Vacanta 2021 in Ardeal – Dalnic Pensiunea Doja**
Sejur pentru odihna, recreere si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, parcare.
Optional mic dejun 3 euro/persoana, pranz/cina 10 euro/persoana.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Covasna Localitate - Statiune: Dalnic Tip masa: Fara masa Plecare: Oricand Durata: 1 noapteVacanta 2021 in Ardeal – Dalnic Pensiunea Doja**
Sejur pentru odihna, recreere si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, parcare.
Optional mic dejun 3 euro/persoana, pranz/cina 10 euro/persoana.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Localitatea Dalnic este situată la marginea sud-estică a Munților Bodocului, la deschiderea văii Dalnic, la o altitudine de 574 m. pe DN11 ce leagă Brașovul de Târgu Secuiesc, pe malul pârâului Dalnic, în partea centrală a judeţului Covasna, pe panta estică a Munţilor Bodoc la o distanţă de 20 km faţă de municipiul Sfântu Gheorghe.
În arealul comunei există asezări aparţinând culturii Cucuteni – Ariusd si perioadei dacice. Prima consemnare scrisă a satului apare în decimala papală din 1332, unde se pomenea despre preotul satului care plătea papei 40 de banale, sub formă de Dalnuk. În 1496 este amintit sub numele de Dalnic.
Localitatea Dalnic, în 2004 a devenit comună. Anterior, ca sat, aparţinea de Comuna Moacsa.
La marginea satului, la confluența pâraielor Dalnic și Kanta, se află o asezare neolitică de tip Ariușd-Cucuteni, de unde provin materiale din epoca bronzului și din La Téne. În albia pârâului Magyaró s-au găsit un topor și un ciocan eneolitic de aramă și un obiect de bronz cu aparență de opaiț datând din La Téne. Pe Valea Mică s-au descoperit fragmente ceramice de caracter dacic, lucrate la roată precum și material arheologic de tip Sântana de Mureș-Cerneahov. Pe Dealul Frumos s-au găsit monede din sec. I î.e.n. și din secolul al III-lea o drahmă de argint din Dyrrhachium, o monedă de bronz de la Gordian emisă de Tarsus și mai multe tetradrahme de Thasos. Pe teritoiul satului s-au mai găsit o secure lungă și un buzdugan, ambele din adezit, specifice culturii Coțofeni, două ace de bronz și un vas de lut din prima epocă a fierului, de tip scitic. În anul 1960 în locul numit Veresmart s-au găsit mai multe tetradrahme thasiene.
Sursa: site-ul Primariei Dalnic
Judeţul Covasna se află aproape în centrul României, în partea interioară a arcului Carpaţilor Orientali. Judeţele vecine sunt: Bacău, Vrancea, Buzău, Braşov şi Harghita.
Suprafaţa totală a judeţului este de 3710 km2, cuprinsă între altitudinile de 468 m lângă Augustin, respectiv 1777 m pe vârful Lăcăuţi, în Munţii Vrancei.
Teritoriul judeţului cuprinde trei compartimente: unul extern, înalt, cu altitudini de peste 1500 m în Munţii Harghita, Nemirei, Vrancei şi Buzăului, al doilea central alcătuit din depresiunile Sfîntu Gheorghe, Târgu Secuiesc şi Baraolt – prelungirile nordice ale depresiunii Braşovului, şi al treilea, intern, cu rare vârfuri peste 1100 m altitudine (în Munţii Perşani, Baraolt şi Bodoc).
Poziţia geografică a judeţului şi particularităţile suprafeţei subiacente creează premisele unui topoclimat specific de depresiune intramontană, cu nuanţe excesive, caracterizat prin frecvente şi intense inversiuni termice, temperaturi minime foarte scăzute şi o circulaţie a aerului diminuată. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între 7,1 şi 7,6 oC.
Caracteristice, îndeosebi pentru sezonul rece, sunt frecvenţa şi intensitatea mare a inversiunilor termice. Prezenţa lor poate explica de ce temperatura medie din luna ianuarie este egală sau chiar mai scăzută pe fundul depresiunii, decât pe înălţimile de peste 1000 m din jur.
Varietatea formaţiunilor geologice care intră în alcătuirea teritoriului judeţului permite acumularea unor cantităţi importante de ape subterane. Stratele acvifere din depozitele pliocene sau cuaternare de pe câmpurile Oltului, Râului Negru şi afluenţilor acestora, precum şi cele de la baza deluviilor, cu dezvoltare mare în prispa piemontană, sunt calitativ corespunzătoare, constituind o resursă importantă pentru alimentarea cu apă a regiunii. Apele subterane cantonate în stratele acvifere au debite până la 5–6 l/s.
Izvoarele minerale sunt o caracteristică remarcabilă a regiunii. Concentrarea cea mai semnificativă a acestora se află în jurul oraşului Covasna ( izvoare cu ape predominant carbogazoase, bicarbonatate, sodice). La contactul munţilor cu depresiunea, pe Valea Oltului şi în bazinul Râului Negru, izvoarele minerale au o compoziţie carbogazoasă, clorosodică, calcică.La nivelul judeţului sunt peste 600 izvoare de apă minerală, din care câteva îmbuteliate, cele mai cunoscute fiind: Biborţeni, Bodoc, Vâlcele.
Ca urmare a condiţiilor naturale, precum şi a organizării spaţiului, judeţul Covasna are numeroase puncte şi zone de atracţie pentru turişti.
Sfântu Gheorghe este reședința județului Covasna, iar în perioada 2013-2016, Capitala Culturală a Ținutului Secuiesc. Istoria orașului și a regiunii se îmbină cu istoria grănicerilor secui și cu evenimentele revoluției din 1848–1849. În oraș sunt peste zece clădiri realizate după proiectele renumitului arhitect Kós Károly (1883–1977). Dintre acestea, cea mai importantă este ansamblul de clădiri al Muzeului Național Secuiesc. Oraşul găzduiește anual, timp de o săptămână, evenimentul de mare amploare, Zilele Sfântu Gheorghe. În săptămâna în care este prăznuit Sfântul Gheorghe (24 aprilie), pe lângă marele târg, numeroase evenimente culturale, sportive și distractive atrag un public tot mai mare.
Oraşul Covasna, situat la 35 km est de Sf. Gheorghe, supranumit şi oraşul celor 1000 de izvoare minerale, este o staţiune balneo-climaterică de rang internaţional, în special pentru tratarea afecţiunilor cardio-vasculare. În centrul oraşului se află renumita Balta Dracului, o emanaţie de gaz carbonic şi noroi, iar în apropiere, în Valea Zânelor, se aflăPlanul Înclinat, o relicvă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, din păcate distrus la vijelia din noiembrie 1995.
Staţiunea Bálványos, situată în masivul Puciosul, la 31 km de Tg. Secuiesc, este renumită pentru apele minerale, climatul plăcut şi două fenomene postvulcanice: Peştera de Sulf şi Cimitirul Păsărilor.
La limita judeţului Covasna, cu judeţul Harghita, se află lacul în crater vulcanic, Sf. Ana, de o rară frumuseţe şi Tinovul Mohoş, un crater înmlăştinit care deţine rarităţi floristice, precum roua cerului- o plantă carnivoră, sau mesteacănul pitic, specii specifice tundrei.
În Munţii Baraolt, sau la poalele acestora se găsesc staţiuni balneo-climaterice de interes local, cu ape minerale carbo-gazoase şi magneziene de mare valoare, precum: Ozunca-băi, lângă Baţanii Mici, Malnaş-băi, la 19 km nord de Sf. Gheorghe, Şugaş-băi, la 9 km de Sf. Gheorghe şi Vâlcele, la 10 km vest de oraş.
În mijlocul depresiunii, la 12 km de Sf. Gheorghe, pe malul stâng al Râului Negru, se află rezervaţia naturală Mestecănişul de la Reci, unde sunt ocrotite elemente de floră şi faună rare: roua cerului, nufărul, mesteacănul, raţa sălbatică, cerbul lopătar, broasca de nisip.
Cheile Vârghişului, situate la nord de oraşul Baraolt, prezintă un relief spectaculos, săpat în calcare de Pârâul Vârghiş, cu numeroase grote şi peşteri, elemente de floră rară: laleaua pestriţă şi narcisele sălbatice.
Sursa:Site-ul Consiliului Judetean Covasna
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
