Sejur odihna 2020 in Harghita Bai – Balu Resort***
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noaptei cu mic dejun bufet, Internet wireless, parcare.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Harghita Localitate - Statiune: Harghita Bai Tip masa: Mic dejun Plecare: Oricare Durata: 1 noapteSejur odihna 2020 in Harghita Bai – Balu Resort***
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noaptei cu mic dejun bufet, Internet wireless, parcare.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Baile Harghita, parte a orasului Miercurea Ciuc, odinioara proprietatea Ciceului, este o localitate balneoclimaterica, montana, fiind cel mai vizitat de Ciucani pentru pârtiile sale de schi. Altitudinea medie a localitatii este de 1300-1400 m. Anual perioada favorabila schiatului este de 4 luni iar stratul mediu de zapada depaseste 60 de cm. Statiunea dispune de mai multe pârtii amenajate, cu teleferic, unele chiar si cu instalatie de nocturna.
Baile Harghita este cunoscuta datorita minei de caolin, pentru mofetele, apele sale minerale si pentru microclimatul alpin deosebit de placut. Cu doua mofete solfatariene si cu ape carbogazoase cu o compozitie chimica diferita, creeaza posibilitatea unor tratamente variate, în cura interna si externa. . În partea sudica a statiunii se înalta vârful Borhegyes (1379 m) din dealul pârâului Fejszó unde exista si izvor de apa minerala.
Acces: din intersectia de la Pasul Vlahita de pe DN 13 A, pe DJ 138A la 7 km de la intersectie. Drumul a fost construit în 1942. Distanta de la Miercurea-Ciuc este de 23 km, de la Odorhei 46 km, de la Siculeni, prin drum forestier 18 km. Vatra localitatii este sub versantul sudic al vârfului Harghita Ciceului (1761 m), la nord de vârful Bagolyko (1679 m).
Staţiunea Băile Harghita, localitate balneoclimaterică montană, se află la 20 km distanţă de Miercurea Ciuc, în judeţul Harghita, fiind cunoscută pentru mofetele de aici, pentru apele minerale vindecătoare şi pentru condiţiile favorabile sporturilor de iarnă.
Indicaţii terapeutice: afecţiuni cardiace, boli ale sistemului circulator, oboseală cronică.
Resurse de tratament: mofete, ape minerale vindecătoare, un climat natural relaxant ca un medicament. Mofetele sunt solfatariene, iar apele minerale carbogazoase, cu o compoziţie chimică benefică.
Tratamente: Inhalaţii, Cura internă şi externă cu ape minerale, condiţii de relaxare şi odihnă deosebite.
Istoric:
Izvoarele şi mofetele s-au descoperit din secolul IX. De la începutul secolului XX această staţiune este de renume în Transilvania. Băile Harghita s-au mai numit şi Băile Ciceu pentru că localitatea Băile Harghita, din punct de vedere administrativ, a fost parte a comunei Ciceu din anul 1898 până la primul război mondial. În anul 1947 s-a modernizat un drum forestier care a ajutat dezvoltarea staţiunii dat fiind că în felul acesta a fost legată de drumul naţional.
Baile Harghita, la începutul secolului XX, era una dintre staţiunile balneare de renume al Transilvaniei. Dezvoltarea staţiunii a pornit dupa anii 1920. Deasupra celor doua mofete s-a costruit o casa, a fost predata baia termală, biserica, a început ridicarea vilelor private. În 1941 datorita condiþiilor favorabile de zapada, statiunea a devenit punct de odihna şi centru de antrenament pentru militarii maghiari. Atunci s-au construit mai multe vile din piatra şi lemn, cladiri care sunt reprezentative şi la momentul actual. Asociaţia Carpaţii, din Miercurea Ciuc, în 1942 a construit cabana Uz Bence, care a primit un rol important în dezvoltarea sporturilor de iarna.
Baile Harghita, a devenit centrul preferat al iubitorilor sporturilor de iarna, datorita condiţiilor favorabile de zapada. Perioada favorabila schiatului este de 4 luni, Decembrie, Ianuarie, Februarie, Martie, dar nu sunt rare anii în care schiatul se poate practica pâna-n Mai. Iarna stratul mediu de zapada depaşeşte 60 de cm. Înainte de 1995 au existat trei pârtii de schi cu diferite grade de dificultate, pârtia Mare (Kossuth, Csompoly), pârtia de Mijloc (Miklós,Igo), pârtia Ozon (Kompona), care a fost construita între anii 1975-1992.
În ultimii ani au fost amenajate mai multe pârtii mici, în apropierea celor existente înainte. În urmatorii ani se va construi o pârtie de schi având lungimea de 3 km.
Iarna găsiti câteva pârtii de schi dotate cu schi-lifturi, o pârtie pentru snowboard cu 5 trambuline. Deseori se organizează competitii de schi de rang national. Turistii au posibilitatea de a inchiria echipamente de schi si sa se incălzească cu un ceai fierbinte in barurile statiunii. Sunt si cursuri de schi pentru incepători si avansati cu instuctor de schi.
Județul Harghita este amplasat în mijlocul Transilvaniei, în partea de est a României, are o suprafata de 6.639 km2, si in 2011 avea 310.867 de locuitori.
Județul se compune din 9 orașe, din care 4 municipii, 58 localități și 236 de sate. S-a înființat în anul 1968, numele nu-i este străvechi, însă face referire la Munții Harghita, cel de-al doilea cel mai înalt vârf aparține acestui lanț muntos (Harghita Mădăraș 1801 m); vârful Rățitiș (Munții Călimani, 2021 m) - cel mai înalt din județ îl depășește doar cu puțin.
Județul Harghita are o climă temperat-continentală, vânturile bat de la vest și tot aici se găsește polul frigului din România: localitățile Joseni și Miercurea-Ciuc rivalizează adesea în atingerea temperaturii de -40 de grade Celsius, șansele fiind schimbătoare. Zăpada, nu o dată, a zăbovit aici 120-150 de zile, motiv pentru care rezervele de apă sunt bogate, iar în imediata apropiere curg râurile Mureș și Olt, iar pe malurile Homorodului și al Târnavelor s-au format văi care fac din acest colț de țară unul foarte atractiv.
Începând cu munții de origine vulcanică, pe lângă frumusețea naturii ieșită din comun, cum ar fi lacul Sfânta Ana din Ciomatu Mare sau Tinovul Mohoș, sutele de izvoare de apă minerală - pe lângă valoare umană - reprezintă bogății care contribuie la păstrarea până în zilele noastre, a identității locale și a legendarei mândrii secuiești. Frumusețea aparte a Lacului Roșu și a împrejurimilor contribuie la atractiile turistice ale judetului.
Județul Harghita își primește cu drag vizitatorii, împărtășindu-le acestora din valorile culturale și naturale de care dispune; pot fi admirate și evaluate sutele de clădiri istorice, mai mult, acestea pot fi fotografiate, plăcute pot fi obținute amintiri în stațiunile balneare, impresii perene despre tradiții și obiceiuri, despre simplitatea preparatelor gastronomice, dar gustoase, dar și ospitalitatea secuiască.
Efortul de creare a valorilor ocupă tot mai mult teren în județul Harghita, pe lângă progresul tehnic, cel al științei, al provocărilor reprezentate de epoca modernă, totuși „atuurile” zonei rurale au rămas lemnul, materialele de construcții, lutul și sarea.
Muntii Harghita reprezinta cel mai important lanţ muntos din judeţ, formând coasta mediană a suprafeţei judeţului. Constituie extremitatea sudică a lanţului vulcanic neogen, din interiorul arcului Carpatic. Poalele vestice ale Harghitei vin în contact direct cu Depresiunea Transilvaniei, pe când în est este delimitat prin depresiunile intramontane ale Ciucului şi Gheorghenilor. Harghita este amplasat între cursul râurilor Olt (la est - E) şi Târnava Mare (la vest - V).
Limita sa nordică este formată de pasul Liban (1000 m), unde se leagă de fratele său geamăn, Munţii Gurghiului. În sud se intinde până la pasul Hatod (710 m jud.Covasna), care îl desparte de Munţii Baraoltului. Picioarele sale sud-vestice se intind până la Cheile Vârghişului, unde se învecinează cu partea nord-estică a Munţilor Perşani, iar în zona Izvorul Mureşului, atinge şi aria Munţilor Giurgeului.
Reţeaua hidrografică în est este tributară râurilor Olt şi Mureş. Afluenţii lor coboară din Harghita de cele mai multe-ori din câte un crater îmbătrânit, erodat, care au ferestruit de mult marginile acestora, drenând apele lacurilor vulcanice acumulate în interiorul lor. Ultimii martori ai acestora sunt aşa numite „mlaştini înalte"din craterul Fagul Mare (Tinovul Luci), Ostoroş (Lacul Dracului), Ciomad (Tinovul Mohoş) şi Puturosu (Buffogo).
Majoritatea obiectivelor turistice cunoscute în zona Munţilor Harghita, se datorează bogăţiei imense de ape minerale carbogazoase, folosite de mult pentru păstrarea sănătăţii populaţiei locale.
Izvoarele sale tămăduitoare au fost decoperite în anul 1842, în urma căruia a cunoscut trei faze de dezvoltare. Staţiunea abia născută, a fost complet distrusă în luptele marii revoluţii din 1848-49, purtată de poporul maghiar împotriva asupririi austriece. Dar un paradox neperevăzut, respectiv ordinul impăratului Franz Iosif, ajută la învierea sa în perioada 1852 – 1914. Construirea vilelor sale elegante în cartierul „Elveţia", a bazei de tratament balnear „Ştefania" (care a funcţionat până în 1975), a băii Rudi (astăzi ştrandul mezotermal Univers), captarea izvoarelor: Mikes, Apor, Rudi, Ileana, Sf. Ana şi Principal, construirea noului drum şi a Lacului Ciucaş sunt rezultatele muncii unei corporaţii de aristocraţi ai vremii, condusă de contele Mikes Benedek.
În perioada interbelică (1934) devine localitate independentă, desprinzându-se de localitatea mamă, Tuşnad Sat. Cunoaşte o dezvoltare amplă între anii 1960 – 1985, staţiunea fiind electrificată, drumul de acces fiind modernizat; apare noua policlinică şi câteva hoteluri mari ca: Tuşnad, Olt, Ciucaş, restaurante noi ca: Ana, Moara la Făgădău, etc. Cele două biserici frumoase ale staţiunii: biserica ortodoxă şi cea catolică au fost construite între anii 1939 – 1979, respectiv 1985 – 1990. După căderea regimului comunist, dezvoltarea localităţii Băile Tuşnad s-a oprit, dar renaşterea sa a început deja, apărând noi hoteluri şi pensiuni, de data aceasta toţi în proprietate privată. Lacul Ciucaş a fost reamanenajat, traseele turistice şi izvoarele au fost recondiţionate, iar lângă hotelul Fortuna a apărut prima pârtie de schi a staţiunii.
Miercurea Ciuc, (650 m) capitala judeţului la poalele vestice ale muntelui Şumuleu, oferă multe comori arhitecturale vizitatorului, dar poate să fie considerată totodată şi un oraş de agrement, datorită izvoarelor bogate de ape minerale carbogazoase (borvizuri) aflate pe teritoriul său. S-a ridicat la rang de oraş în anul 1558, dar abia în 1878 a devenit capitala vechiului Scaun al Ciucului.
Dintre punctele sale de vizită pentru turişti, enumerăm sumar cele mai importante, ca: Cetatea Mikó iniţial cu destinaţie militară, aztăzi Muzeul Judeţean (1714 – 1721, arh. Stephanus Steinville), Piaţa Cetăţii cu clădirile sale eclectic-clasice, construite la cumpăna între secolele XIX – XX (Primăria oraşului, Palatul Justiţiei); Liceul teoretic Márton Áron este cea mai frumoasă clădire a oraşului, construită în stilul secesiunii, prin anii: 1909 – 1911.
Alte puncte de atracţie pentru turişti din oraş sunt bisericile: cea catolică veche, construită în stil baroc (1758), alături cu biserica catolică Milenium (2003). Biserica ortodoxă şi cea greco-catolică au apărut în perioada interbelică. „Palatul gheţii" (patinoar) Vákár Lajos (1970), Casa de Cultură al Sindicatelor, clădirea Palatului Administrativ cu Parcul Central şi Piaţa Libertăţii sunt alte puncte demne de vizitat din centrul oraşului. În cartierul Jigodin se află Galeria de artă Nagy Imre, cu exponatele operelor de artă ale marelui pictor.
Cel mai vizitat este Complexul baroc de la Şumuleu, loc de pelerinaj catolic vestit. Acesta cuprinde: mănăstirea franciscană, datată din sec. XIV; mica bazilică a Sfintei Fecioare, construită în stil baroc- clasicist (1802 - 1825) cunoscută ca lăcaşul statuii miraculoase a Maicii Domnului, vechea şcoală franciscană a ţinutului Ciuc (1632), aztăzi azilul copiilor orfani; casa „calot" proiectat de arh. Kós Károly (1932), precum şi cele trei capele de pe muntele Şumuleu Mic: Sf. Anton, Salvator şi Passio construite în sec: XVI – XVII. În şeaua dintre vârfurile Şumuleu Mare şi Mic, se află altarul pelerinilor, scena hramului Rusaliilor.
Miercurea Ciuc este oraşul băilor de ape minerale mezotermale. Are trei ştranduri cu borviz ca: Ştrandul Hamerock, Baia Miercurea Ciuc (vechiul ştrand Hellvig) şi Băile Jigodin.
Acesta din urmă este dotat cu cu un bazin de apă rece, şi un bazin cu apă încălzită, acoperit. De asemena câteva separeuri stau la dipoziţia celor care perferă baia în vane. În clădirea băii calde mai funcţionează o mofetă şi o saună.
La poalele dealului Bogat, la 1km distanţă de la centrul comunei Racu, pe malul drept al Oltului se află Băile Racu, oază de welness cu dotaţie modernă, total reconstruit în 2008. Baia înfiinţată în 1937 dispune şi de un restaurant cu o pensiune. Comuna Dăneşti este nu numai centrul ceramicii populare din Ciuc, dar are şi un ştrand mezotermal, numit Baia Dugaş. Locul deosebit de pitoresc se află 1,5 km vest de localitate, fiind dotat cu o baie caldă cu 4 vane, un birt, o cabană, şi loc de campare.
Vechile băi cu ape minerale de la Mădăraş şi Cârţa (Madicea) nu sunt în stare de funcţionare.
Izvorul Mureşului este staţiune de interes naţional, la cumpăna între depresiunea Gheorghenilor şi Ciucului (875 m), la contactul Mţii-lor Harghita cu Mţ-ii Giurgeului. Are valori peisajistice de o frumuseţe rar întâlnită. Este un centru turistic climateric, având o atmosferă cu conţinut bogat în radon, benefic pentru bolile sistemului nervos şi insomnii. Este totodată şi un punct de escaladare pentru cele două lanţuri muntoase amintite, de unde pornesc mai multe trasee turistice marcate în ambele sensuri.
Pe creasta Harghitei se întâlnesc trei centre turistice împortante, după cum urmează:
Centrul turistic Harghita Mădăraş: Se află la o altitudine de 1624 m, marcat de cabana Harghita Mădăraş, la vest sub Vf. Mădăraşul Mare. In jurul său s-a format un cătun cu vile şi pensiuni cochete. Este accesibil numai cu maşini de teren dinspre localitatea Ivo, prin valea pârâului Filió; şi disnpre Vlăhiţa, prin valea Vârghişului, chiar şi cu autoturisme. A devenit centrul sporturilor de iarnă, având 8 pârtii de schi amenajate modern.
Băile Harghita, (1250 – 1400 m) Se află aproximativ la mijlocul crestei Harghitei, la est sub VF. Harghita Ciceu. Este o staţiune alpină, cunoscută de mai mult de 250 ani după apele sale minerale carbogazoase şi mofete curative. Aparţine reşedinţei de judeţ, fiind cartierul cel mai îndepărtat al oraşului. Sunt legate între ele de strada cea mai lungă a ţării, strada Harghitei, având 22 km lungime, prin DN 13/A şi un drum secundar asfaltat spre staţiune.
Fiind paradisul schiorilor, dispune de 5 pârtii de schi amenajete, iluminate şi noaptea. Staţiunea montană este în ascensiune după încetarea exploatării de caolină; fapt ce se manifestă nu numai prin apariţia multori pensiuni şi hoteluri, ci şi prin amenajarea unui bazin de apă minerală pentru cură, a mai multe izvoare minerale şi a mofetei. Vizitatorii de vară sunt aşteptaţi de parcul de distracţii Balu. Mijlocul localităţii, la cabana Uz Bence, este punctul de încrucişare a traseelor turistice marcate, ce traversează staţiunea.
Statiunea Băile Sântimbru este amplasata pe creasta Harghitei de Sud la o altitudine de 1250 m. Este cunoscută după renumitele sale mofete (99 % CO2) şi apele minerale curative, care însă nu sunt amenajate la nivelul sec. XXI. Staţiunea este subdezvoltată, fără nici un fel de infrastructură, dar cei care suferă de boli ale aparatului locomotor o caută cu încredere. Chiar şi drumul lui de acces din comuna Sâncrăieni, de 14 km lungime, este lipsit de asfalt. Prin anii 1970 – 80 a fost centrul exploatării de cinabru (mercur) în judeţ.
La poalele vestice ale Harghitei cele mai importante centre turistice şi balneare legate de apele minerale, sunt:
Băile Chirui (740 m), astăzi este un mic cătun liniştit, în valea pârârului cu acelaşi nume, fiind cunoscută de mai mult de două secole. Accesul se realizează de la fostul restaurant Kalibáskő printr-un drum forestier de derivaţie din DN 13/A. A fost şi este şi acum în posesia comunei Lueta, în sec. XIX prin arendă, a devenit staţiunea balneară preferată a saşilor din Mediaş, Codlea şi Rupea. In era comunistă vilele naţionalizate au fost folosite pentru cazarea copiilor sosiţi în tabere, în vacanţele şcolare. Astăzi funcţionează un singur izvor mineral la Chirui, minunatul său bazin de înot fiind lăsat paragină.
Ştrandul mezotermal Perla Vlăhiţei, (825 m) se află lângă şoseaua DN 13/A, la 2 km E de oraşul Vlăhiţa, în valea pârâului Vârghiş. Apa minerală, mezotermală a bazinului de inot are o temperatură de 23-26 grade Celsius. În jurul său s-a format o mică staţiune, cu prestări de serviciu variate. Funcţionează atât vara, cât şi iarna, bazinul fiind utilat cu acoperiş de structură uşoară, fiind foarte apreciat şi căutat de turişti.
Băile Selters, (740 m) sunt accesibile printr-un drum pietruit, care este racordat la DN 13A, în dreptul ştrandului Vlăhiţa. Se află în pitorerasca vale a Vârghişului, unde apar mai multe izvoare minerale carbogazose, uşor sărate, care în sec. XIX au fost înbuteliate. Cu toate că dotarea infrastructurală îi lipseşte, este un loc plăcut, liniştit, cu multe case de vacanţă. Vechea sa cabană, renovată este in administrarea parohiei catolice din Vlăhiţa. În aval cu 2 km de cabană, întâlnim Baia Nádasszék cu apă minerală sărată şi cu un bazin de cură încălzit artificial.
Băile Homorod, (720 m) lângă şoseaua DN 13A, este o veche staţiune balneoclimaterică cunoscută încă din sec. XVIII, după cele 12 izvoare ale sale de apă minerală, de calitate excepţională. Staţiunea este în plină fază de dezvoltare. În jurul principalului său izvor, Lobogó, au apărut noi pensiuni, cabane, chiar şi un camping, cu un centru de echitaţie. Pentru cei care preferă sporturile de iarnă, este amenajată şi o pârtie de schi.
Băile Ozunca, (600 m) la poalele vestice ale domului vulcanic Murgul Mare, este o staţiune balneoclimaterică de interes local, deosebit de pitorească, curată şi liniştită, dispune doar de câteva izvoare minerale, ştrandul său fiind închis.
Sursa: site-ul Consiliului Judetean Harghita
Casa Balu*** este amplasata în Harghita Băi, intr-un peisaj idilic al frumoaselor creste ale Carpaţilor Orientali, învăluiţi de pădurile de conifere ale Harghitei, într-o zonă învăluită de intimitate dar cu acces uşor şi rapid către principalele servicii şi punctele de atracţii locale.
Camere confortabile şi cu stil, servicii de calitate, facilităţi moderne, amabilitatea personalului sunt doar câteva dintre atuurile care fac ca Balu Resort să fie locul ideal de cazare, recreaţie activă sau teambuilding pe toată perioada anului.
Clasificată la 3 stele, Casa Balu*** se diferenţiază printr-o arhitectură deosebită fiind construită pe 3 nivele în stil tradiţional specific zonei, dar în acelaşi timp dotată modern, astfel încât să devină locul ideal unde vă puteţi găsi liniştea şi intimitatea de care aveţi nevoie respirând aerul curat şi bogat în oxigen.
Situată în vârful pârtiei Csipike şi la doi paşi de parcul de aventură Balu Park, Casa Balu*** este principalul punct de plecare al rutelor turistice semnalizate şi al drumului ce duce la pârtiile de schi Miklos şi Kossuth.
Caldă şi primitoare, Casa Balu oferă confort, relaxare absolută şi odihnă revigorantă în camere spaţioase inundate de lumina refractată de pădurile veşnic verzi ale Carpaţilor.
Renovată cu multă atenţie şi dedicare în stil montan utilizând materiale tradiţionale şi mult lemn, camerele din Casa Balu sunt decorate cu bun gust, cu o atingere fină de stil, echipate cu mobilă de lemn masiv din răşinoase şi cu toalete proprii.
După o zi plină de activităţi şi o cină gustoasă servită în restaurant, nimic nu se compară cu un somn dulce într-un pat single sau matrimonial comod şi moale
Casa Balu pune la dispoziţia oaspeţilor săi 48 de locuri de cazare în 19 camere împărţite pe două etaje, din care şase dotate cu terasă.
Tipuri de camere: 6 camere cu 2 paturi, 4 camere cu pat matrimonial, 5 camere cu 3 paturi, 3 camere cu cu pat dublu si 1 pat de 1 persoana, 1 camera cu 4 paturi.
Facilitati: grup sanitar propriu, cabină de duş, apă caldă, TV prin cablu, prosoape, încălzire centrală, vedere panoramică, Internet wireless.
Bucătarii restaurantului Balu pregătitesc mâncăruri excelente care sunt servite într-un un ambient rustic oferind o experienţă plăcută clienţilor noştri.
Restaurantul de 50 locuri este perfect pentru mese romantice sau în familie cat si pentru organizarea de nunţi, botezuri, cine festive sau petreceri. Meniul nostru este alcătuit din mâncăruri atent selectaţionate din bucataria traditionala şi internationala.
Barul amenajat în stil rustic este inima al resortului. Iarna îţi laşi schiurile şi vii aici să te încălzeşti, vara după aventuri nenumărate te destinzi la răcoare.
Situată în imediata vecinătate a parcului de aventuri, pe timp de vară terasa este "inima" resortului. Oricare este activitatea aleasă, terasa este lucul unde vei putea să te pregăteşti sau să te odihneşti. Poţi alege dintr-o gamă largă de băuturi pe care s-o savurezi în liniştea desăvârştă a pădurii la umbra oferită de umbrele iar dacă ţi s-a făcut foame poţi comanda şi mâncare.
Copiii se pot juca în spaţiul de joacă special amenajat pentru ei.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
