HOME > CAZARE > ROMANIA

Cazare 2021 Odorheiu Secuiesc Hotel Areo***

 Cazare 2021 Odorheiu Secuiesc Hotel Areo***

Va invitam sa descoperiti Tinutul secuiesc !

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, Internet wireless, parcare, taxe locale.


Copii:
- 0-11,99 ani cazare gratuita in camera cu 2 adulti, achita 50 % din valoarea mesei.

Cazarea incepe dupa ora 14.00 a primei zile si se termina la ora 10.00 a ultimei zile.


Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.


Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.


Optional transport, transferuri.

de la 84 RON / persoana / noapte
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara: Tara: Romania
Tara Judet - Regiune: Harghita
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Odorheiu Secuiesc
Tip masa Tip masa: Mic dejun
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
01.03-30.04.2021
Mic dejun
1 persoana
168 lei
Rezerva
01.03-30.04.2021
Mic dejun
2 persoane
168 lei
Rezerva
01.03-30.04.2021
Mic dejun
3 persoane
204 lei
Rezerva
01.03-30.04.2021
Mic dejun
4 persoane
240 lei
Rezerva
01.05-20.05.2021
Mic dejun
1 persoana
210 lei
Rezerva
01.05-20.05.2021
Mic dejun
2 persoane
210 lei
Rezerva
01.05-20.05.2021
Mic dejun
3 persoane
255 lei
Rezerva
01.05-20.05.2021
Mic dejun
4 persoane
300 lei
Rezerva
21.05-28.05.2021
Mic dejun
1 persoana
332 lei
Rezerva
21.05-28.05.2021
Mic dejun
2 persoane
332 lei
Rezerva
21.05-28.05.2021
Mic dejun
3 persoane
381 lei
Rezerva
21.05-28.05.2021
Mic dejun
4 persoane
428 lei
Rezerva
28.05-31.12.2021
Mic dejun
1 persoana
210 lei
Rezerva
28.05-31.12.2021
Mic dejun
2 persoane
210 lei
Rezerva
28.05-31.12.2021
Mic dejun
3 persoane
255 lei
Rezerva
28.05-31.12.2021
Mic dejun
4 persoane
300 lei
Rezerva

 Cazare 2021 Odorheiu Secuiesc Hotel Areo***

Va invitam sa descoperiti Tinutul secuiesc !

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, Internet wireless, parcare, taxe locale.


Copii:
- 0-11,99 ani cazare gratuita in camera cu 2 adulti, achita 50 % din valoarea mesei.

Cazarea incepe dupa ora 14.00 a primei zile si se termina la ora 10.00 a ultimei zile.


Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.


Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.


Optional transport, transferuri.


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Odorheiu Secuiesc

Down

Odorheiu Secuiesc este situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.

Odorheiu Secuiesc in zilele noastre este al doilea oras al judetului Harghita dupa numarul locuitorilor. Din punct de vedere al traficului rutier are o pozitie avantajoasa, pe cale ferata insa este capat de linie. Este centrul economic si cultural al zonei Odorhei, treimea vestica a judetului Harghita, oferind numeroase valori ascunse vizitatorilor.

Oraselul de 660 de ani Odorheiu Secuiesc, se afla la marginea estica a Bazinului Transilvaniei, in valea Tarnavei Mari la 52 km de Miercurea-Ciuc, 105 km de Targu Mures.

Desi are o istorie de mai bine de 600 de ani, orasul Odorheiu Secuiesc nu dispune de monumente arhitecturale vechi. Singura constructie ramasa intacta din evul mediu este capela Jézus (Iisos) construita in secolul al 13-lea. Cele mai importante cladiri monumente ale orasului au 200-300 de ani.

Budvár si cetatea "Székelytámadt" (Csonkavár) sunt mai vechi, insa de alungul secolelor au fost modificate, reconstruite.

In timpul regimului comunist a facut parte mai intai din Regiunea Stalin (1950-1960), apoi din Regiunea Autonoma Maghiara, dupa care, in anul 1968, nu si-a mai redobandit statutul de resedinta de judet, ci a fost integrat in nou infiintatul judet Harghita, cu resedinta la Miercurea Ciuc.

Zona este comoara infinita a artei populare, a obiceiurilor si a traditiilor.

Obiective Turistice la Odorheiu Secuiesc: Capela inima lui Isus, Casa Memoriala Tompa László, Biserica si Manastirea Franciscanilor, Colegiul Reformat, Biserica Reformata, Primaria, Biserica Romano-Catolica, Biserica Ortodoxa, Biserica Greco-Catolica, noul liceu catolic Tamási Áron, Cetatea "Székely Támadt", Cladirea Scolii Pedagogice Benedek.

Prima atestare a orașului datează din 1301 cu numele de "Uduord". Denumirea orașului indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul.

Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357 aici s-a ținut prima Dietă a secuilor. Cetatea din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie cu secuii. Între anii 1562 și 1565 Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel Székelytámadt, ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul Mihai Viteazul. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe Gabriel Bethlen. În 1616 pașa Ali l-a ars din temelii, iar în 1704 generalul Tiege l-a jefuit. În cele din urmă a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci se numește Csonkavár și a dăinuit până în zilele noastre.

Orașul a fost scutit de plata impozitului în 1558 de regina Isabella.

În anul 1876 a devenit reședința comitatului Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică a fost reședința județului Odorhei.

Trei străzi principale care se întâlnesc şi alte câteva străzi laterale împrejmuiesc miezul istoric al oraşului care constituie centrul localităţii.

Biserica Reformată care se înalţă în mijlocul lui l-a împărţit cândva în Piaţa de Jos şi Piaţa de Sus (astăzi Piaţa Városháza şi Piaţa Márton Áron.

În centrul istoric se regăsesc monumente şi clădiri cu caracter de monument istoric. Aspectul arhitectural al centrului oraşului este definit de baroc, clasicism şi de arhitectura secolului al XIX-lea. Clădirile publice, bisericile, magazinele, toate evocă o atmosferă istorică, în ciuda faptului că centrul şi-a câştigat aspectul de astăzi abia în secolul al XX-lea.

Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale, amplasat pe dealul Cuvar, cu o suprafață de 234 mp. În acest cimitir sunt înhumați 43 eroi români, din care 8 din Primul Război Mondial și 35 din cel De-al Doilea Război Mondial.

Sursa: site-ul Primariei Odorheiu Secuiesc

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Harghita

Harghita

Județul Harghita este amplasat în mijlocul Transilvaniei, în partea de est a României, are o suprafata de 6.639 km2, si in 2011 avea 310.867 de locuitori.

Județul se compune din 9 orașe, din care 4 municipii, 58 localități și 236 de sate. S-a înființat în anul 1968, numele nu-i este străvechi, însă face referire la Munții Harghita, cel de-al doilea cel mai înalt vârf aparține acestui lanț muntos (Harghita Mădăraș 1801 m); vârful Rățitiș (Munții Călimani, 2021 m) - cel mai înalt din județ îl depășește doar cu puțin.

Județul Harghita are o climă temperat-continentală, vânturile bat de la vest și tot aici se găsește polul frigului din România: localitățile Joseni și Miercurea-Ciuc rivalizează adesea în atingerea temperaturii de -40 de grade Celsius, șansele fiind schimbătoare. Zăpada, nu o dată, a zăbovit aici 120-150 de zile, motiv pentru care rezervele de apă sunt bogate, iar în imediata apropiere curg râurile Mureș și Olt, iar pe malurile Homorodului și al Târnavelor s-au format văi care fac din acest colț de țară unul foarte atractiv.

Începând cu munții de origine vulcanică, pe lângă frumusețea naturii ieșită din comun, cum ar fi lacul Sfânta Ana din Ciomatu Mare sau Tinovul Mohoș, sutele de izvoare de apă minerală - pe lângă valoare umană - reprezintă bogății care contribuie la păstrarea până în zilele noastre, a identității locale și a legendarei mândrii secuiești. Frumusețea aparte a Lacului Roșu și a împrejurimilor contribuie la atractiile turistice ale judetului.

Județul Harghita își primește cu drag vizitatorii, împărtășindu-le acestora din valorile culturale și naturale de care dispune; pot fi admirate și evaluate sutele de clădiri istorice, mai mult, acestea pot fi fotografiate, plăcute pot fi obținute amintiri în stațiunile balneare, impresii perene despre tradiții și obiceiuri, despre simplitatea preparatelor gastronomice, dar gustoase, dar și ospitalitatea secuiască.

Efortul de creare a valorilor ocupă tot mai mult teren în județul Harghita, pe lângă progresul tehnic, cel al științei, al provocărilor reprezentate de epoca modernă, totuși „atuurile” zonei rurale au rămas lemnul, materialele de construcții, lutul și sarea.

Muntii Harghita reprezinta cel mai important lanţ muntos din judeţ, formând coasta mediană a suprafeţei judeţului. Constituie extremitatea sudică a lanţului vulcanic neogen, din interiorul arcului Carpatic. Poalele vestice ale Harghitei vin în contact direct cu Depresiunea Transilvaniei, pe când în est este delimitat prin depresiunile intramontane ale Ciucului şi Gheorghenilor. Harghita este amplasat între cursul râurilor Olt (la est - E) şi Târnava Mare (la vest - V).

Limita sa nordică este formată de pasul Liban (1000 m), unde se leagă de fratele său geamăn, Munţii Gurghiului. În sud se intinde până la pasul Hatod (710 m jud.Covasna), care îl desparte de Munţii Baraoltului. Picioarele sale sud-vestice se intind până la Cheile Vârghişului, unde se învecinează cu partea nord-estică a Munţilor Perşani, iar în zona Izvorul Mureşului, atinge şi aria Munţilor Giurgeului.

Reţeaua hidrografică în est este tributară râurilor Olt şi Mureş. Afluenţii lor coboară din Harghita de cele mai multe-ori din câte un crater îmbătrânit, erodat, care au ferestruit de mult marginile acestora, drenând apele lacurilor vulcanice acumulate în interiorul lor. Ultimii martori ai acestora sunt aşa numite „mlaştini înalte"din craterul Fagul Mare (Tinovul Luci), Ostoroş (Lacul Dracului), Ciomad (Tinovul Mohoş) şi Puturosu (Buffogo).

Majoritatea obiectivelor turistice cunoscute în zona Munţilor Harghita, se datorează bogăţiei imense de ape minerale carbogazoase, folosite de mult pentru păstrarea sănătăţii populaţiei locale.

 Băile Tuşnad, Perla Ardealului, reprezintă aşezarea elită a ţinutului. Se află în defileul Oltului, între comunele Tuşnad Nou şi Bixad, între altitudini: 623 – 700 m. Este oraşul cel mai mic al ţării, fiind ridicat la acest rang abia în 1968.

Izvoarele sale tămăduitoare au fost decoperite în anul 1842, în urma căruia a cunoscut trei faze de dezvoltare. Staţiunea abia născută, a fost complet distrusă în luptele marii revoluţii din 1848-49, purtată de poporul maghiar împotriva asupririi austriece. Dar un paradox neperevăzut, respectiv ordinul impăratului Franz Iosif, ajută la învierea sa în perioada 1852 – 1914. Construirea vilelor sale elegante în cartierul „Elveţia", a bazei de tratament balnear „Ştefania" (care a funcţionat până în 1975), a băii Rudi (astăzi ştrandul mezotermal Univers), captarea izvoarelor: Mikes, Apor, Rudi, Ileana, Sf. Ana şi Principal, construirea noului drum şi a Lacului Ciucaş sunt rezultatele muncii unei corporaţii de aristocraţi ai vremii, condusă de contele Mikes Benedek.

În perioada interbelică (1934) devine localitate independentă, desprinzându-se de localitatea mamă, Tuşnad Sat. Cunoaşte o dezvoltare amplă între anii 1960 – 1985, staţiunea fiind electrificată, drumul de acces fiind modernizat; apare noua policlinică şi câteva hoteluri mari ca: Tuşnad, Olt, Ciucaş, restaurante noi ca: Ana, Moara la Făgădău, etc. Cele două biserici frumoase ale staţiunii: biserica ortodoxă şi cea catolică au fost construite între anii 1939 – 1979, respectiv 1985 – 1990. După căderea regimului comunist, dezvoltarea localităţii Băile Tuşnad s-a oprit, dar renaşterea sa a început deja, apărând noi hoteluri şi pensiuni, de data aceasta toţi în proprietate privată. Lacul Ciucaş a fost reamanenajat, traseele turistice şi izvoarele au fost recondiţionate, iar lângă hotelul Fortuna a apărut prima pârtie de schi a staţiunii.

Miercurea Ciuc, (650 m) capitala judeţului la poalele vestice ale muntelui Şumuleu, oferă multe comori arhitecturale vizitatorului, dar poate să fie considerată totodată şi un oraş de agrement, datorită izvoarelor bogate de ape minerale carbogazoase (borvizuri) aflate pe teritoriul său. S-a ridicat la rang de oraş în anul 1558, dar abia în 1878 a devenit capitala vechiului Scaun al Ciucului.

Dintre punctele sale de vizită pentru turişti, enumerăm sumar cele mai importante, ca: Cetatea Mikó iniţial cu destinaţie militară, aztăzi Muzeul Judeţean (1714 – 1721, arh. Stephanus Steinville), Piaţa Cetăţii cu clădirile sale eclectic-clasice, construite la cumpăna între secolele XIX – XX (Primăria oraşului, Palatul Justiţiei); Liceul teoretic Márton Áron este cea mai frumoasă clădire a oraşului, construită în stilul secesiunii, prin anii: 1909 – 1911.

Alte puncte de atracţie pentru turişti din oraş sunt bisericile: cea catolică veche, construită în stil baroc (1758), alături cu biserica catolică Milenium (2003). Biserica ortodoxă şi cea greco-catolică au apărut în perioada interbelică. „Palatul gheţii" (patinoar) Vákár Lajos (1970), Casa de Cultură al Sindicatelor, clădirea Palatului Administrativ cu Parcul Central şi Piaţa Libertăţii sunt alte puncte demne de vizitat din centrul oraşului. În cartierul Jigodin se află Galeria de artă Nagy Imre, cu exponatele operelor de artă ale marelui pictor.

Cel mai vizitat este Complexul baroc de la Şumuleu, loc de pelerinaj catolic vestit. Acesta cuprinde: mănăstirea franciscană, datată din sec. XIV; mica bazilică a Sfintei Fecioare, construită în stil baroc- clasicist (1802 - 1825) cunoscută ca lăcaşul statuii miraculoase a Maicii Domnului, vechea şcoală franciscană a ţinutului Ciuc (1632), aztăzi azilul copiilor orfani; casa „calot" proiectat de arh. Kós Károly (1932), precum şi cele trei capele de pe muntele Şumuleu Mic: Sf. Anton, Salvator şi Passio construite în sec: XVI – XVII. În şeaua dintre vârfurile Şumuleu Mare şi Mic, se află altarul pelerinilor, scena hramului Rusaliilor.

Miercurea Ciuc este oraşul băilor de ape minerale mezotermale. Are trei ştranduri cu borviz ca: Ştrandul Hamerock, Baia Miercurea Ciuc (vechiul ştrand Hellvig) şi Băile Jigodin.

Acesta din urmă este dotat cu cu un bazin de apă rece, şi un bazin cu apă încălzită, acoperit. De asemena câteva separeuri stau la dipoziţia celor care perferă baia în vane. În clădirea băii calde mai funcţionează o mofetă şi o saună.

La poalele dealului Bogat, la 1km distanţă de la centrul comunei Racu, pe malul drept al Oltului se află Băile Racu, oază de welness cu dotaţie modernă, total reconstruit în 2008. Baia înfiinţată în 1937 dispune şi de un restaurant cu o pensiune. Comuna Dăneşti este nu numai centrul ceramicii populare din Ciuc, dar are şi un ştrand mezotermal, numit Baia Dugaş. Locul deosebit de pitoresc se află 1,5 km vest de localitate, fiind dotat cu o baie caldă cu 4 vane, un birt, o cabană, şi loc de campare.

Vechile băi cu ape minerale de la Mădăraş şi Cârţa (Madicea) nu sunt în stare de funcţionare.

Izvorul Mureşului este staţiune de interes naţional, la cumpăna între depresiunea Gheorghenilor şi Ciucului (875 m), la contactul Mţii-lor Harghita cu Mţ-ii Giurgeului. Are valori peisajistice de o frumuseţe rar întâlnită. Este un centru turistic climateric, având o atmosferă cu conţinut bogat în radon, benefic pentru bolile sistemului nervos şi insomnii. Este totodată şi un punct de escaladare pentru cele două lanţuri muntoase amintite, de unde pornesc mai multe trasee turistice marcate în ambele sensuri.

Pe creasta Harghitei se întâlnesc trei centre turistice împortante, după cum urmează:

Centrul turistic Harghita Mădăraş: Se află la o altitudine de 1624 m, marcat de cabana Harghita Mădăraş, la vest sub Vf. Mădăraşul Mare. In jurul său s-a format un cătun cu vile şi pensiuni cochete. Este accesibil numai cu maşini de teren dinspre localitatea Ivo, prin valea pârâului Filió; şi disnpre Vlăhiţa, prin valea Vârghişului, chiar şi cu autoturisme. A devenit centrul sporturilor de iarnă, având 8 pârtii de schi amenajate modern.

Băile Harghita, (1250 – 1400 m) Se află aproximativ la mijlocul crestei Harghitei, la est sub VF. Harghita Ciceu. Este o staţiune alpină, cunoscută de mai mult de 250 ani după apele sale minerale carbogazoase şi mofete curative. Aparţine reşedinţei de judeţ, fiind cartierul cel mai îndepărtat al oraşului. Sunt legate între ele de strada cea mai lungă a ţării, strada Harghitei, având 22 km lungime, prin DN 13/A şi un drum secundar asfaltat spre staţiune.

Fiind paradisul schiorilor, dispune de 5 pârtii de schi amenajete, iluminate şi noaptea. Staţiunea montană este în ascensiune după încetarea exploatării de caolină; fapt ce se manifestă nu numai prin apariţia multori pensiuni şi hoteluri, ci şi prin amenajarea unui bazin de apă minerală pentru cură, a mai multe izvoare minerale şi a mofetei. Vizitatorii de vară sunt aşteptaţi de parcul de distracţii Balu. Mijlocul localităţii, la cabana Uz Bence, este punctul de încrucişare a traseelor turistice marcate, ce traversează staţiunea.

Statiunea Băile Sântimbru este amplasata pe creasta Harghitei de Sud la o altitudine de 1250 m. Este cunoscută după renumitele sale mofete (99 % CO2) şi apele minerale curative, care însă nu sunt amenajate la nivelul sec. XXI. Staţiunea este subdezvoltată, fără nici un fel de infrastructură, dar cei care suferă de boli ale aparatului locomotor o caută cu încredere. Chiar şi drumul lui de acces din comuna Sâncrăieni, de 14 km lungime, este lipsit de asfalt. Prin anii 1970 – 80 a fost centrul exploatării de cinabru (mercur) în judeţ.

La poalele vestice ale Harghitei cele mai importante centre turistice şi balneare legate de apele minerale, sunt:

Băile Chirui (740 m), astăzi este un mic cătun liniştit, în valea pârârului cu acelaşi nume, fiind cunoscută de mai mult de două secole. Accesul se realizează de la fostul restaurant Kalibáskő printr-un drum forestier de derivaţie din DN 13/A. A fost şi este şi acum în posesia comunei Lueta, în sec. XIX prin arendă, a devenit staţiunea balneară preferată a saşilor din Mediaş, Codlea şi Rupea. In era comunistă vilele naţionalizate au fost folosite pentru cazarea copiilor sosiţi în tabere, în vacanţele şcolare. Astăzi funcţionează un singur izvor mineral la Chirui, minunatul său bazin de înot fiind lăsat paragină.

Ştrandul mezotermal Perla Vlăhiţei, (825 m) se află lângă şoseaua DN 13/A, la 2 km E de oraşul Vlăhiţa, în valea pârâului Vârghiş. Apa minerală, mezotermală a bazinului de inot are o temperatură de 23-26 grade Celsius. În jurul său s-a format o mică staţiune, cu prestări de serviciu variate. Funcţionează atât vara, cât şi iarna, bazinul fiind utilat cu acoperiş de structură uşoară, fiind foarte apreciat şi căutat de turişti.

Băile Selters, (740 m) sunt accesibile printr-un drum pietruit, care este racordat la DN 13A, în dreptul ştrandului Vlăhiţa. Se află în pitorerasca vale a Vârghişului, unde apar mai multe izvoare minerale carbogazose, uşor sărate, care în sec. XIX au fost înbuteliate. Cu toate că dotarea infrastructurală îi lipseşte, este un loc plăcut, liniştit, cu multe case de vacanţă. Vechea sa cabană, renovată este in administrarea parohiei catolice din Vlăhiţa. În aval cu 2 km de cabană, întâlnim Baia Nádasszék cu apă minerală sărată şi cu un bazin de cură încălzit artificial.

Băile Homorod, (720 m) lângă şoseaua DN 13A, este o veche staţiune balneoclimaterică cunoscută încă din sec. XVIII, după cele 12 izvoare ale sale de apă minerală, de calitate excepţională. Staţiunea este în plină fază de dezvoltare. În jurul principalului său izvor, Lobogó, au apărut noi pensiuni, cabane, chiar şi un camping, cu un centru de echitaţie. Pentru cei care preferă sporturile de iarnă, este amenajată şi o pârtie de schi.

Băile Ozunca, (600 m) la poalele vestice ale domului vulcanic Murgul Mare, este o staţiune balneoclimaterică de interes local, deosebit de pitorească, curată şi liniştită, dispune doar de câteva izvoare minerale, ştrandul său fiind închis.

Sursa: site-ul Consiliului Judetean Harghita

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotelul Areo*** se află situat în județul Harghita, in orașul Odorheiu Secuiesc la ieșirea spre Miercurea Ciuc.

Unitatea și-a primit numele din derivarea latinescului Areopolis, care reprezintă denumirea în latină a celui mai vechi ținut din Depresiunea Odorhei, și anume Odorheiu Secuiesc. Hotelul și-a deschis porțile în anul 2012. În 2018 clădirea a fost renovată în totalitate și dotată cu cele mai moderne sisteme de securitate.


Hotelul oferă clienților săi o atmosferă relaxantă și confortabilă.


Camere: aer condiționat, telefon, TV LCD, Internet wireless, minibar, baie proprie, cabină de duș, uscător de păr.


Hotelul dispune de sisteme de securitate la cele mai înalte standarde, detectoare de fum, sistem de monitorizare, parcare monitorizată video.


Restaurantul hotelului dispune de o gamă variată de aperitive reci, ciorbe, feluri principale, salate, prăjituri și fructe în sistem bufet suedez.


Sala de evenimente
cu o capacitate de aproape 200 de locuri este locația ideală pentru nunți, aniversări, botezuri, banchete, evenimente corporate sau team building-uri.


In oraș se află  Biserica reformată, construită în 1781, casa reprezentativă de odinioară a județului, precum și statuia de bronz a celui mai mare secui, Orbán Balázs (1829-1890).


Atracțiile culturale și naturale din împrejurimi oferă o experiență unică și amintiri de neuitat celor care vizitează această zonă mirifică. Cei care iubesc gusturile tradiționale și obiceiurile vechi vor fi  plăcut impresionați de cele peste 50 de atracții turistice care merită vizitate.