Sejur odihna Bran Hotel La Dolce Vita****
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun inclus, Internet wireless, loc de joaca pentru copii, acces gratuit sauna, fitness, tenis de masa, darts, cinema, derdelus special amenajat in timpul iernii.
AP = Apartament.
Cazarea se efectuează începând cu ora 16.00, iar eliberarea camerelor se realizează până cel târziu la ora 12:00.
Taxa de stațiune, 1% din valoarea serviciilor nu este inclusa.
Este interzis accesul cu animale de companie în incinta Hotelului.
Copii:
- 0-2,99 ani in camera cu 2 adulti cazare gratuita fara pat suplimentar;
- 3-6,99 ani achita 22 lei/zi in camera cu 2 adulti si 55 lei/zi in Apartament cu 2 adulti;
- 7-11,99 ani in camera cu 2 adulti 88 lei/zi iar in Apartament achita 55 lei/zi.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % pentru rezervarea ferma iar diferenta se va achita cel tarziu cu 14 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Brasov Localitate - Statiune: Bran Tip masa: Mic dejun Plecare: Oricand Durata: 1 noapteSejur odihna Bran Hotel La Dolce Vita****
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun inclus, Internet wireless, loc de joaca pentru copii, acces gratuit sauna, fitness, tenis de masa, darts, cinema, derdelus special amenajat in timpul iernii.
AP = Apartament.
Cazarea se efectuează începând cu ora 16.00, iar eliberarea camerelor se realizează până cel târziu la ora 12:00.
Taxa de stațiune, 1% din valoarea serviciilor nu este inclusa.
Este interzis accesul cu animale de companie în incinta Hotelului.
Copii:
- 0-2,99 ani in camera cu 2 adulti cazare gratuita fara pat suplimentar;
- 3-6,99 ani achita 22 lei/zi in camera cu 2 adulti si 55 lei/zi in Apartament cu 2 adulti;
- 7-11,99 ani in camera cu 2 adulti 88 lei/zi iar in Apartament achita 55 lei/zi.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % pentru rezervarea ferma iar diferenta se va achita cel tarziu cu 14 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Toponimicul de Bran vine din limba turcă și înseamnă poartă. Cu toate aceasta, localitatea Bran nu avea nici o legătură cu satul Poarta, ele erau despărțite inițial de o pădure deasă de brad și fag, pădure ce se întindea dinspre sud-estul actualului castel până la actuala biserică ortodoxă a comunității Poarta.
Castelul Bran
Ordinul teutonic a început construcția unui fort din lemn (primul castel Bran, numit Dietrichstein) la începutul secolului al XIII-lea. După ce acesta a fost distrus de mongoli în 1242, Sigismund al Ungariei a început în 1377 construcția unui castel din piatră, timp în care așezarea Bran a început să se dezvolte în apropiere. Aflat pe o culme abruptă, castelul proteja o cale strategică de trecere între Transilvania și Valahia. La 1 ianuarie 1498 sașii din Brașov dau 1000 de florini și cumpără de la regele Vladislav al II-lea Jagello, care are visteria golită de războaie, dreptul de folosință pe 10 ani al castelului. Brașovenii preiau și vama castelului. Pe 25 aprilie 1651, după ce prelungiseră deja de căteva ori cu principii Transilvaniei (chiar și ulterior cuceririi otomane a regatului ungar din anul 1541) contractele de folosință a castelului Bran, brașovenii reușesc să încheie cu principele Gheorghe Rackoczi al II-lea un act de vânzare-cumpărare a castelului. La data de 1 decembrie 1920 cetățenii Brașovului oferă castelul, ca urmare a unei hotărâri unanime a consiliului orășenesc condus de primarul Karl Schnell, reginei Maria a României, descrisă în document ca o „mare regină, care răspândește binecuvântare pretutindeni unde pășește, cucerind astfel cu irezistibil avânt inimile populației țării întregi.”
Castelul devine reședința favorită a Reginei Maria, ea îl va restaura și amenaja pentru a putea fi folosit ca reședință a familiei regale.
Evenimente
Măsuratul Laptelui, în perioada 19-20 iulie, are ca loc de desfășurare pârtia Zanoaga-Poartă, evenimentul a prezentat parada portului popular, concursuri atelaje, tracțiune greutăți, tăiere bușteni, foc de tabără și multe altele pe fundalul unei serbări câmpenești.
Răvășitul oilor este un eveniment anual, ce are loc la sfârșitul lunii septembrie, odată cu vremea rece. Este vorba de coborârea oilor de la munte și răvășirea turmelor, adică împărțirea oilor către proprietarii acestora. Această tradiție pastorală seculară a început să fie valorificată turistic.
Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, Judeţul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.
Pozitia sa în partea centrală României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu.
Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa tării, cu o densitate a populaţiei de 110,7 loc./km², peste media pe ţară de 90,3 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.
Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC.
Resursele naturale. Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naţionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judeţ este 27313,7 ha, reprezentând cca 7% din suprafaţa judeţului Braşov. În cursul anului 2005, la nivelul judeţului Braşov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de păsări, dintre care 196 protejate conform legislaţiei în vigoare, şi 62 specii de faună, dintre care 39 protejate.
În subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralizaţii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perşani, Grid, Veneţia de Jos, Rupea, Homorod şi ape sărate de zăcamânt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei şi de la Hoghiz (izvor carstic).
Căile de comunicaţie de pe teritoriul judeţului facilitează legătura între toate regiunile ţării. Braşovul este un important nod feroviar, deţinând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km²). Judeţul este străbătut de şoselele internaţionale E60 şi E68 şi 848 km drumuri judeţene.
Turismul este un factor de bază în economia judeţului. În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), ca număr de structuri de cazare şi număr de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună care asigură legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual un număr de peste 550.000 de turişti. Staţiunile montane din judeţ cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate sunt Predeal şi Poiana Braşov.
Braşovul, atestat documentar în 1235, este o destinaţie preferată de turişti de pretutindeni, deoarece păstrează şi astăzi un patrimoniu cultural de excepţie: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcţie în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi cladiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae şi Prima Şcoală Românească din Şchei.
Ansamblurile săteşti cu biserici fortificate din Prejmer şi Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural istorice importante din judeţul Braşov: Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Cetatea Făgăraşului.
Hotelul La Dolce Vita**** este situat in Tohanul Nou - Bran, judetul Brasov, pe drumul national DN 73, ferit de agitatia urbana, de poluare si zgomot, la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73, 37 km de Poiana Brasov, 33 km de Rucar, 109 km de Pitesti, 57 km de Campulung, 139 km de Ploiesti si 179 km de Bucuresti pe drumul european E 60.
Înconjurată de munți și dealuri, care oferă o priveliște deosebită, indiferent de anotimp, Hotelul este situat la doar 3 minute de mers cu mașina (3 km) de Castelul Bran și la 15 minute cu mașina (7km) de zona de schi Zănoaga. Stațiunea Poiana Brașov, unde se află 12 pârtii de schi, este situată la aproximativ 20 km de hotel.
Modernizat și redeschis în Decembrie 2019, este o destinație perfectă atât pentru agrement, cât și pentru afaceri, combinând facilitățile moderne cu spațiile generoase și ospitalitatea specifică zonei.
Fie că doriți o vacanță cu familia la poalele munților sau o deconectare de la birou, alături de colegi, La Dolce Vita va oferă toate facilitățile necesare unei experiențe memorabile.
Facilitati: parcare, Internet wireless, receptie non stop, restaurant a la carte, pub, bar, lift, saună, fitness, masaj, facilitati pentru persoane cu dizabilitati, locuri de joacă la interior și exterior, sala de conferinte.
Camere: sistem de acces în cameră pe bază de cartelă, TV LCD cablu, aer conditionat, baie cu cadă sau cabină de dus, uscator de par, cosmetice, halate ș i papuci, terasă cu mobilier, seif, minibar
Hotelul La Dolce Vita are 42 de camere duble si 3 apartamente, cu balcon 4 mp, mobilier, iar
apartamentele au si cate un balcon frantuzesc.
Spatiile de cazare sunt dispuse astfel: la etajul 1 sunt 16 camere duble twin cu cada, la etajul 2 sunt 16 camere duble matrimoniale cu cada, iar la etajul 3, mansardat, 10 camere duble matrimoniale cu cabina de dus, 2 apartamente junior suite cu cabina de dus si 1 apartament junior suite cu jacuzzi.
Hotelul La Dolce Vita are un restaurant de 120 de locuri cu meniu á la carte și o terasă generoasă, cu vedere la munte, cu 100 de locuri.
Restaurantul La Dolce Vita serveste specialitati romanesti si internationale pe care oaspetii le pot savura în intimitatea elegantei săli de mese sau pe terasa în aer liber.
Oaspeţii pot savura o varietate de băuturi, inclusiv ceaiuri şi cocktailuri, în atmosfera relaxantă din Pub-Bar.
Hotelul pune la dispozitia oaspetilor mici un loc de joaca exterior si o sala de jocuri pentru toate vârstele (tenis de masă, biliard, fotbal de masă, air hockey, rummy, table, șah, dame etc.).
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
