (77 km), Lotru (80 km), Topologul (23 km), Luncavăţul (57 km), Bistriţa (50 km) şi Olăneşti (38 km).
Principalul curs de apă şi cel mai mare colector este Oltul, care străbate teritoriul judeţului de la nord la sud şi primeşte în amonte ( în zona depresiunii Loviştei ) apele râurilor Călineşti, Urii, Robeşti, Sărăcineşti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titeşti şi Băiaşu, iar în aval pe cele ale râurilor Muereasca, Olăneşti, Bistriţa, Olteţul şi Topologul.
Râul Lotru, al doilea ca lungime a cursului de apă şi importanţă hidro-energetică, adună apele afluenţilor Voineşiţa, Latoriţa, Vasilatul şi Păscoaia.
Amenajarea hidro-energetică de pe râurile Olt şi Lotru, pusă în valoare prin construirea a 17 lacuri de acumulare, a căror suprafaţă totală este de 9.175 ha, dispune de o putere instalată totală de 1.202 megawaţi.
Reţeaua lacustră naturală este formată din lacuri de provenienţă glaciară şi sărate. Lacurile de provenienţă glaciară sunt cele din bazinul Latoriţei şi din munţi de la Obârşia Lotrului, iar cele sărate sunt cele de la Ocniţa şi Ocnele Mari.
Vestigiile cu o mare încărcătură istorică de pe teritoriul judeţului sunt, în principal, cele care atestă existenţa milenară a poporului român, respectiv a populaţiei daco-romane, rezultate ca urmare a cercetărilor arheologice realizate pe valea Oltului şi în zona Ocniţa – Cosuţa. Din această categorie menţionăm:
i) Cetăţile dacice de la Grădiştea (pe valea Muierii), Roeşti (Dealul Cărămizii) şi Ocnele Mari (Cetatea dacică de la Buridava, important centru politic, economic şi religios, care a fost menţionată şi de Ptolemeu în sec. I d. Hr.);
ii) Castrele romane construite de-a lungul Oltului (în cadrul sistemului de apărare denumit Liner Alutanus), respectiv Castrul Rusidava (de la Drăgăşani), Castrul Pons Aluti (de la Ioneşti), Castrul Buridava (de la Stolniceni), Castrul Castra Traiana (de la Sâmbotin), Castrul Arutela (de la Bivolari), Castrul Pons Vetus (de la Câineni), precum şi castrele de la Racoviţa şi Copăceni, a căror identificare s-a făcut în baza unei hărţi antice – Tabula Peutingeriană – a drumurilor şi localităţilor fortificate ale Imperiului Roman.
Monumentele istorico-arhitecturale de pe teritoriul judeţului sunt, de asemenea, numeroase; dintre acestea amintim: Mânăstirea Cozia, ctitorie a voievodului Mircea cel Mare; Mânăstirea Hurezi, ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu, Monumentul eroilor eterişti şi panduri din oraşul Drăgăşani, Monumentul “Descătuşarea României” şi Statuia Independenţei, ambele din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani, Hala, vechea clădire a Poştei, Liceul Alexandru Lahovari, Şcoala Normală de Băieţi, Seminarul Teologic ”Sfântul Nicolae” şi Teatrul Ariel din Râmnicu Vâlcea, Culele Greceanu şi Duca din localitatea Măldăreşti, Conacul de la Beneşti, din oraşul Bălceşti, precum şi Casa ”Nae Petcu” din Drăgăşani, Casa de Cultură ”A.E.Baconski ”, Muzeul de artă, Casa Simion, din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Memorial ”Nicolae Bălcescu” din localitatea Nicolae Bălcescu, Casa Memorială ”Anton Pann”.
Recunoscut ca puternică vatră de cultură şi spiritualitate creştină, dar şi ca centru al vieţii religioase a Olteniei, bazat pe o intensă viaţă religioasă a locuitorilor, din timpuri străvechi, judeţul Vâlcea păstrează numeroase monumente ale arhitecturii religioase, totalizând 275 de monumente bisericeşti, din care 89 de lemn şi 186 de zid, precum şi 10 mânăstiri, un schit şi o biserică episcopală. Dintre acestea menţionăm mânăstirile: Cozia (1387-1388), Bistriţa (1494), Govora (1440), Arnota (1634), Hurezi (1690-1694), Turnu (1764) şi Mânăstirea Dintr-un Lemn (1634-1635); bisericile din lemn: Pietroasa, Mariţa, Bolniţa, Şuşani, Zătreni, Brezoi, Malaia şi Cetăţuia.
Vocaţia deosebită a judeţului Vâlcea pentru turism, conferită de arhitectura favorabilă a reliefului, existenţa resurselor de ape minerale, termale şi termominerale cu calităţi terapeutice de excepţie, o bogată reţea hidrografică şi un climat favorabil care asigură un puternic potenţial biogeografic, a permis dezvoltarea pe teritoriul judeţului a tuturor formelor de turism, respectiv de la cel balnear, de tratament, recuperare şi recreere până la cel de agrement, montan, monahal şi istorico-cultural.
Principalele localităţi şi puncte de interes turistic sunt:
i) staţiunile balneoclimaterice Călimăneşti – Căciulata, Băile Govora, Băile Olăneşti, Ocnele Mari,
Voineasa şi Vidra;
ii) obiectivele turistice religioase, respectiv bisericile de lemn, schiturile şi mânăstirile;
iii) obiectivele istorice, respectiv cetăţile dacice, castrele romane şi culele boiereşti;
iv) cele 29 de rezervaţii naturale, peşterile şi parcurile de agrement;
v) munţii, depresiunile şi defileele principalelor cursuri de apă, respectiv Oltul, Lotrul, Latoriţa şi
Repedea, care oferă un cadru natural şi peisagistic de excepţie.
Sursa: Monografia Judetului Valcea – site-ul BNR.
Conacul este făcut cu suflet, din dorința ca oaspeții sa simtă ca se afla intr-un loc special, din toate punctele de vedere.
Confortul camerelor cat si locul pentru mic dejun ofera oaspetilor liberul acces la facilitatile de cazare si masa, intr-o maniera informala, ca si cum s-ar afla in propria casa de vacanta.
Aici, La Conac, puteti descoperi: ceaiul de la ora 5, prajiturelele facute in casa, dulceata si serbetul servite cu apa rece.
Conacul dispune de 3 camere duble si 1 apartament (dormitor cu pat matrimonial si living cu canapea extensibila).
Camerele sunt calde si primitoare, mobilate si decorate cu multa grija si dispun de tot confortul necesar: baie proprie, televizor, acces la internet.
Camerele de la etaj si apartamentul dispun de terase generoase, de unde se pot admira peisajele.
Pentru a va introduce in atmosfera incarcata de cultura si istorie specifica zonei, camerele au fost numerotate dupa cateva date istorice semnificative, astfel:
- Camera 1487, situata la parter, denumire data de anul atestarii satului Hurez;
- Camera 1505, situata la etaj, denumirea provenind de la anul atestarii Manastirii Polovragi;
- Camera 1633, situata la etaj, denumita dupa anul ctitoririi Manastirii Arnota;
- Apartament 1693, situat la etaj, anul 1693 reprezentand anul sfintirii bisericii din cadrul Manastirii Hurezi.
Facilitati: zona amenajata la parter pentru servirea micului dejun, bar de unde puteti comanda bauturi alcoolice si non-alcoolice, curte amenajata cu zona de gatit (gratar, plita si cuptor de paine), terase panoramice unde va puteti bucura de aerul curat al zonei, salon de relaxare amenajat la subsol, zona amenajata cu sezlonguri pentru o binemeritata baie de aer si soare, internet wireless, parcare.
Salonul de relaxare dispune de un spatiu larg, unde puteti citi o carte in fata semineului, juca o partida de rummy, viziona un film pe DVD, degusta un vin bun, urmari o partida de fotbal sau asculta muzica.
Pe langa clipele minunate pe care le puteti petrece relaxandu-va La Conac, aveti prilejul sa vizitati edificii culturale si ecumenice specifice zonei:
- Horezu -vatra de cultura si civilizatie;
- Centrul de Ceramica din Olari -locul unde puteti urmari mesterii la lucru;
- Manastirea Hurez -cea mai reprezentativa constructie in stil brancovenesc;
- Complexul Muzeal Maldaresti -culele Greceanu, Duca, casa memoriala I.Gh. Duca;
- Manastirea Bistrita- la 10km de Horezu, la intrarea in defileul Bistritei;
- Manastirea Arnota -situata la cea mai mare inaltime din tara;
- Manastirea Polovragi -in apropierea Pesterii Polovragi si a Cheilor Oltetului;
- Manastirea Govora -situata la 6 km de Baile Govora;
- Muzeul Trovanţilor -Trovantii sau "pietrele care cresc" se gasesc in satul Costesti.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
