HOME > CAZARE > ROMANIA

Cazare 2023 Scornicesti Hotel President****

Cazare 2023 Scornicesti Hotel President****


Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, acces facilitati.

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si a Evenimentelor.


Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.


Optional transport, transferuri.

de la 130 RON / persoana / noapte
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara: Tara: Romania
Tara Judet - Regiune: Olt
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Scornicesti
Tip masa Tip masa: Mic dejun
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
01.08-23.12.2023
Mic dejun
1 persoana
200 lei
Rezerva
01.08-23.12.2023
Mic dejun
2 persoane
260 lei
Rezerva

Cazare 2023 Scornicesti Hotel President****


Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, acces facilitati.

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si a Evenimentelor.


Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.


Optional transport, transferuri.


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Scornicesti

Down

Scornicești este un oraș din județul Olt, regiunea de dezvoltare Sud-Vest, România. Are o populație de 11.766 de locuitori. A fost declarat oraș în 1989.

Orașul Scornicești este situat în partea de nord-vest a județului, mai precis în podișul Getic, platforma Cotmenei și ocupă o suprafață de 158,96 km2 (cea mai mare suprafață din județul Olt) din care circa 14 000 ha sunt redristribuite pentru domeniul agricol. Relieful este de podiș tabular, cu interfluvii largi separate de văi late de 300-500 de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180 m în zona sudică a localitații la granița cu Potcoava, 250-260 m pe platou și 220 m în zona centrului urban.

Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este canalizat în zona orașului. Pe teritoriul localitații, pe cursul acestor râuri au fost amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32 ha - 1 milion mc, Șuica, Teiuș) care constituie adevărate atracții pentru iubitorii pescuitului. Ca tip de vegetație tipic pentru zona Scornicești trebuie menționate pădurile de stejar, păduri în care trăiește o bogată faună (cerbi, porci-mistreți, iepuri) motiv pentru care orașul este vizitat anual de sute de împătimiți ai vânătorii.

Scornicestiul este situat la 48 km de reședința județului Argeș, Pitești, și la 25 km de cea a județului Olt, pe drumul european E574 la intersecția acestuia cu DJ703C. Nu are acces la rețeaua de căi ferate, cea mai aproiată gară fiind la 15 km distanță în orașul Potcoava.

Comune vecine: la nord Poboru și Tătulești, la vest Oporelu, Priseaca și Valea Mare, la sud orașul Potcoava, la est Optași și Sârbii Măgura.

Scorniceștiul este împărțit în următoarele sate (cartiere):

Scornicești, centrul civic al localității, aici fiind localizate cele aproximativ 70 de blocuri de locuit (circa 1600 de apartamente), principalele instituții publice ale orașului și zonele de comerț și industrie. Tot în zona centrală se poate vizita casa natală a lui Nicolae Ceaușescu.

Piscani, traversat de DJ703 C și de pârâul Plapcea Mică. În această zonă a orașului sunt amplasate stația de sortare a deșeurilor, stația de epurare a apelor uzate și mai multe parcuri de centrale fotovoltaice.

Negreni, se află de-a lungul DN65 și de-a lungul pârâului Negrișoara.

Jitaru, se află de-a lungul DN65, fiind trversat de pârâurile Plapcea Mică, Plapcea Mare și Mogoșești.

Mogoșești.

Constantinești, este traversat de Plapcea Mare, pe malurile căreia este situat conacul (monument istoric) care i-a aparținut astronomului Nicolae Coculescu.

Șuica este dispus de-a lungul pârâului Șuica, pe acest curs de apă fiind amenajat un lac de acumulare și agrement.

Teiuș, situat pe platoul ce domină valea pârâului cu același nume, curs de apă care, de asemenea, formează un lac de acumulare.

Rusciori se află pe DJ703C și pe valea Plapcei Mici în partea de nord a Scorniceștiului. Aici sunt situate lacul de acumulare și complexul turistic omonime.

Bircii.

Chițeasca.

Mărgineni.

Mihăilești.

In Scornicesti s-a născut fostul președinte Nicolae Ceaușescu. Localitatea a beneficiat de numeroase avantaje în perioada în care acesta s-a aflat la conducerea statului, fapt care a determinat transformarea rapidă dintr-un mic sat într-o localitate de tip urban. După 1989 se resimte un recul în viața urbei.

Pe teritoriul Scorniceștiului, în satele Mogoșești, Jitaru și Constantinești au fost descoperite urme de cultură materială din neoliticul târziu, cultura Sălcuța și din epoca de început a bronzului, cultura Glina. De asemenea au mai fost descoperite două așezări getice (sec. 2 - 1 î. Hr.), necropolă daco-romană (sec. 3 d.Hr.) și un cimitir medieval românesc. În satul Teiuș s-a descoperit un valoros tezaur de cca. 6000 monede de argint din care circa 2 000 emise în Țara Românească în timpul lui Vladislav I și al lui Radu I.

Primul document scris pe 10 decembrie 1505 sub Radu cel Mare Voievod arată intrarea lui Badea din Suica și fiilor săi în satul Suica pe Neagra (Negrișoara) care le fusese dăruit de către Vlad Călugărul (1482-1495).

La 16 septembrie 1519 este atestat satul Negreni, satele Scornicești și Tătărăi aflate pe locurile unde s-a construit orașul Scornicești.

În 1821 Tudor Vladimirescu traversează localitatea în drumul lui către București, mulți localnici urmându-l. Se spune că revoluționarul ar fi înnoptat în apropiere, piroanele cailor putând fi găsite și azi; de aici numele de Drumul lui Crai.

La 26 ianuarie 1918 se naște la Scornicești Nicolae Ceaușescu (șef al statului între 1965 și 1989).

Prin Legea administrativ teritorială nr. 2 din 16 februarie 1968 prin care au fost reînfințate județele, Scorniceștiul a dobândit configurația administrativă de astăzi.

În anii '70-'80 Scorniceștiul trece printr-un amplu proces de modernizare, industrializare, sistematizare și introducere de noi facilitați necesare ridicării la rangul de oraș.

În 1979 echipa de fotbal locală, FC Olt, promovează în liga I din fotbalul românesc.

În mai 1989 Scorniceștiul este declarat oraș împreună cu satele componente.

În anul 2003 Scorniceștiul apare în prim planul presei naționale odată cu scandalul transformării spitalului orășenesc în spital de pneumoftiziologie, populația orașului ieșind să demonstreze împotriva acestei decizii.

Zona centrală a Scorniceștiului beneficiază de alimentare cu apă dintr-o rețea reabilitată și de o rețea de canalizarea cu lungimea de 10,5 km. Apele menajere sunt epurate în stația din satul Piscani. Există planuri pentru extinderea acestor rețele la nivelul întregii localități. Rețeaua cu gaze alimentează zona urbană și 40 de gospodării din satul Bircii. În privința rețelei de drumuri, centrată pe DN65, atât satele componente, cât și zona centrală beneficiază de drumuri cu covor asfaltic. Există un sistem nou de colectare și depozitare a deșeurilor menajere înființat în 2008.

Până în 1989 Scorniceștiul devenise un important centru agricol și agroindustrial cu activități în toate ramurile agriculturii: culturi de cereale în regim intesiv (inclusiv suprafețe irigate), pomicultură (cultura prunului și mărului), legumicultură (complex de sere), zootehnie bazată pe complexe de creștere a păsărilor, a ovinelor și a bovinelor. După 1989, odată cu revenirea proprietății individuale asupra terenului, activitatea agricolă a suferit un recul. În prezent există o componenta de agricultură de subzistență practicată de micii fermieri și o componentă, cu tendință ascendentă, de agricultură bazată pe obținerea profitului. Această a doua categorie cuprinde ferme de expoatare a terenurilor arabile și ferme de creștere a porcinelor, a păsărilor și a ovinelor.

Industria orașului a suferit două mari curbe descendente: una la începutul anilor 2000, când au dispărut fabricile de procesare a produselor alimentare și alta în perioada 2008-2010, când fabrica de piese și subansamble auto a fost închisă, iar mare parte din fabricile de confecții textile, aparute în anii 1990 au avut parte de restructurări masive. În prezent sectorul industrial se rezumă la fabrici de confecții textile, unități de topire, turnare și prelucrare a aluminiului și unități din industria alimentară.

Pe teritoriul orașului se află Casa de cultură și biblioteca orășenească. Muzeul a fost desființat, aceeași soartă având-o și cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori. Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare an la sfârșitul lunii iulie în timpul festivalului „Sărbătoarea pâinii”, festival de muzică și dansuri populare dedicat încheierii recoltatului grâului.

Biserici monument istoric: Cuvioasa Paraschiva, de lemn, in Rusciori, ridicata in 1885, Cuvioasa Paraschiva in Mihăilești-Popești ce dateaza din 1854, Cuvioasa Paraschiva in Șuica, ctitorita in 1810, Adormirea Maicii Domnului - Teiuș – 1866, Sfântul Nicolae - Negreni – 1871, Sf. Haralambie (ruine) - Constantinești – 1818, Cuvioasa Paraschiva - Tătărăi – 1817, Intrarea în biserică - Șuica – 1830, Sf. Constantin – centru.

Scorniceștiul beneficiază de un stadion de fotbal cu o capacitate de 18 000 de locuri. Dotările stadionului în momentul construcției includeau: scaune la tribuna I, tribună oficială, spații pentru presă, vestiare, saună, bazin de înot sub tribuna II, gazon cu sistem de drenare al apei, camere de locuit pentru cantonamente (sub tribuna I). Din păcate, în prezent, stadionul este într-o stare de degradare marcată.

Echipa de fotbal FC Olt Scornicești a jucat mai multe sezoane în Liga 1, promovând în 1981 și fiind retrogradată în 1990. La FC Olt au evoluat jucători cunoscuți ca: Dorinel Munteanu, Victor Pițurcă sau Dan Petrescu. Acum echipa joacă în liga a 4-a.

Casa natală a fostului președinte Nicolae Ceaușescu este singurul monument turistic valorificat. Hotelul President, situat în apropierea DN65 (E574) - 4*, căruia i se adăuga o serie de hanuri și moteluri asigură cazarea în zonă. Pe malul lacului Rusciori, la 5 km N de centrul orașului, se află complexul turistic Rusciori care oferă atât cazare cât și restaurant și lac de pescuit. De asemenea, pe lacurile Șuica și Teiuș se practică de asemenea pescuitul sportiv. La 15 km N de Scornicești este pădurea Seaca - rezervație de vânătoare, care ofera posibilități de cazare în fosta cabana de protocol. Tot în zona pădurii Seaca se află bisericile de lemn Seaca și Cornățel, monumente istorice din secolele 15-16.

Personalități

Nicolae Ceaușescu (n. 26 ianuarie 1918 - d. 25 decembrie 1989, Târgoviște) - șef al statului România între 1965 și 1989.

Ion Popescu Negreni (2 ianuarie 1907 - d. 2001, București) – pictor.

Sursa: site-ul Primariei Scornicesti

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Olt

Olt

Judeul Olt este situat în sudul tarii, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele si face parte din categoria judetelor riverane fluviului Dunarea. Este traversat de meridianul 24 grade longitudine estica pe linia localitatilor Iancu Jianu-Baldovinesti si de paralela 44 grade latitudine nordica în partea de sud pe linia Vladila-Scarisoara, masurând 138 Km pe directia nord-sud si 78 km pe directia est-vest.

Ca pozitie istorico-geografica, face parte dintre vechile provincii istorice Oltenia si Muntenia, având o legatura permanenta cu vestul tarii, cu Banatul pe Valea Dunãrii, cu Transilvania pe Valea Oltului, iar prin portul dunarean Corabia are iesire la Marea Neagra.

Spre nord se învecineaza cu judetul Vâlcea, în est cu judetul Arges si Teleorman, la vest cu judetul Dolj. În partea de sud, pe o lungime de 47 km , Dunarea face hotarul tarii cu Bulgaria. Judetul Olt are o suprafata de 5.498 Kmp ( valabil la 31.12.1997 conform Anuarului Statistic al României -1998).

Formele de relief ale judetului Olt apartin celor doua mari unitati, respectiv Podisul Getic în partea de nord, care ocupa o treime din suprafata si Câmpia Româna în sud, careia îi revin doua treimi.

Valea Dunarii, orientata est-vest, domina malul românesc si prezinta terase întinse. Valea Oltului reprezinta o adevarata axa a teritoriului judetului.

Terasele Oltului se remarca prin întinderi mai mari pe partea dreapta a vaii, începând din nordul judetului pâna la Dunare si pâna la Draganesti pe partea stânga unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m si Slatina 50-60 m.

Clima judetului Olt apartine tipului temperat-continental, mai umeda în partea de nord si mai arida în partea de sud. Teritoriul judetului Olt este traversat de doua cursuri mari de apa: fluviul Dunarea si râul Olt. Fluviul Dunarea curge pe teritoriul judetului pe o lungime de 47 km. Oltul strabate judetul caruia i-a dat numele pe o lungime de 100 km pe directia nord-sud.

Judetul Olt constituie un bogat tezaur de istorie. Descoperirile arheologice efectuate pe Vaile Oltetului, Oltului si Dârjovului evidentiaza primele forme de vietuire ale oamenilor pe teritoriul României de astazi.

Vestigii neolitice au fost identificate în zonele Vadastra, Farcasele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Draganesti, Optasi, Mogosesti. Cea mai importanta marturie a preistoriei o constituie cultura Vadastra, caracterizata printr-o ceramica decorata, apreciata drept cea mai înalta expresie a ceramicii neoliticului european. Perioada de trecere la epoca bronzului e reprezentata prin numeroase descoperiri la Celei, Slatina, Curtisoara, Ganeasa. Înca dupa primul razboi al lui Traian împotriva dacilor, partea rasariteana a fost anexata Imperiului Roman. Dupa cucerirea romana au fost construite castrele de la Slaveni si Enosesti, asezarile urbane între care se distinge Romula si cele rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Farcasele, unele dintre ele legate prin drumuri de piatra folosite atât în scopuri militare cât si comerciale.

Retragerea aureliana nu a însemnat încetarea locuirii daco-romanilor pe aceste meleaguri nici chiar în timpul migratiei popoarelor migratoare din sec. IV-VII dupa cum rezulta din descoperirile arheologice de la: Grojdibodu, Orlea, Redea, Caracal etc., aceste meleaguri putând fi inserate în vatra de etnogeneza româneasca.

Oltenii au contribuit efectiv la pregatirea si desavârsirea revolutiei de la 1821, sprijinind cu entuziasm si ardoare programul acesteia.

La evenimentele premergatoare Unirii Principatelor Române, finalizata la 24 ianuarie 1859, oltenii au participat activ.

Judetele Olt si Romanati, data fiind pozitia lor strategica, au contribuit masiv la sustinerea efortului uman si economic impus tarii de campania din 1877-1878. Pentru a participa la Razboiul pentru Independenta s-au înrolat peste 5000 de oameni in Regimentul 3 Dorobanti, Escadroanele 3 Romanati si 4 Olt din Regimentul 1 Calarasi si Batalionul de Militie. O fila glorioasa în cartea istoriei nationale au scris slatinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobanti la luptele de la Canapa, Lom-Palanca, Smârdan si Belogracic.

Miscarea memorandista a fost sprijinita cultural si politic de locuitorii Oltului, prin înfiintarea în ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturala a Tuturor Românilor Sectia Olt, prima filiala provinciala din tara cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu.

În Marele Razboi pentru Întregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu Bumbesti, în Dobrogea la Cernavoda, pe Neajlov, la Panciu Mânastioara, dând tarii tributul de sânge a 1200 de eroi pentru consfintirea marelui ideal national. La 14 noiembrie 1916, armata româna distrugea podul de peste Olt, în încercarea de a stavili ofensiva inamicã. Slatina a fost bombardata sistematic, lupte sângeroase având loc cu ocazia încercarii trupelor germano austro-ungare de trecere a râului, în dreptul satelor Curtisoara, Teslui, Colibasi si Mosteni. Dintre eroii neamului care au murit în bataliile marelui razboi al reîntregirii îl mentionam pe capitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat în cadrul Regimentului 43/59 Infanteria Slatina, pe capitanul Ioan Calugarul, ranit în luptele de la Pielesti.

Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia a generat în spiritele oamenilor de pe meleagurile oltene o puternica solidaritate si o nestramutata hotarâre întru desavârsirea unitatii statale. Ziarele timpului, "Opinia Oltului", "Vointa Poporului" relateaza atmosfera de calda simtire româneasca din orasul nostru, exprima adeziunea deplina a locuitorilor Oltului la actul unirii.

Arhitectura tezaurizeaza marturii de o exceptionala valoare artistica a culturii materiale si spirituale a poporului român. Mânastirile din judetul Olt constituie o parte importanta a unui inventar al patrimoniului arhitectural. Acestea se remarca prin originalitatea organizarii spatiului si bogatia decoratiei.

Anul 1491 pare a fi dupa unele surse indirecte prima atestare a Mânastirii Brâncoveni, trei ani mai târziu ea existând din plin.

Pentru a nu se pierde amintirea mai veche a lui Matei Basarab, Brâncoveanu zideste din temelie în afara incintei o bolnita (1700-1702), care pastreaza chipurile originale ale ctitorilor si ale lui Matei Basarab.

Mânastirea Brâncoveni, înfrumusetata si refacuta, începând de la 1705 va fi un important centru al civilizatiei medievale românesti.

Mânastirea Brâncoveni a cunoscut o sustinuta activitate de restaurare, din 1985 cu ajutorul organismelor de stat competente, iar în 1998-1999 s-a construit muzeul mânastirii cu un bogat inventar specific care completeaza Lapidariul existent mai demult.

Situata în partea de sud a orasului Slatina, într-o depresiune flancata de doi versanti, pozitie la al carei pitoresc contribuie si larga priveliste, ce se deschide spre râul Olt mânastirea Clocociov strajuieste de veacuri în aceste locuri.

O prefacere esentiala din trecutul monumentului, este cea din timpul domniei lui Matei Basarab, act ce se pastreaza consemnat, prin textul pisaniei din pridvor, de deasupra intrarii.

În 1862 a avut loc repictarea bisericii, lucrare consemnata într-o inscriptie, existenta înca din 1934, deasupra usii pronaosului, care arata ca "s-au zugravit si împodobit...prin osardia...osteneala preacuviosului Atanasie, egumenul mânastirii Clocociov la 23 iulie 1862". Astazi aici se afla depozitul judetean al bunurilor din patrimoniul cultural national si un muzeu al civilizatiei medievale.

Centrul vechi al municipiului Slatina, resedinta judetului Olt are o valoare arhitecturala deosebita, reprezentând patrimoniul istoric al municipiului.

În centrul vechi se afla 81 imobile construite în perioada 1860-1938, în stilurile clasic, romantic cu ecouri neogotice, neoromânesc, modernist, art nouveau. Numeroase imobile sunt formate din spatii comerciale la parter si locuinte la etaj, ca forma de proprietate dominând cea privata.

Observatorul atent si rafinat care a fost calatorul sirian Paul de Alep se arata profund impresionat de mânãstirea Calui "cea minunata", încât ar fi dorit sa fie închinata Patriarhiei din Antiohia.

Una dintre cele mai mari asezari romano-bizantine de la nordul Dunarii, Sucidava, prin bogatia materialelor arheologice aduce numeroase dovezi de permanenta si continuitate ale poporului nostru pe aceste meleaguri.

Sucidava a fost un important centru economic si militar al tribului geto-dacic, sucii, de unde si numele cetatii Sucidava.

Dupa cucerirea Daciei de catre romani, pe teritoriul actualei comune Celei s-a construit un castru, devenit important din punct de vedere economic, contribuind la dezvoltarea orasului roman Sucidava. Constantin cel Mare în secolul IV va construi aici si un pod peste Dunare.

În anii 527-535 cetatea va fi refacuta de catre împaratul bizantin Iustinian, dupa ce a fost distrusa de huni.

Locuitorii judetului Olt sunt continuatorii unor traditii si mestesuguri practicate din cele mai vechi timpuri.

Un mestesug bine cunoscut în judetul Olt este olaritul, aparut înca din neolitic si care avea sa detina în zona o înflorire fara seaman. Astazi mai sunt în Olt trei centre de olari: Oboga, Romana, Corbeni, care mai lucreaza ceramica smaltuita si nesmaltuita în forme si decoruri diverse. O parte din vase si-au pierdut utilitatea si sunt folosite pentru decor, astfel urcioarele de nunta cu forme de pasari, oameni si animale sau farfuriile întinse decorate cu pomul vietii, motiv specific centrelor de pe Valea Oltetului.

Alte mestesuguri populare bine conservate în judetul Olt sunt: cojocaritul in Vadastra, torsul, cusutul in Priseaca, Curtisoara, Icoana, Cezieni, cioplitul în lemn si os in Câmpia Boianului, pictura populara pe lemn si sticla in Corbu, masti si calus in Osica, feroneria in Brîncoveni.

Portul popular din judetul Olt ocupa în ansamblul costumului românesc un loc aparte prin trasaturile sale particulare, îmbogatind repertoriul ornamenticii populare românesti cu motive originale, de o deosebita valoare plastica.

Pe ansamblul zonei Olt vom remarca anumite trasaturi ale portului popular: camasa din pânza alba cusuta cu motive geometrice din arnici, completate cu margele colorate; zavelci de culoare bleumarin, alese în razboi, cu fir metalic sau beteala, sube din dimie alba sau seina (pentru iarna). Marama din borangic întregeste costumul dându-i o nota de eleganta si un aspect tineresc.

Obiceiurile legate de anumite sarbatori din ciclul anual al muncii sau de evenimente deosebite din viata omului, sunt un domeniu important al culturii populare românesti.

Cele mai spectaculoase si mai bine pastrate obiceiuri sunt cele de iarna, prilejuind colindul, constituirea cetelor, ursitul de maritat etc. Obiceiurile de primavara marcau diferite etape în desfãsurarea muncilor agricole. În cadrul obiceiurilor de peste an, de Rusalii, în judetul Olt se organizeaza calusul, cea mai însemnata manifestare folclorica, în care dansul are un rol preponderent.

"Prin costum, traditii si cântece fiecare sat tine sa-si pastreze aureola specifica" spunea Lucian Blaga fãcând elogiul satului românesc.

Gospodaria taraneasca specifica judetului Olt s-a individualizat de-a lungul timpului, în functie de conditiile istorice si social-economice. În judetul nostru au existat admirabile exemplare de case taranesti lucrate cu multa maiestrie artistica, adevãrate monumente de arhitectura în lemn si zidarie. În partea de sud a judetului mai amintim casa din pamânt si bordeiul, iar pentru Câmpia Boianului casa din paianta si bordeiul.

Personalităţi ale Judetului Olt

Matei Basarab (1632-1654) - domn al Tarii Romanesti, nascut în comuna Brâncoveni.

Constantin Brâncoveanu (1688-1714) domnitor, nascut în comuna Brâncoveni.

Alexe Marin nascut în 1814 la Slatina, mort în 1895 la Bucuresti, profesor de fizicã si chimie, primul profesor de chimie al Universitatii Bucuresti, autor al proiectului primei rafinarii, autor al proiectului iluminarii cu gaz al capitalei, autor de manuale scolare si universitare.

Aurelian Petre S. nascut în 1833 la Slatina, mort în 1909 la Bucuresti, organizatorul învatamântului agricol si economic, fondatorul primei expozitii economice a României în strainatate, presedinte al Academiei Române, presedinte al Consiliului de Ministri.

Ion Andreita - poet, publicist, memorialist, nascut în 1936 în comuna Perieti.

Sabin Balasa - pictor, realizator de animafilm, nascut în 1932 la Dobretu.

Emil Boroghina, actor, director de teatru, producãtor al mai multor spectacole, nãscut în 1940 în Corabia.

Ştefan Braborescu nascut în 1881, mort în 1984, profesor universitar, actor, redactor al învatamântului artistic din Cluj.

Marius Bunescu - pictor peisagist nascut în 1881 la Caracal, mort în 1971 la Bucuresti, organizator al Galeriei Nationale de Arta, fondatorul Pinacotecii Caracal.

Theodor Burca - sculptor, monumentalist, a sculptat zeci de monumente ale Unirii.

Pavel Chihaia nascut în 1923 la Corabia, critic de istoria artelor, dramaturg, memorialist si luptator anticomunist.

Dumitru Caracostea - profesor universitar, creatorul comparativ în arta, eminescolog, fondator de reviste, membru al Academiei Române nascut în 1879 Slatina, mort în 1964 Bucuresti.

Virgil Carianopol - poet si scriitor, publicist nascut în 1908 la Caracal, mort în 1984 la Bucuresti.

Gheorghe Chitu - revolutionar pasoptist, membru fondator al Academiei Române, ministru, creatorul Şcoalelor Comerciale nascut în 1828 în comuna Oboga, mort la Mirila Leotesti.

Anghel Dumbraveanu - poet, publicist, nãscut în 1933 în comuna Dobroteasa.

Eugen Ionescu - dramaturg francez de origine româna, creator al teatrului absurdului, membru al Academiei Franceze nascut în 1909 la Slatina, mort în 1994 la Paris.

Ion M. Iovescu scriitor nascut la Spineni în 1912.

Ion Lazu - scriitor.

Jean Lupu - compozitor, dirijor, conducator de formatii locale, nascut în 1940 la Brâncoveni.

Barbu Paris Mumuleanu - poet, nascut la 1794, Slatina, mort în 1836 la Bucuresti.

Cristea Mateescu - inginer energo-hidrotehnician, proiectant al hidrocentralelor Bicaz, Arges, membru al Academiei Române, profesor universitar nascut în 1894 Caracal, mort în 1979 la Bucuresti.

Ion Musceleanu - pictor nascut în 1903 la Caracal, mort în 1994 în Bucuresti.

Ion Popescu Negreni - pictor, memorialist, profesor universitar, nascut în 1907 în comuna Negreni, mort în 2001 Bucuresti.

Petre Pandrea - jurnalist, filolog, memorialist nascut în 1904 la Bals, mort în 1968 Bucuresti.

Dumitru Popovici - profesor universitar doctor filolog, fondator de reviste nascut în 1902, în Daneasa, mort în 1952 în Cluj.

Ion Potopin - scriitor, muzicolog, poet nãscut la Potopin Dobrosloveni.

Nicolae Teodorescu nascut în 1889, la Radesti Oporelu, inginer genetician, prof. univ. dr., creatorul rasei merinos ovine Merinosul de Pallas, fondatorul fermei model Oeria Pallas, membru al Academiei Române.

Viata culturala a judetului Olt s-a dezvoltat în ultimii ani antrenând si valorificând talentul fiilor Oltului în multe domenii : arta plastica, muzica, teatru, pictura, literatura, poezie.

Muzeul Judetean Olt, fondat în 1952 prezinta un patrimoniu bogat în colectii , cele peste 25.000 piese fiind specifice pentru cultura si civilizatia Oltului, multe din acestea unicate, apartinând patrimoniului national cultural.

Muzeul Judetean Olt functioneaza în cladirea fostului Palat Administartiv (monument istoric) , construit în 1887. Muzeul dispune de colectii de picturi, desene si ilustratii apartinând unor artisti români reprezentativi, cum ar fi : Octav Bancila, Alexandru Ciucurescu, Dumitru Ghiata, Henri Catargi, Ion Popescu-Negreni, Spiru Vergulescu, Nicolae Truta.

Sectia de etnografie a muzeului detine colectii structurate pe domenii : obiceiuri, ceramica, textile, tesaturi, metale, lemn, port popular.

Sunt de remarcat cojoacele de Vadastra, renumitele scoarte oltenesti, colectia de ceramica (de Oboga, Corbeni si Româna) si colectia de oua încondeiate din Oboga.

Bibliteca Judeteana Ion Minulescu dispune de un fond de peste 22.000 unitati de biblioteca ( volume, carti, cotidiane, saptamânale, discuri, CD-ROM-uri, filme artistice si documentare, manuale pentru învatarea limbilor straine).

În cadrul sãu functioneazã o sectie de carte în limba engleza, cu un fond de 20.000 volume.

Centrul Cultural OLTUL îsi propune conservarea traditiilor folclorice si a artei populare în judetul Olt, detinand ansamblul profesionist Plaiurile Oltului, ansamblu recunoscut în mediul artistic, laureat a numeroase premii nationale si cu participãri numeroase la festivaluri folclorice interntionale.

Festivalurile nationale ale datinilor si obiceiurilor, sarbatorile populare, obiceiurile, evenimentele locale care se desfasoara in judetul Olt sunt: Festivalul National « Calusul Romanesc » in Slatina, Caracal, Vîlcele, Dobrun, « Sarbatoarea Pâinii » in Scornicesti, « Pomul Vietii », festival concurs adresat ceramistilor populari, Festivalul Concurs de Doine si Balade « De la Draganesti la Vale », Festivalul Concurs de Umor « Oltenii si…Restul Lumii », Festivalul National de Muzica Folk si Poezie « Ion Minulescu », Festivalul Concurs de Muzica Usoara si Populara « Corabia de Aur ».

Turismul în judetul Olt îmbraca forma turismului de croaziera si agrement, zonele cu potential turistic de agrement în bazinul hidrografic al Oltului se gasesc în preajma lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor de la Arcesti, Strejesti, Ipotesti, Draganesti, Frunzaru-Rusanesti, precum si Parcul Romanescu din Caracal, Lacul Rusciori din Scornicesti. O alta forma a turismului o reprezinta turismul pentru vânatoare si pescuit. Pentru vânatoare, atractiile naturale se constituie din parcurile si padurile din zonele preorasenesti si rezervatiile pentru vânatoare: parcul din Caracal, Padurea Strehareti, Padurea Resca, Seaca, Padurea Sarului.

Sursa: site-ul Consiliului Judetean Olt

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotel President**** este localizat la marginea orasului Scornicesti, pe malul lacului Piscani. Centrul orasului este la aproximativ 5 km distanta si Casa Memoriala a lui Nicolae Ceausescu la 8 km. Construit in anul 1988, cu numele de Hotel Stejarul, acesta era dedicat familiei Ceausescu, care utiliza frecvent actualul apartament President.

 

Hotel President va pune la dispozitie atat servicii de cazare si masa cat si spatii pentru activitati complementare precum piscina, sala de jocuri, sala de conferinte, salon de evenimente si nu numai. Astfel va oferim cadrul perfect atat pentru relaxare cat si pentru activitati profesionale

 

Hotel President ofera oaspetilor sai parcare pazita, sala de fitness si sauna, sala de jocuri cu biliard si tenis de masa precum si o piscina exterioara. Amplasarea hotelului il face ideal atat pentru sejururi de relaxare cat si pentru intalniri de afaceri sau team-building-uri.

 

Hotelul dispune de 2 restaurante cu o capacitate totala de 800 de locuri si terasa cu capacitate de 200 de locuri. In restaurantele hotelului President se pot organiza evenimente festive, evenimente corporate, conferinte si seminarii.

Pune la dispozitie un meniu a la carte traditional romanesc, cu accent pe preparatele din vita si peste. La cerere se gatesc si meniuri internationale. De asemenea in cadrul restaurantului se poate servi micul dejun.

 

La exterior este disponibila si o terasa cocheta, incapatoare, unde pot fi primiti pana la 200 de clienti.

Astfel va puteti bucura de natura si aer curat in timp ce serviti masa sau pur si simplu o cafea.

 

Salonul de evenimente are o capacitate de 500 de persoane si poate gazdui petreceri private, nunti, botezuri, etc. . Elementul surpriza este dat de acoperisul retractabil care aduce un plus de unicitate locatiei!

 

Hotel President ofera oaspetilor 50 spatii de cazare moderne, in camere matrimoniale, camere twin, si apartamente. Toate camerele sunt dotate cu aer conditionat controlat individual, incalzire centrala, conexiune internet wireless, TV satelit, telefon si grup sanitar cu uscator de par si cosmetice.

Camerele sunt duble matrimoniale sau twin, suite junior si suite prezidentiale. Datorita serviciilor, facilitatilor si conditiilor de cazare, hotelul se constituie intr-o adevarata experienta a luxului si bunului gust.

 

Apartamentul Prezidential, initial destinat pentru folosinta exclusiva a familiei Ceausescu, este compus din doua dormitoare, living, birou, doua bai, sala de fitness, sauna, jacuzzi.

Este amenajat pe o suprafata impresionanta, de 250 de metri, ocupand doua niveluri si beneficiind de scara interioara. La primul nivel, turistii au la dispozitie o suita cu dormitor matrimonial, doua birouri de lucru, zona de relaxare compusa din scaune si masa de cafea, dulap spatios pentru haine. Baia este reprezentata de o sala foarte mare, dotata cu cabina de dus cu sistem de hidromasaj si o cada spatioasa cu jacuzzi. Aici exista si un televizor cu ecran plat.

La al doilea nivel se gaseste un al doilea dormitor, cu canapea si fotolii de piele, pat matrimonial incadrat de noptiere, comoda pentru televizor, dulap mare de haine, bancheta pentru bagaje si cuier pentru haine si genti. Camera de zi este amenajata cu canapele si fotolii din piele si un set de scaune cu masa. Baia dispune de un spatiu generos si are utilitati ultramoderne, sub forma a doua chiuvete, vas de toaleta si bideu. Decorul este extrem de elegant, fastuos, datorita mobilierului din piele inchisa la culoare, draperiilor bogate in nuante de auriu si crem, mobilierului din lemn masiv.

 

Apartamentele Junior Suite, sunt in numar de 3 apartamente cu o suprafata de 32 mp, cu dormitor si camera de zi in spatiu deschis, precum si un pat matrimonial King Size.

Au aspectul unor incaperi cu camera de zi si dormitor in spatiu deschis. Patul este matrimonial, extra large, strajuit de noptiere, iar zona de relaxare este foarte mare, alcatuita din canapea sau fotolii masive din piele cu masuta de cafea. Este disponibila o comoda cu oglinda, foarte eleganta si prevazuta cu spatii de depozitare. Biroul de lucru este separat, dispune de scaun si oglinda si poate fi folosit ca spatiu de lucru sau masa de toaleta pentru doamne. Dulapul pentru haine este foarte mare, cu numeroase spatii pentru haine si alte bunuri personale, in timp ce bagajele se pot lasa pe bancheta special prevazuta pentru ele.

 

Suitele au decor elegant si rafinat, in combinatii de alb, rosu si maro inchis. Mobilierul este din lemn masiv. Suitele se continua la exterior cu balcoane private mari, unde turistii se pot relaxa folosind balansoarul pus la dispozitie. Baia suitei este foarte modern dotata, cu cada de baie, chiuveta in blat de granit si vas de toaleta.

 

Camerele duble matrimoniale masoara fiecare cate 24 de metri si se adreseaza in egala masura cuplurilor si turistilor ce calatoresc in afara cuplului. Este disponibil fie un pat dublu generos, strajuit de noptiere. Zona de relaxare se compune din doua fotolii micute si o masuta de cafea, in timp ce comoda pentru televizor poate fi folosita si ca spatiu de birou, fiind prevazuta cu scaun. Pentru bagaje se asigura un loc special amenajat sub forma unei banchete cu oglinda. Dulapul de haine se afla in vestibul. Baia dispune de spatiu generos si de utilitati de calitate. Asigura cada de baie, chiuveta si vas de toaleta.