HOME > CAZARE > ROMANIA

Cazare 2022 Pitesti Hotel Arges***

Cazare 2022 Pitesti Hotel Arges***


Va invitam sa descoperiti Orasul Simfoniei Lalelelor !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, Internet wireless, parcare.

AP = Apartament

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

Optional transport, transferuri.

de la 136 RON / persoana / noapte
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara: Tara: Romania
Tara Judet - Regiune: Arges
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Pitesti
Tip masa Tip masa: Mic dejun
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
01.09-31.12.2022
Mic dejun
1 persoana
262 lei
Rezerva
01.09-31.12.2022
Mic dejun
2 persoane
272 lei
Rezerva
01.09-31.12.2022
Mic dejun
1 persoana
AP: 322 lei
Rezerva
01.09-31.12.2022
Mic dejun
2 persoane
AP: 348 lei
Rezerva

Cazare 2022 Pitesti Hotel Arges***


Va invitam sa descoperiti Orasul Simfoniei Lalelelor !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, Internet wireless, parcare.

AP = Apartament

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

Optional transport, transferuri.


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Pitesti

Down

Municipiul Pitești, reședința județului Argeș, este amplasat în partea central-sudică a României, sub Carpații Meridionali, deasupra Dunării, în nord-vestul regiunii istorice Muntenia.

Geografic, orașul Pitești se situează la punctul de intersecție al paralelei 44°51'30" latitudine nordică cu meridianul 24°52' longitudine estică, la distanță relativ egală față de Polul Nord și de Ecuator, paralela 45° trecând la 20 km nord de Pitești.

Aşezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeş, Municipiul Piteşti are o suprafață intravilană de 2805 ha, dintre care 415 ha din acestea fiind ocupate de spațiile verzi. Orașul se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeş (S), şi de 356 m, în cartierul Trivale (V).

La nord-vest de terasa Trivale-Papuceşti se află cota de 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se găseşte cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa). Oraşul are un topoclimat de vale, calm şi moderat cu o temperatură medie anuală care variază între 9° şi 10°C, media lunii ianuarie fiind de -2,4°C, iar cea a lunii iulie de +20,8°C.

Bine conectat cu principalele oraşe învecinate prin infrastructuri de transport rutier şi feroviar, Piteştiul este localizat la o răscruce de drumuri, fiind un nod de comunicații cu deschidere internă şi internaţională. Legăturile cu importante localităţi ale ţării, dintre care Bucureşti, capitala tării, sunt asigurate prin drumurile europene E81 / DNA1 (Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu-Mare), E574 (Bacău - Oneşti - Braşov - Piteşti – Craiova), DN7 (Bucuresti – Găești - Pitești) şi DN67B (Pitești – Smeura – Drăgășani).   Judeţul Argeş, în care se află municipiul, se învecinează cu 6 judeţe – Dâmboviţa, Teleorman, Olt, Vâlcea, Sibiu şi Braşov – neavând graniţe externe.

Municipiul Pitești se află la aproximativ 110 km est de București, capitala României, fiind legat de aceasta prin autostrada A1, care se prelungește prin centura orașului în direcția Râmnicu Vâlcea și Curtea de Argeș. 

Municipiul Pitesti este atestat documentar pentru prima oara, după cum se ştie, in 20 mai 1388, însă mărturiile arheologice care atestă existenţa unor aşezări pe acest teritoriu sunt mult mai vechi. Piteştii sunt numiţi oraş al domniei în mai multe documente în secolul al XVI-lea. Începând cu secolul al XV-lea, avem documente care atestă raporturile de comerţ dintre negustorii piteşteni şi oraşele Sibiu şi Braşov. 

Aşezarea făcea legătura între estul şi vestul ţării, de la Bucureşti spre Craiova şi, de asemenea, din Giurgiu, spre Câmpulung şi Braşov. Fără doar şi poate, în toată această vreme, în pofida lipsei documentelor scrise, Piteştii au avut o formă de conducere. De asemenea, pentru că era oraş al domniei, autonomia şi atribuţiile conducătorilor ei erau limitate de influenţa slujbaşilor domneşti. Nici veniturile conducerii oraşului nu erau foarte numeroase, timp de secole marile construcţii şi amenajări fiind realizate cu ajutorul locuitorilor oraşului.  Realitatea aceasta este caracteristică întregii ţări, nu doar Piteştilor.

Cea mai veche mărturie scrisă cu privire la conducerea Piteştilor datează din 1582 când oraşul era administrat de un sfat care avea 12 pârgari în fruntea cărora se afla un judeţ.  Sfatul avea drept de judecată asupra locuitorilor, drept de administrare şi reprezentare a a oraşului; încasa dările şi acţiona şi în domeniul comercial (emitea şi confirma acte de proprietate, întărea diferite tranzacţii); repartiza loturile de muncă din moşia oraşului; executa anchete şi asigura poliţia bâlciurilor.  Ni s-au păstrat, de-a lungul timpului, câteva dintre numele celor care au exercitat funcţiile de judeţ şi de pârcălab al Piteştilor.

Reprezentanţii oraşului Piteşti au asigurat dezvoltarea în timp a localităţii, au asigurat refacerea oraşului după nenumăratele războaie, boli, incendii, inundaţii şi cutremure care au afectat viaţa locuitorilor. Odata cu trecerea timpului şi cu modernizarea societăţii româneşti, modificările au influenţat şi administraţia Piteştilor. Mai întâi, după 1831, prin intermediul Regulamentului Organic şi apoi ca urmare a legislaţiei din timpul domnitorului Cuza şi a Constituţiei din 1866, administraţia oraşului se dezvoltă şi primeşte tot mai multe atribuţii. În perioada 1831-1859, la conducerea Piteştilor se află un maghistrat orăşenesc, condus de un preşedinte, pentru ca din 1859 să fie instituită denumirea de primar.

Începând cu secolul al XIX-lea, Primăria Piteştilor funcţionează pe principii moderne, cu mai multe departamente, în funcţie de legislaţia românească şi de necesităţile ritmului de dezvoltare al societăţii noastre. Cultura, învăţământul, sportul, transporturile, iluminatul stadal, igiena, sănătatea şi siguranţa populaţiei sunt doar o parte dintre preocupările constante ale reprezentanţilor oraşului Piteşti. Pe 7 martie 1837, la iniţiativa mai multor cetăţeni ai oraşului şi prin aportul lor financiar, se decide pietruirea celor două străzi principale ale oraşului Piteşti. La 2 iunie 1860, Consiliul Municipal Piteşti hotărăşte construirea a şase rezervoare de apă necesare pompierilor, precum şi locul de amplasare şi modalitatea de acoperirea a cheltuielilor. Din raportul Primăriei Piteşti înaintat Prefecturii Argeş în 13 noiembrie 1869 cu privire la lucrările edilitare efectuate în oraş, descoperim că fuseseră realizate: pavarea mai multor străzi, repararea majoră a Şcolii publice de băieţi, construirea de noi localuri şi străzi.

Rolul cetăţenilor Piteştilor, precum şi al autorităţilor locale a fost fundamental pentru reuşita războiului pentru independenţă. La Piteşti s-au construit cuptoare pentru pâine şi s-au ridicat spitale pentru îngrijirea răniţilor. Efortul oraşului a fost lăudat de domnitorul României, Carol I, în cadrul vizitei sale la Piteşti, după încheierea războiului.  La 5 aprilie 1885, Primăria Piteşti înaintează un memoriu Prefecturii Argeş pentru a înlesni aprobarea de către Ministerul de Interne a împrumutului solicitat pentru construirea noului sediu al primăriei (va fi dat în folosinţă un an mai târziu, în 1886).

Ni s-a păstrat tabelul Primăriei Piteşti din 19 octombrie 1892 cu privire la proprietăţile oraşului şi veniturile obţinute. Acestea din urmă erau de 72697 de lei şi 97 de bani.  Proprietăţile care aduceau venit erau: piaţa Sf. Gheorghe (aducea majoritatea veniturilor oraşului, prin cele 65 de magherniţe şi un teren pe care se vindea pâine şi care erau închiriate); târgul săptămânal; un loc de moşie; un altul la Dobrogostea, în devălmăşie; locul de peste apa Râului Doamnei, din jud. Muscel; locul cedat de răposata Maria Dimancea; locul la capul podului Argeş, în oraş, închiriat mai multor persoane; locul lângă julmani, pe malul râului; locul aproape de gara căii ferate; locul pe strada Şcolilor, lângă proprietatea răposatului T. Brătianu; locul în dosul temniţei; pivniţa de sub Şcoala de fete nr. 2.  Proprietăţile oraşului care nu aduceau venituri erau: localul Primăriei; localul vechi al Primăriei; localul Şcolii de băieţi nr 1 şi cel al Şcolii de fete nr. 2; cazarma de pompieri, localurile de la cimitirul comunei şi patru case deţinute de Primărie.

În cadrul procesului de modernizare a oraşului, Primăria Piteşti încheie în 4 noiembrie 1901 un contract cu firma "Vilhelm Pittner" din Viena pentru dotarea cu felinare pentru iluminatul oraşului. Potrivit documentului, Primăria Piteşti solicita câte 33 de felinare pătrate şi 33 de lămpi de tip "Pittner".  Pe 17 mai 1910, Primăria Piteşti aprobă un contract de antrepriză pentru construirea teatrului şi a băii populare. În 10 decembrie 1910, Primăria elaborează un memoriu justificativ pentru întocmirea unui plan de sistematizarea a oraşului. Documentul cuprinde informaţii despre istoria geografică a oraşului; întinderea şi modernizarea reţelei de apă şi canalizare; modalităţile de modernizare a reţelei stradale în concordanţă  cu planurile de dezvoltare pe termen lung ale Piteştilor; formarea şi descrierea întinderii cartierelor oraşului: cartierul comercial, cartierul industrial, cartierul de vile şi cel de locuinţe; construirea unor grădini publice, parcuri şi amenajarea parcului Trivale. Pentru acesta din urmă, în 28 mai 1913, Primăria aprobă proiectul de înfrumuseţare elaborat de arhitectul Pinard.

Din păcate, prima jumătate a secolului al XX-lea este influenţată decisiv de cele două războaie mondiale. În primul, Piteştii sunt ocupaţi de armata germană şi arhiva Primăriei este distrusă, iar în al doilea, pe lângă dezastrele economice provocate de conflictele armate, Piteştii sunt bombardaţi de aviaţia americană în 6 mai 1944, cu rezultate devastatoare, pentru clădiri şi oameni.

Scurta perioadă de linişte dintre cele două conflagraţii ne arată un oraş Piteşti în plină dezvoltare urbanistică. Pe 15 mai 1935, Primăria oraşului decide înfiinţarea unei pepiniere, a unui stadion, ştrand, patinoar şi poligon de tragere. A doua parte a secolului al XX-lea este reprezentată pentru România de regimul politic comunist. Oraşul se dezvoltă din punct de vedere industrial şi implicit factorul economic produce schimbări pozitive în întreaga viaţă socială a oraşului.

Sunt construite clădiri de utilitate publică (spitale, şcoli etc.), este dezvoltată reţeaua de străzi,  cea de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi cea de electricitate; este întărită paza şi securitatea oraşului, sunt îmbunătăţite măsurile de potecţie socială etc.

Căderea regimului comunist în decembrie 1989 şi reinstaurarea democraţei ca formă de guvernare au necesitat noi eforturi din partea Primăriei Piteşti, pentru a adopta măsurile necesare noilor realităţi politice. Treptat, datorită politicilor de descentralizare administrativă, Primăria Piteşti a primit tot mai multe sarcini, cu privire la organizarea vieţii sociale şi economice a municipiului.

 

O serie de modernizări necesare oraşului au fost realizate prin atragerea unor fonduri europene, în cadrul  unei politici adminstrative, în concordanţă cu direcţiile de dezvoltare naţionale şi europene.

Construită în anul 1933, fosta clădire a Administrației Financiare, devine în anul 1968 sediul Primăriei Pitești. Clădirea cu o arhitectură plăcută a adăpostit Primăria orașului până în anul 1968, când a fost cedată Galeriei de Artă, bucurându-se de statutul de monument istoric.

Clădirea Primăriei a fost construită de către arhitectul State Cintan  în stil neoromânesc, un stil care a reînviat tradiția, a stabilizat originile și le-a conectat la prezent.

Arhitectura de inspirație cultă a arhitectului are la bază arheologia și etnologia, împletite într-o manieră ce a ținut de cultură, abilitatea arhitectului și caracterul funcțional al clădirii.

Interiorul Primăriei, o arhitectură valoroasă și spectaculoasă, are un hol central tratat ca o curte interioară acoperită, pe două nivele și cu un luminator central spectaculos.

 

Sursa: Site-ul Primariei Pitesti

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Arges

Arges
 Judetul Arges este situat în partea central-sudica a tarii, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22' latitudine nordica si la nord de cea de 45°36' latitudine nordica, la vest de meridianul de 24°26' longitudine estica, iar la est de cel de 25°19' longitudine estica. Suprafata judetului este de 682631 ha. În partea nordica, limita judetului urmareste crestele înalte ale muntilor Fagaras, traverseaza muntii Piatra Craiului si culoarul Rucar – Bran ce desparte judetul Arges de judetele Sibiu si Brasov. La est limita cu judetul Dambovita este mult mai lunga, traversand muntii Leaota, Subcarpatii Getici, piemontul Candesti si campia Gavanu Burdea. Limita sudica dinspre judetul Teleorman taie campia Gavanu Burdea. La sud-vest, judetul Arges se învecineaza cu judetul Olt, limita strabatand campia Romana si piemontul Cotmenei, traversand vaile din bazinul superior al raului Vedea. Limita vestica, dinspre judetul Valcea, traverseaza valea raului Topolog.

Relieful este proportional repartizat, coborand in trepte de la nord spre sud, cuprinzand toate unitatile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la altitudinea de peste 2500 m pana la 160 m. Predomina tinuturile deluroase, care ocupa 55% din suprafata judetului, muntii 25% si campiile 20%.În relieful sau se disting trei trepte: treapta înalta, cu orientare est-vest, se desfasoara pe o lungime de 70 Km, între valea Dambovitei si valea Oltului si se inscrie in peisaj prin cei mai inalti munti din tara (muntii Fagaras, muntii Iezer, muntii Piatra Craiului, muntii Leaota si muntii Papusa),precum si muntii de înaltime mijlocie (muntii Fruntii,si Chitu) ca si culoarul Dragoslavele-Rucar-Bran.

Situat într-o zonă de excepție a țării noastre, acolo unde se îmbină armonios  muntele cu dealul, pădurea cu câmpia, județul Argeș duce cu sine, alături de o mirifică frumusețe naturală, și o încărcătură istorică și culturală de excepție. Atestat prin dovezi arheologice încă din timpul paleoliticului inferior județul nostru își definește latura istorică în perioada formării statelor feudale, aici fiind întemeiate primele capitale ale Țării Românești, la Curtea de Argeș și Câmpulung. Și tot la Curtea de Argeș a luat ființă primul scaun mitropolitan ortodox, în anul 1359.

Județul Argeș este reprezentativ și pentru păstrarea culturii religioase a poporului român, pentru dezvoltarea creștinismului ca religie predominantă pe întreg teritoriul.

În Argeș stau mărturie a credinței creștin-ortodoxe numeroase lăcașuri de cult, unele cu o vechime impresionantă, o adevărată carte de vizită a acestor meleaguri, bijuterii arhitecturale, locuri de o inegalabilă încărcătură spirituală, comori pe care trebuie să le păstrăm, să le promovăm, să le respectăm și să le predăm urmașilor noștri în același spirit de recunoștință.

Cele mai cunoscute asezaminte bisericesti din judet: Mânăstirea Curtea de Argeș, Biserica Domnească, Mânăstirea Corbii de Piatră, Mânăstirea Cetățuia, Negru Vodă, Mânăstirea Cotmeana, Mânăstirea Nămăiești, Schitul Dragoslavele, Mânăstirea Glavacioc, Mânăstirea Robaia, Mânăstirea Slănic, Mânăstirea Trivale, Mânăstirea Vieroși, Mânăstirea Negru Vodă, Câmpulung, Mânăstirea Antonești, Mânăstirea Aninoasa.

Conacul Brătianu de la Florica

Numele Brătienilor provine de la un "Bratiian din Bratiani", localitate situată lângă Brădet, vechiul leagăn al Brătienilor, amintit într-un document din 29 iulie 1508. Acest document a fost dat în Bucureşti de domnul Ţării Româneşti, Mihnea cel Rău, fiul nelegitim al lui Vlad Ţepeş.

 Prin acest document se întărea lui Neagoe şi fiilor săi, anume Brătianu şi  Neag, jumătate din satul Bratianii de lângă Brădet. Ei sunt strămoşii direcţi ai Brătienilor de mai târziu.

 "Bratian din Bratiani" este amintit din nou într-un document din 18 aprilie 1535. Întrucât abia din primele decenii ale secolului al XVII-lea, domnii Ţărilor Române, boierii dar şi oamenii de rând poartă nume de familie, Brătienii din secolele precedente se disting de alţii prin numele localităţii în care deţineau posesiuni, anume Brătienii de Sus şi Brătienii de Jos, care s-au unit cu Galeşul, alcătuind mai întâi comuna Brătieni-Galeşul, apoi Brăduleţ, situate pe Valea Vâlsanului, la 42 de km distanţă de Piteşti.

Evoluţia pe scara socială s-a produs şi prin căsătorii cu femei provenind din familii de boieri mari. Astfel, Constantin (Dincă) Brătianu a deţinut funcţiile de stolnic şi mare clucer în timpul domnitorului Alexandru al II- lea Ghica. În urma căsătoriei cu Anastasia Tigveanu a avut şapte copii între care: Dumitru (1817- 1892) şi Ion (1821- 1891).

Situat în oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş, conacul familiei Brătianu, numit ca şi satul în care se care se află, Florica, în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu, este unul din cele mai frumoase domenii boiereşti din România, păstrat foarte bine până în zilele noastre (cu excepţia obiectelor, mobilelor şi a cărţilor din interior, risipite aiurea în anii regimului comunist).

Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Arges

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotelul Arges*** este situat la km 0 al orasului si reprezintă alegerea ideala pentru a petrece timpul liber sau a organiza evenimente în Orasul Lalelelor fiind aproape de toate centrele de afaceri si de principalele atractii turistice ale orasului Pitesti.

Hotelul ofera acces rapid, intre 2-5 minute, la principalele puncte de interes: Prefectura, Primarie, Camera de Comert, Teatrul 'lexandru Davila, Centre comerciale, precum si la mijloacele de transport in comun.

 

Hotelul a fost inagurat in 1962 si complet restaurat si modernizat in 2010.

 

Facilitati: bar, room service, spălatorie, curatatorie, depozitarea bagajelor si a valorilor,

 

Sala de conferinte cu o capacitate de aproximativ 30 de locuri, este perfecta pentru organizarea de seminarii, intalniri de afaceri, ffind dotata video proiector, flipchart, ecran, laptop, lumina naturala, Internet wireless.

 

Hotelul Arges*** pune la dispozitia oaspetilor sai 42 de camere si 3 apartamente, spatioase si confortabile, dotate cu aer conditionat, TV LCD cablu, baie proprie, uscator de par, kit de igiena, minibar, telefon, mocheta, Internet wireless, birou de lucru, acces cu cartelă magnetică, senzor fum, senzor panică.

 

Camerele dispun de paturi queen size sau twin, au suprafata de 22 mp.

 

Apartamentele dispun de paturi queen size, suprafata 40 mp, 2 bai, dressing-room.