HOME > CAZARE > ROMANIA

Cazare 2020 Brasov – Hotel Armatti****

 Cazare 2020 Brasov – Hotel Armatti****

Va invitam sa descoperiti Cetatea Brasovului !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, acces Internet, sala de fitness.

 

ST = camere Standard

EX = camere Executive

 

Copii:

- 0-11,99 ani achita 10 euro/zi fara pat suplimentar;

- pat suplimentar 25 euro/zi cu mic dejun inclus.

 

Taxa locala nu este inclusa, se achita la receptie.

 

Accesul cu animale de companie nu este permis.

 

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor.

 

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

 

Optional transport, transferuri.

 
de la 41 EUR / noapte
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara: Tara: Romania
Tara Judet - Regiune: Brasov
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Brasov
Tip masa Tip masa: Mic dejun
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
13.01-14.04.2020
Mic dejun
1 persoana
ST: 71 euro
Rezerva
13.01-14.04.2020
Mic dejun
2 persoane
ST: 82 euro
Rezerva
13.01-14.04.2020
Mic dejun
3 persoane
ST: 111 euro
Rezerva
13.01-14.04.2020
Mic dejun
1 persoana
EX: 93 euro
Rezerva
13.01-14.04.2020
Mic dejun
2 persoane
EX: 104 euro
Rezerva
13.01-14.04.2020
Mic dejun
3 persoane
EX 132 euro
Rezerva
15.04-31.10.2020
Mic dejun
1 persoana
ST: 74 euro
Rezerva
15.04-31.10.2020
Mic dejun
2 persoane
ST: 86 euro
Rezerva
15.04-31.10.2020
Mic dejun
3 persoane
ST: 114 euro
Rezerva
15.04-31.10.2020
Mic dejun
1 persoana
EX: 96 euro
Rezerva
15.04-31.10.2020
Mic dejun
2 persoane
EX: 108 euro
Rezerva
15.04-31.10.2020
Mic dejun
3 persoane
EX: 138 euro
Rezerva
01.11-27.11.2020
Mic dejun
1 persoana
ST: 71 euro
Rezerva
01.11-27.11.2020
Mic dejun
2 persoane
ST: 82 euro
Rezerva
01.11-27.11.2020
Mic dejun
3 persoane
ST: 111 euro
Rezerva
01.11-27.11.2020
Mic dejun
1 persoana
EX: 93 euro
Rezerva
01.11-27.11.2020
Mic dejun
2 persoane
EX: 104 euro
Rezerva
01.11-27.11.2020
Mic dejun
3 persoane
EX 132 euro
Rezerva
28.11-01.12.2020
Mic dejun
1 persoana
ST: 74 euro
Rezerva
28.11-01.12.2020
Mic dejun
2 persoane
ST: 86 euro
Rezerva
28.11-01.12.2020
Mic dejun
3 persoane
ST: 114 euro
Rezerva
28.11-01.12.2020
Mic dejun
1 persoana
EX: 96 euro
Rezerva
28.11-01.12.2020
Mic dejun
2 persoane
EX: 108 euro
Rezerva
28.11-01.12.2020
Mic dejun
3 persoane
EX: 138 euro
Rezerva
02.12-18.12.2020
Mic dejun
1 persoana
ST: 71 euro
Rezerva
02.12-18.12.2020
Mic dejun
2 persoane
ST: 82 euro
Rezerva
02.12-18.12.2020
Mic dejun
3 persoane
ST: 111 euro
Rezerva
02.12-18.12.2020
Mic dejun
1 persoana
EX: 93 euro
Rezerva
02.12-18.12.2020
Mic dejun
2 persoane
EX: 104 euro
Rezerva
02.12-18.12.2020
Mic dejun
3 persoane
EX 132 euro
Rezerva
19.12-31.12.2020
Mic dejun
1 persoana
ST: 74 euro
Rezerva
19.12-31.12.2020
Mic dejun
2 persoane
ST: 86 euro
Rezerva
19.12-31.12.2020
Mic dejun
3 persoane
ST: 114 euro
Rezerva
19.12-31.12.2020
Mic dejun
1 persoana
EX: 96 euro
Rezerva
19.12-31.12.2020
Mic dejun
2 persoane
EX: 108 euro
Rezerva
19.12-31.12.2020
Mic dejun
3 persoane
EX: 138 euro
Rezerva

 Cazare 2020 Brasov – Hotel Armatti****

Va invitam sa descoperiti Cetatea Brasovului !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, acces Internet, sala de fitness.

 

ST = camere Standard

EX = camere Executive

 

Copii:

- 0-11,99 ani achita 10 euro/zi fara pat suplimentar;

- pat suplimentar 25 euro/zi cu mic dejun inclus.

 

Taxa locala nu este inclusa, se achita la receptie.

 

Accesul cu animale de companie nu este permis.

 

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor.

 

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

 

Optional transport, transferuri.

 

Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Brasov

Down
Așezat în centrul țării, acolo unde s-au întâlnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice românești, Brașovul a fost și rămâne o punte de legătură și de circulație a valorilor materiale și spirituale și o zonă de simbioză între cultura românească și cea a naționalităților conlocuitoare. Prin poziția geografică favorabilă, prin valorile sale naturale și culturale, precum și prin dezvoltarea economică, vechiul burg săsesc sau "Orașul Coroanei" exercită o mare capacitate de atracție atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini. Situat în centrul țării, județul Brașov ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș, unitățile de relief având altitudini cuprinse între 400 și 2544 m. Zona dealurilor subcarpatice și zona montană ocupă aproape jumătate din teritoriul județului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Bârsei, Făgărașului și platoul Hârtibaciului. Municipiul Brașov, reședința județului, situat la o altitudinea medie de 625 m, este așezat în depresiunea Bârsei, în curbura Carpaților, la poalele masivelor Piatra Mare și Postăvarul, străjuit din trei părți de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății. Brașovul a fost atestat documentar prima dată în anul 1235, fiind cel mai important oraș din Transilvania în timpul Evului Mediu și o fortăreață economică în secolele XIV-XVI. Obiective turistice Biserica Neagră, dedicată iniţial Sfintei Fecioare Maria, a primit această denumire după marele incendiu din 1689. Biserica a fost construită începând cu anul 1383, din iniţiativa preotului Thomas Sander şi este considerată astăzi un simbol al goticului transilvănean. Lucrările de construcţie, întrerupte de invazia turcească din anul 1421 au fost reluate spre mijlocul secolului al XV-lea, când s-a ridicat corpul trinavat al bisericii-hală cu tribune laterale şi două turnuri pe vest, dintre care numai cel de sud depăşeşte înălţimea navelor. Din această perioadă datează şi cele cinci portaluri din piatră, realizate sub influenţa şantierului bisericii Sfânta Elisabeta din Košice din Slovacia, cel de vest constituind un punct culminant al goticului târziu din această parte a Europei. În dreptul accesului de sud-est a fost ridicat pridvorul a cărui poartă de lemn are înscris anul 1477, iar în interior se păstrează imaginea pictată a Fecioarei cu Pruncul între Sfintele Ecaterina și Barbara, cu stemele regelui Matia Corvinul (1458-1490) și a soției sale, Beatrix de Aragon. În urma adoptării Reformei religioase la Brașov, în anii 1542-1543, cu contribuţia directă a umanistului Johannes Honterus (1498-1549), parohia Bisericii Negre din Brașov a trecut la Confesiunea Augustană evanghelică lutherană. După incendiul din 1689, interiorul bisericii a fost reconstruit în stil baroc. Biserica păstrează fragmente de picturi murale medievale, cristelniţa din bronz în stil gotic (1472), panouri ale altarului din Feldioara (1495), stranele din secolul al XVIII-lea, orga mare (1839), orga mică (1861) şi cea mai importantă colecţie de covoare orientale din Europa din afara Turciei. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ SFINȚII PETRU ȘI PAVEL Cea mai reprezentativă construcţie barocă din Brașov a fost ridicată în anii 1776-1782, după planurile arhitectului Karl Joseph Lamasch, cu suportul financiar direct al împărătesei Maria Theresia, pe locul mănăstirii dominicane medievale de pe actuala stradă a Mureşenilor. La începutul secolului XX, bolțile bisericii au fost decorate cu scene religioase pictate în medalioane, iar ferestrele au fost prevăzute cu vitralii comandate la Budapesta. BISERICA ORTODOXĂ SFÂNTA TREIME În anul 1781, ca urmare a emiterii Rescriptului de concivilitate și a Edictului de toleranţă religioasă de către împăratul Iosif al II-lea, porţile Cetăţii Brașovului au fost deschise pentru prosperii negustori şi meşteşugari români. Prima biserică ortodoxă din Cetate, este Sfânta Treime de pe actuala Stradă George Bariţiu, ridicată între 1784 şi 1787, din daniile negustorilor greci, dar şi ale boierilor Brâncoveni, Văcăreşti, Şuţu, Mavrocordat din Ţara Românească, aflaţi în pribegie la Brașov. Construcţia îmbină elemente tradiţionale postbizantine la nivelul structurii, cu cele ale barocului târziu vienez, care se regăsesc în principal la nivelul decorului bogat al fațadei principale. Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae din Şcheii Brașovului, datând după tradiţie din secolul al XIII-lea, a constituit în permanenţă un centru de majoră importanţă pentru viaţa spirituală, culturală și artistică a românilor din Transilvania. Actualul lăcaș a fost zidit pe locul unor construcții mai vechi din lemn (1399) și din piatră (1440) “cu darea şi mila binecredincioşilor domni din Moldova şi din Ţara Munteniei”, primul între aceștia fiind Neagoe Basarab (1512-1521). Pisania de piatră a bisericii arată că în timpul lui Petru Cercel s-a ridicat un pridvor deschis cu arcade pe stâlpi și un paraclis, decorate cu picturi (1585), lucrările de împodobire fiind continuate de domnitorul moldovean Petru Aron, care a înălțat turnul (1594). Mihai Viteazul s-a îngrijit de repararea bisericii, tablou său votiv, fiind renovat de Radu Zugravul în 1694. Din vechiul decor al bisericii se păstrează doar paramentul exterior de origine muntenească al faţadelor navei şi al turnului-clopotniţă. Aspectul de astăzi al bisericii este datorat intervențiilor majore, care au avut loc în secolul al XVIII-lea din inițiativa protopopului cronicar Radu Tempea II: este reconstruit naosul de plan triconc (1740), sunt edificate cele două paraclise laterale – Buna Vestire pe nord (1733-1734) şi Înălţarea Domnului pe sud (1750-1752). Ansamblul a fost decorat cu picturi murale aparţinând stilistic artei post brâncoveneşti de Grigore Ranite din Craiova (1738-1740) şi de Ioan, Iancu, Constandin şi Irimia (1752), pictorii folosind modele elaborate de şcoala de la Hurezi. În 1751, se ridică turnul cu ceas din partea de vest a bisericii din dania ţarinei Elisabeta Petrovna a Rusiei, lucrările acestei etape fiind finanțate în parte de voievozii Grigore Ghica din Moldova şi Constantin Mavrocordat din Ţara Românească. În anii 1940 şi 1946, vechile picturi murale au fost înlocuite cu actualul decor realizat de Costin Petrescu, în timp ce tâmpla din secolul al XVIII-lea a fost donată bisericii din Predeluţ. Bastionul Țesătorilor, cel mai spectaculos şi mai bine conservat obiectiv de arhitectură defensivă din Brașovul medieval, a fost ridicat în anii 1421-1432 şi amplificat în 1570-1573, pentru a proteja colţul de sud al fortificaţiilor de sub Tâmpa. Construcţia are un plan poligonal neregulat, adaptat la configuraţia terenului. Zidurile sunt străpunse de ferestre de tragere simple sau în formă de lăcaş de cheie inversat şi de burdufuri de aruncare, corespunzând la interior celor trei rânduri de galerii de lemn pentru puşcaşi, întregul complex fiind adaptat pentru lupta cu arme de foc. Accesul în bastion este protejat de un turn de poartă, spre Tâmpa fiind prevăzut cu două mici turnuri de observaţie. În anul 1800, în curtea interioară s-a construit o sală pentru nunţi şi festivităţi, în care, în 1950, a fost amenajat Muzeul Fortificaţiilor Ţării Bârsei. Bastionul Ţesătorilor a fost reparat în 1634, 1827 şi restaurat în 1910. În anul 2004 au avut loc noi lucrări de renovare. În spațiile expoziționale din Bastionul Țesătorilor, alături de o valoroasă colecție de arme medievale, se găsește o machetă a cetății de la sfârșitul secolului al XV-lea. Bastionul Graft a fost construit perpendicular pe zidul de nord-vest al Cetăţii Braşovului, ca pod fortificat peste pârâu, făcând legătura între Turnul Alb, în dreptul căruia era amplasat și fortificațiile interne. Construcţia de plan dreptunghiular, cu un pasaj boltit deasupra apei şi două nivele de apărare prevăzute cu elemente defensive – ferestre de tragere şi guri de aruncare, controla întreaga lungime a zidurilor, până la Bastionul Fierarilor (astăzi sediul Direcție Județene a Arhivelor Naționale) și Bastionul Curelarilor (demolat în 1887). Pe faţada de nord se păstrează fragmente ale unei inscripţii, care datează probabil din secolul al XVIII-lea. Bastionului Graft a fost restaurat şi amenajat ca muzeu în anii 2003-2004, când a fost realizată şi scara de acces spre Turnul Alb. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în zona "După Ziduri", pe versantul dinspre oraş al Dealului Romurilor s-a amenajat Promenada Regală. Fortificaţiile de nord-vest ale cetăţii au fost restaurate în anii 1968-1969 şi 2003-2004. CETĂȚUIA Primele informații documentare despre fortificaţia de pe Dealul Cetăţuii (Martinsberg, Schlossberg) datează din anul 1529, când oraşul se pregătea să respingă un atac condus de trupele lui Petru Rareş. La mijlocul secolului al XVI-lea, după instalarea controlului militar al trupelor habsburgice în Transilvania, Cetăţuia dobândeşte un rol principal în cadrul sistemului defensiv al oraşului. În anii 1553-1554 se dezvoltă nucleul mai vechi, prin construirea unor turnuri de artilerie, valuri de pământ şi şanţuri de apărare. Între anii 1625 şi 1630 este edificată cetatea bastionară exterioară din cărămidă. La începutul secolului al XVIII-lea, fortificația este înconjurată cu şanţuri şi valuri de pământ, noi lucrări de extindere având loc după 1773. În secolele următoare, Cetăţuia a funcționat ca închisoare, între 1955 şi 1975 a fost depozit al Arhivelor Statului, iar din 1981, după o amplă restaurare a devenit un complex turistic cu specific medieval. Strada Sforii are o lăţime, care variază între 111 şi 135 cm, prima sa menţiune documentară datând din secolul al XVII-lea. La origine, strada reprezenta spaţiul dintre două „decurii”, care constituiau grupuri de câte zece case ale sistemului urbanistic medieval aplicat în interiorul cetăţii. Strada Sforii a fost reabilitată în anul 2003. Turnul Alb a fost edificat pe acelaşi versant al Dealului Romurilor, în a doua parte a secolului al XV-lea (1460 sau 1494), fiind repartizat spre apărare breslelor cositorarilor şi arămarilor. Accesul în turn avea loc pe o scară mobilă, iar aprovizionarea şi schimbarea garnizoanei se efectuau între palisade, direct din Bastionul Graft, construit sub Turnul Alb ca un pod peste canal. Construcţia are un plan semicircular închis, cinci nivele de galerii de apărare prevăzute cu guri de tragere, creneluri și burdufuri de aruncare pentru lichide. Turnul a ars în timpul incendiului din 1689, fiind reparat în 1723 și 1902. Lucrări de restaurare au avut loc în 1974 și 2003-2005, când a fost amenajat ca muzeu. Turnul Negru, construcție independentă ridicată odată cu prima incintă de ziduri pe versantul dinspre oraș al Dealului Romurilor în dreptul Bastionului Fierarilor, avea dubla funcţie de observaţie şi apărare. Legătura cu fortificațiile colțului vestic al cetății avea loc printr-un pod ridicător, suspendat peste canal, iar accesul iniţial se realiza prin intermediul unei scări mobile. Turnul Negru a fost lovit şi incendiat de un trăsnet în 23 iulie 1559. Lovit din nou de trăsnet, a fost reparat în anii 1669, 1827, 1901. În 1991, zidul sudic al construcţiei s-a prăbuşit, turnul fiind reconstruit în 1996 şi amenajat ca muzeu în 2001. Poarta Șchei a fost construită în anii 1827-1828, pentru fluidizarea circulaţiei între Cetatea Braşovului şi Suburbia de Sus, cu contribuţia financiară a negustorilor români. Construcţia în stil neoclasic, cu o deschidere centrală pentru vehicule, încadrată de două accese laterale pentru pietoni, a fost edificată de meşterul zidar Joseph Jani. Poarta Şchei a fost restaurată după cutremurul din 4 martie 1977 şi reparată de mai multe ori, ultima dată în anul 2004. Poarta Ecaterinei este singura construcție păstrată a ansamblului fortificațiilor de sud-vest ale Cetății Brașovului și a porții dinspre cartierul românesc al Șcheilor, care în Evul Mediu purta numele de Corpus Christi sau Porta Superior. Construcția de plan pătrat, cu acoperişul încadrat de cele patru turnuleţe, care exprimau autoritatea supremă a Magistratului asupra locuitorilor oraşului – jus gladii –, constituie unul dintre monumentele reprezentative ale stilului Renaşterii în arhitectura transilvăneană. Pe faţada sa principală, deasupra accesului, se păstrează stema Brașovului sculptată în piatră, numele judelui Johannes Benkner şi anul construcţiei – 1559. Celelalte edificii ale ansamblului, ieşite cu 50 m din frontul zidurilor de incintă, care erau protejate în epocă de şanţuri cu apă şi iazuri, au fost demolate în 1827, când s-a construit Poarta Şchei. MUZEUL DE ISTORIE În piața centrală a vechii cetăți se ridică în anul 1420 primăria orașului, numită odinioară ”Rathaus” sau ” Casa Sfatului”. Parterul mai păstrează elemente ale stilului gotic, iar etajul și turnul sunt construite în stilul Renașterii și al Barocului. Din 1950 clădirea găzduiește Muzeul Județean de Istorie cu expoziții permanente și temporare. MUZEUL PRIMEI ȘCOLI ROMÂNEȘTI Prima Școală Românească, construită în 1495, păstrează elementele stilului baroc de la modificările care i-au fost aduse în anii 1760-1761. Între 1557 și 1583 Diaconul Coresi tipărește aici 17 titluri în română și slavonă, pe hârtie fabricată într-o manufactură Brașoveană. Muzeul Primei Școli Românești este compus din mai multe camere, și anume: Sala de clasă „Anton Pann” , Sala „Diaconul Coresi”, Sala „Cartea, factor de unitate națională”, Sala „Cartea și cărturarii Brașoveni”, „Sala cu vatră”. Alături se află complexul muzeal din incinta bisericii Sf. Nicolae, care expune în cca 30 de camere, valori menite să confirme tradițiile de cultură și artă pe care le-a înscris Scheii Brașovului în patrimoniul național. Tematic sunt organizate aici expozițiile „Junii Brașoveni”, „Scheii Brașovului în pictura lui Ștefan Mironescu”, „Muzeul Tudor Ciortea”, „Muzeul Ex libris” și „Muzeul Nicolae Titulescu”. MUZEUL DE ARTĂ Muzeul de Artă găzduiește expoziţii temporare şi o gamă variată de manifestări culturale (concerte, lansări de carte, mese rotunde, conferinţe etc). Expoziţia permanentă a muzeului, Galeria Naţională, reuneşte o selecţie de lucrări reprezentative pentru arta plastică modernă din spaţiul românesc (pictură şi sculptură). În cadrul expoziţiei sunt incluse piese care ilustrează evoluţia picturii transilvănene din secolele XVIII-XIX şi a artei româneşti din intervalul cuprins între prima jumătate a secolului XIX şi perioada postbelică. Alături de operele maeştrilor artei româneşti figurează în expunere şi creaţiile artiştilor activi la Brașov, de la portretele patriciatului săsesc la lucrările artiştilor contemporani Brașoveni. Muzeul de Etnografie din Brașov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, civilizația comunităților rurale din zona Bran, Rupea, Țara Oltului și Țara Bârsei. Ca structură administrativă, Muzeul de Etnografie funcționează în trei locații: Brașov, Săcele și Rupea. În pavilionul central Brașov este organizată o amplă expoziție permanentă care cuprinde, într-o tratare succintă, o îndeletnicire comună tuturor zonelor etnografice: meșteșugul țesutului și aplicarea lui funcțională în organizarea interiorului și în costumul popular. Prezentarea pune accent pe reconstituirea autenticității contextului rural prin unelte, tehnologii și produse specifice. MUZEUL MEMORIAL "CASA MUREȘENILOR" În anul 1968 lua ființă Muzeul Memorial „Casa Mureșenilor”, în casa donată prin testament de Iacob Mureșianu. Casa păstrează vie memoria personalităților ilustre care au contribuit la conturarea unei identități culturale specifice și de mare valoare ca cea a românilor din Transilvania. Muzeul civilizaţiei urbane a Brașovului este adăpostit într-un important monument de arhitectură, reprezentativ pentru tipologia spaţiilor comerciale publice şi private din oraşele transilvănene între sec. XVI-XIX. Este un proiect-pilot unic în România, prin tematica propusă, care ilustrează modul de viaţă al locuitorilor într-un spaţiu urban şi relațiile comerciale ale Brașovului cu Orientul şi Occidentul, de-a lungul secolelor. Muzeul este în incinta casei Closius, construită între secolele XVI-XIX și reflectă tipologia locuinței patriciatului urban din timpul Renașterii transilvănene, păstrând numeroase elemente caracteristice perioadei, cum ar fi sălile de reprezentare cu bolți semicilindrice și muluri din tencuială, interioarele decorate cu picturi murale vegetal-florale și figurative, elemente de pietrărie decorativă. MUZEUL DIN CASA JUNILOR Proiectul cultural „Muzeul din Casa Junilor" are cascop realizarea unor activităţi muzeale pentru punerea în valoare a unei părţi însemnate din moştenirea culturală braşoveană şi ardeleană (costume tradiţionale, obiecte de patrimoniu, documente). Sunt realizate aici expoziţii tematice dedicate portului Junilor din Scheii Braşovului, costumului popular al Ţării Bârsei, simbolurilor şi motivelor preluate de pe ii, cămăşi, ştergare şi diverse alte obiecte pe suport textil din colecţia Uniunii Junilor. CASA NEGUSTORILOR A fost ridicată între anii 1539-1545 de către Apollonia Hirscher, soția lui Valentin Hirscher - judele orașului Brașov, în stilul halelor occidentale. Din plastica renascentistă inițială se mai păstrează doar stema orașului și blazonul familiei Hirscher, datate din 1545. Sursa: Centrul de Informare Turistică Brașov

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Brasov

Brasov
 JUDEŢUL BRAŞOV

Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, Judeţul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.

Pozitia sa în partea centrală României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu.

Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa tării, cu o densitate a populaţiei de 110,7 loc./km², peste media pe ţară de 90,3 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.  

Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC.

Resursele naturale. Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naţionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judeţ este 27313,7 ha, reprezentând cca 7% din suprafaţa judeţului Braşov. În cursul anului 2005, la nivelul judeţului Braşov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de păsări, dintre care 196 protejate conform legislaţiei în vigoare, şi 62 specii de faună, dintre care 39 protejate.

În subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralizaţii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perşani, Grid, Veneţia de Jos, Rupea, Homorod şi ape sărate de zăcamânt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei şi de la Hoghiz (izvor carstic).

Căile de comunicaţie de pe teritoriul judeţului facilitează legătura între toate regiunile ţării. Braşovul este un important nod feroviar, deţinând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km²). Judeţul este străbătut de şoselele internaţionale E60 şi E68 şi 848 km drumuri judeţene.

Turismul este un factor de bază în economia judeţului. În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), ca număr de structuri de cazare şi număr de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună care asigură legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual un număr de peste 550.000 de turişti. Staţiunile montane din judeţ cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate sunt Predeal şi Poiana Braşov.

Braşovul, atestat documentar în 1235, este o destinaţie preferată de turişti de pretutindeni, deoarece păstrează şi astăzi un patrimoniu cultural de excepţie: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcţie în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi cladiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae şi Prima Şcoală Românească din Şchei.

Ansamblurile săteşti cu biserici fortificate din Prejmer şi Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural istorice importante din judeţul Braşov: Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Cetatea Făgăraşului.

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotel Armatti**** este amplasat în centrul vechi al Braşovului, în locul cu cele mai faimoase locaţii ale oraşului, lângă Parcul Central, aproape de Cetatea Braşovului şi la 5 minute de Piaţa Sfatului.

 

Cele 30 de camere îndeplinesc funcţiile necesare găzduirii ideale: confort şi ergonomie. Acestea sunt concepute pe un stil hibrid între dormitor şi birou, cu geamuri mari ce permit iluminarea naturală întreaga zi şi ţin zumzetul oraşului afară în timpul nopţii.

 

Structura: 18 camere duble matrimoniale, 4 duble twin, 2 executive twin, 4 camere executive matrimoniale, 2 Junior Suite.

 

Camerele Standard cu pat matrimonial sau cu doua paturi separate, decor elegant si modern, televizor cu ecran plat -televiziune prin cablu, WiFi gratuit, minibar. Sala de baie privata, moderna echipata cu dus de tip walk-in, cosmetice gratuite, uscator de par. Masa si fier de calcat, seif, fierbator electric.  Set de bun venit cafea & selectie de ceaiuri.

 

Camerele Executive sunt spatioase, unele dintre ele oferind un balcon privat, decor elegant si modern, TV cu ecran plat si televiziune prin cablu, WiFi gratuit. Sala de baie privata echipata cu dus de tip walk in sau cada cu dus, cosmetice gratuite, uscator de par. Masa si fier de calcat, seif, fierbator electric. Set de bun venit cafea & selectie ceaiuri.

 

Suita Junior este spatioasa, decor modern cu zona de living echipat cu o canapea extensibila si doua fotolii, colt birou, zona dormitor cu pat king size oferind o vedere spre oras. Minibar, sala de baie privata cu cada si dus, cosmetice gratuite, halate si papuci de baie, uscator de par. Masa si fier de calcat, seif, fierbator electric. Set de bun venit cafea/selectie de ceaiuri.

 

Facilitati hotel: sala mic dejun, bar de zi, internet wireless de mare viteza, sala fitness, sala masaj, sala conferinte, parcare supravegheata video in curtea interioară.