HOME > CAZARE > ROMANIA

Cazare 2021 Targu Jiu Hotel Anna Junior***

 Cazare 2021 Targu Jiu Hotel Anna Junior***

Va invitam sa descoperiti Orasul lui Brancusi !

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, parcare, Internet wireless, taxa hoteliera.

Copiii pana la 12 ani beneficiaza de gratuitate la cazare si mic dejun, fara pat suplimentar.

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inainitea inceperii sejurului.

Optional transport, transferuri.

de la 125 RON / persoana / noapte
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara: Tara: Romania
Tara Judet - Regiune: Gorj
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Targu Jiu
Tip masa Tip masa: Mic dejun
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
03.01-31.12.2021
Mic dejun
1 persoana
230 lei
Rezerva
03.01-31.12.2021
Mic dejun
2 persoane
250 lei
Rezerva

 Cazare 2021 Targu Jiu Hotel Anna Junior***

Va invitam sa descoperiti Orasul lui Brancusi !

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, parcare, Internet wireless, taxa hoteliera.

Copiii pana la 12 ani beneficiaza de gratuitate la cazare si mic dejun, fara pat suplimentar.

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inainitea inceperii sejurului.

Optional transport, transferuri.


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Targu Jiu

Down

Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați, în cuprinsul Podișului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu-Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.

Vecini: Nord – comunele Stănești și Turcinești și cu orașul Bumbești-Jiu (Sadu); Est – comunele Bălănești și Scoarța; Sud – comunele Dănești și Drăguțești; Vest – Bălești și Lelești.

Pe la 1406, când Mircea cel Bătrân ajungea la Tismana, la Cuviosul Nicodim, egumenul Sfintei Mânăstiri, domnitorul semna un document care atesta pentru prima dată existența localității. Printre cei prezenți la semnarea acestuia se aflau „toți egumenii mănăstirești și cu toți boierii domniei mele. De asemenea și jupân Brata să-i fie hotarnic, pentru că a fost și acest județ al Jiului”.

În 1597, în timpul lui Mihai Viteazul, Târgu Jiul este menționat deja ca oraș. Locuitorii săi își diversifică ocupațiile, iar în cursul secolelor XVIII – XIX, aici se construiesc biserici și clădiri impunătoare, aparținând unor boieri și demnitari cu funcții importante în stat: banul Cornea Brăiloiu, sameșul Vasile Monagă, prieten al lui Tudor Vladimirescu, spătarul Dumitru Măldărescu, slugerul Barbu Gănescu și alții.

Orașul și locuitorii săi scriu pagini întregi din istoria României prin personaje precum: frații Buzești, Tudor Vladimirescu – conducătorul Revoluției de la 1821 –, Gheorghe Magheru și Christian Tell – conducătorii Revoluției de la 1848 –, Ecaterina Teodoroiu –  „Eroina de la Jiu” care a luptat în Primul Război Mondial –, comisarul Ioan C. Popilian, erou al luptelor din 14/27 octombrie 1916.

Beneficiind de o dezvoltare economică ascendentă, Târgu Jiul atrage cunoscuți oameni politici și intelectuali, dar mai ales oferă un cadru potrivit dezvoltării artelor. Din capitala Gorjului au plecat spre importante dregătorii ale țării Constantin Săvoiu, Grigore Iunian, Titu Frumușanu, Vasile Lascăr, Nicolae Hasnaș.

Târgu Jiul se poate lăuda cu câteva inițiative culturale în premieră: întâia revistă școlară din Regat – Amicul tinerimii (apărută la Gimnaziul Tudor Vladimirescu în 1895), prima reprezentație teatrală din județ, în anul 1834, prima tipografie din județ, a lui Nicu D. Miloșescu, precum și cu întemeietorul litografiei artistice românești, Witold Rolla Piekarski.

La acestea se adaugă și alte acțiuni la nivel de județ: primele cercuri culturale și mișcarea cooperatistă – Noul iluminism, pornită în Gorj și generalizată apoi în tot Regatul, la sfârșitul secolului XIX, prima editură sătească – Ram, din comuna Aninoasa. Se înființează numeroase instituții culturale și de învățământ: Teatrul Milescu, Teatrul Român din Târgu Jiu, presa de informație și culturală, tipografii, edituri, școli secundare, Gimnaziul „Tudor Vladimirescu”, Muzeul Gorjului, Școala de ceramică, Societatea Filarmonică „Lyra Gorjului”, biblioteca publică, societăți și fundații culturale, Teatrul-cinema Căldăruşe.

O asemenea dezvoltare a artelor a dus, firesc, la apariția unor personalități celebre care și-au pus amprenta pe viața culturală a Târgu Jiului: Iosif Keber în pictură, Jullius Doppelreiter în arhitectură, în teatru și operă Aristizza Romanescu, Elena Theodorini și Elvira Godeanu, care s-au consacrat pe marile scene ale țării și ale lumii, mai târziu Sergiu Nicolaescu, iar în muzica populară, Maria Tănase și Maria Lătărețu, precum și marele nostru sculptor Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne.

Municipiul Târgu Jiu este recunoscut în lume prin operele Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, realizat în anii 1937-1938 de Constantin Brâncuși, unul dintre marii artiști mondiali. Lucrările acestui ansamblu (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului) definesc concepția creatoare a artistului și sunt mărturii în timp ale sufletului și geniului românesc.

Lucrările monumentale au fost realizate în baza unui proiect, care așa cum mărturisea chiar Constantin Brâncuși era alcătuit din elemente arhitecturale cu valoare simbolică: „o alee, care plecând de pe digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeană, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca și intrarea în grădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar și denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoștinței, întruchipat dintr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălțându-se fără sfârșit, așa cum trebuie să fie și recunoștința noastră”.

Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938 și reprezintă un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial.

Anul 2021 marchează împlinirea a 200 de ani de la Revoluția din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu.

Cu acest prilej, 2021 a fost declarat „Anul Tudor Vladimirescu în Gorj”, iar programul Bicentenar Tudor Vladimirescu va cuprinde spectacole de teatru folcloric și religios, spectacole de teatru istoric, având ca subiect eroi ai neamului românesc: Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, proiecții serale de filme istorice românești, susținerea unor spectacole în localitățile gorjene legate direct de Tudor Vladimirescu și de Revoluția de la 1821, precum și expoziții și concursuri pentru copii.

Primăria Municipiului Târgu Jiu, prin Direcția Turism și Evenimente Culturale și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică „Constantin Brâncuși”, Consiliul Județean Gorj și instituțiile subordonate, cu sprijinul Ministerului Culturii, pregătesc o serie de manifestări culturale și istorice dedicate evocării Marelui Pandur.

Evenimentele organizate sub egida Bicentenarului Tudor Vladimirescu se vor desfășura pe întreg parcursul anului 2021, la Vladimir (unde se află Casa Memorială și statuia „Tudor Vladimirescu”), în Târgu Jiu (unde se află statuia „Tudor Vladimirescu” și Casa Moangă), la Tismana (unde a fost concepută Proclamația de la Padeș), la Padeș pe „Câmpia Soarelui” (la mausoleul închinat Marelui Pandur), la Glogova (Cula Glogovenilor), la Tânțăreni (unde s-au pus bazele organizatorice ale armatei lui Tudor), dar și în localitățile de pe traseul „Drumul pandurului”, respectiv: Săcelu, Crasna, Novaci, Cernădie, Baia de Fier și Polovragi.

Sursa: site-ul Primariei Targu Jiu

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Gorj

Gorj

2021 - ANUL TUDOR VLADIMIRESCU !

Județul Gorj
  este unul dintre cele 41 de județe ale României. Reședința lui este municipiul Târgu Jiu.  Situat în partea de sud-vest a României, pe cursul râului Jiu, la poalele munţilor Godeanu, Vâlcan şi Parâng, Gorjul este un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde de secole apa îmbrăţişează şi modelează stânca asemenea unui maestru iscusit şi tăcut.

Atestat încă din paleoliticul mijlociu, Gorjul a înfruntat timpul şi, în ciuda poziţiei mai puţin favorabile din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, este unul din judeţele bogate în resurse natural variate, atât ale solului, cât şi ale subsolului.

Despre  numele acestui judeţ se poate spune că este prescurtare a vechii denumiri slave  „Gornemu”, „Jiliu” adică „Jiul de Sus” sau „Jiul de Munte”  care treptat  s-a transformat în „Gorjii”, apoi „Gorjiu” și, într-un final, în Gorj.

Izvoarele istorice atestă faptul , că încă din paleoliticul mijlociu , oamenii  și-au gasit adăpost în peșterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveală de arheologi și speologi la Baia de Fier și Broșteni. S-au descoperit așezări din  epoca neolitică și cea a bronzului  la Bălești, Crasna, Vladimir, Runcu și Telești. Astfel, în zona cheilor Oltețului, pe muntele Padeș, a existat o puternică cetate geto-dacă (sec. II-I î. Hr.).

Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea  complexului de fortificații romane de la Bumbești-Jiu, a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârt, precum și a așezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia – Bârsești, care atesta o viață romană intensă. După retragerea armatelor și a administrației romane din Dacia (271/275), populația autohtonă a continuat să viețuiască neîntrerupt pe aceste meleaguri, în așezări compacte. 

În secolul al XIII-lea  județul  a fost o  parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi.  În Diploma Cavalerilor Ioaniți (1247) se vorbește despre Voievodatul lui Litovoi, care se întindea pe ambele maluri ale Jiului, iar în Transilvania mergea până în regiunea Hațegului. În sud, țara lui Litovoi se întindea până la vărsarea Jiului în Dunăre. Județul Gorj este menționat documentar în timpul lui Dan I (1383-1386) și Mircea cel Bătrân (1386-1418), în hrisoavele din anii 1385 și 1387, sub denumirea de județul Jaleș, iar de la sfârșitul secolului XV poartă numele de județul Gorj. Din  documente datând din 1385,  sunt consemnate și localitățile Tismana și Dabaceni, ultima fiind fosta reședință a Gorjului.

Dezvoltarea târgurilor  în epoca evului mediu a făcut cu putință mutarea  reședinței județului Jaleș,  de la Dăbăcești la Târgul de pe Jiu,   unde se întâlneau drumurile comerciale dintre est și vest și dintre sud și nord.  Județul Gorj se menține ca unitate administrativ teritorială de sine stătătoare  și în perioada regimului turco-fanariot (1716-1821).

Din judetul Gorj,   în luna  ianuarie  1821 se declanșează mișcarea care a reprezentat în istoria Principatelor Române sfârșitul vechiului regim  și începutul epocii moderne. Acest proces de renaștere națională  îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care, la Padeș, dă citire proclamației către popor, un adevărat program al revoluției.

Evenimentele din anul  1848  vor cuprinde și județul Gorj,   „Proclamația eliberatoare” fiind citită la Târgu Jiu, la 20 iunie 1848.  În cadrul guvernului provizoriu,  se remarcă activitatea generalilor Gheorghe Magheru  originar din Gorj și Christian Tell, născut în Brașov cu origini gorjenești, ce vor reprezenta județul în Adunarea Constituțională.

Efective militare gorjene vor participa la Războiul de  Independență în crâncenele încleștări de la  Vidin, Rahova, Smîrdan și Grivița.

În timpul Primului Război Mondial eroismul gorjenilor se face remarcat,   când, sub conducerea generalului Ion Dragalina,  în octombrie 1916, în bătălia de la Jiu, s-a înregistrat prima respingere a ofensivei trupelor germano-austro-ungare. Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, care și-a dat viața pentru apărarea pământului românesc în timpul luptelor de la Mărășești din august 1917.

Alți  eroi gorjeni și-au găsit sfârșitul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial,  Gorjul având, de altfel, cel mai mare număr de eroi raportat la populația sa vremelnică, după cum are și cel mai mare număr de generali și ofițeri superiori care și-au închinat viața libertății și neatârnării vetrei strămoșești.

În memoria lor, sute de Monumente ale Eroilor străjuiesc satele Gorjului  ca niște santinele eterne ale acestui pământ. Acelorași eroi , Constantin Brâncuși le-a închinat în anul 1938  cel mai grandios omagiu artistic: Ansamblul sculptural — Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, de la Târgu Jiu.

Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est).  Suprafaţa totală a judeţului este de 5602 km² având în componenţa sa 7 oraşe (Târgu Cărbunești, Ţicleni, Tismana, Turceni, Novaci, Rovinari, Bumbeşti-Jiu), 2 oraşe municipiu ( Târgu Jiu și Motru) şi 61 de comune. La recensământul din 2011 a fost înregistrată o populaţie de 341594  locuitori, cu o densitate de 61 locuitori pe km².

În partea de Nord a  judeţului se ridică   zidul, aproape vertical, al munţilor Vâlcanului pe dreapta şi ai Parângului  pe stânga văii Jiului. Primii nu ating 2.000 m înălţime ; ceilalţi însă, depăşesc 2500, cu vârful Mândra. Chiar sub munţi se află o depresiune, netedă ca un şes,  străbătută de numeroase văi şi despărţită în mai multe compartimente: Tismana, Târgu Jiu, Polovragi. La sudul acestei depresiuni se înalţă între porţile largi ale văilor Tismanei, Jiului, Gilortului, alte culmi – dealurile subcarpatice – care coboară apoi treptat, până la mai puţin de 300 m în sudul judeţului.

Clima este temperat-continentală moderată cu influențe mediteraneene. Datorită configurației reliefului, clima este diferențiată în funcție de treptele de relief.

Apele, bine alimentate de ploile şi zăpezile munţilor, sunt numeroase şi se strâng toate în artera centrală a Jiului. Cele mai însemnate sunt, în afară de Jiu, Tismana cu Bistriţa, Gilortul, Amaradia şi Olteţul.

În munţi înalţi, coniferele sunt în luptă cu fagul, cu mesteacănul , cu plopul, chiar mai sus de 1.600 m. Ele urcă în schimb până spre 2.000 m, lucru rar în Carpaţii noştri. Fagul constituie esenţa principală atât în munţi şi în depresiune cât şi pe dealurile de peste 500 m. Pe dealurile mai joase, culmile sunt încă acoperite de întinşi codri de stejari.

În depresiunea subcarpatică se exploatează antracitul, iar în zona dealurilor înalte se găsesc întinse zăcăminte de lignit, încă insuficient studiate.  Calcarele compacte din regiunea carstică a depresiunii dau o bună piatră de var şi de construcţie.

Cu un potențial turistic diversificat,  județul Gorj este reprezentat de cadru  natural pitoresc,  monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică (multe opere fiind de interes internațional),  reprezentând un important patrimoniu folcloric și etnografic, aceste așezări și locuri prezentându-și istoria din cele mai vechi timpuri până astăzi.

În Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Oltețului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune de schi (Rânca), precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr de turiști.

Principalele atracții turistice și de interes în județul Gorj

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu, cunoscut şi sub numele de Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial, proiectat şi construit de Constantin Brâncuşi și a fost inaugurat la  27 octombrie 1938.  Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului şi Coloana fără sfârşit — sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus spre răsărit.

Masa tăcerii, lucrată în calcar și are un diametru de 2,15 m şi o înălţime de 0,88 m. Scaunele din jurul mesei sunt în formă de clepsidră, care măsoară simbolic timpul, şi sunt în număr de 12, amintind de numărul apostolilor.

Aleea scaunelor,  compusă din  două bănci de piatră şi  30 scaune din piatră , pătrate (în formă de clepsidră)  dispuse de o parte şi de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătura între grupul Masa tăcerii şi Poarta sărutului.

Poarta sărutului,  este dăltuită din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi. Întregul monument are înălţimea totală de 5,13m, o lungime de 6,45m  şi o grosime de 1,69m

Coloana fără sfârşit, sau a „sacrificiului infinit”, reprezintă un adevărat   „testament spiritual” al artistului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 16 module (potrivit specialiştilor, sunt 15 întregi şi încă unul amplasat jumătate jos, respectiv jumătate sus).

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj Curtișoara este un muzeu în aer liber, situat în satul Curtişoara, judeţul Gorj,  în prezent cartier al oraşului Bumbeşti Jiu, care cuprinde monumente de arhitectură şi tehnică populară din Gorj. Curtişoara, localitate situată la numai 10 km nord de Târgu Jiu, capitala judeţului Gorj, pe partea dreapta a şoselei naţionale, beneficiază de amplasarea într-un cadru natural de excepţie care reproduce la scară mai mică aproape toate formele de relief. Inaugurat în anul 1975, muzeul şi-a îmbogăţit permanent colecţia de patrimoniu, constituind un sprijin important pentru cei interesaţi de lumea satului, în general, şi de cultura populară gorjenească, în special.

Casa muzeu „Constantin Brâncuși” Hobița este situată la mai puţin de 25 km de Târgu Jiu, la Hobiţa, într-o zonă în care verdele crud îţi aduce aminte de puritatea începuturilor, a locurilor necălcate de om, bătrâna casă memorială păstrează amprenta artistului nepereche. Simplitatea, trăinicia, armonia, familiarul şi spiritualitatea profundă sunt doar câteva dintre cuvintele care încearcă să definească acest spaţiu sacru în care se simte parcă, după atâtea decenii, prezenţa artistului.

Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” (1894–1917) este situată în Târgu Jiu,  pe bulevardul cu același nume, la nr. 270 .

Construită în 1884 de părintii Ecaterinei, în comuna  Vădeni, aflată astăzi în  componenţa municipiului Târgu Jiu, casa țărănească adăpostește două camere: camera cu vatră și cea de dormit. În fața casei și pe latura de vest se află tinda.

Începând cu anul  1938 , devine  casa memorială „EcaterinaTeodoroiu”.  Fotografiile,   documentele   și obiectele personale  ale sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, reconstituie fidel atmosfera în care a trăit cea care a fost numită „Eroina de la Jiu”.

Transalpina / Rânca

Transalpina (DN 67C)  este cea mai înaltă şosea din România, având punctul cel mai   înalt în  Pasul  Urdele (la 2.145 m).  Drumul face legătura între oraşele Novaci din judeţul Gorj şi Sebeş din judeţul Alba.

Transalpina străbate patru judeţe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munţii Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porţiune de aproximativ 20 de km, în judeţul Vâlcea, unde se prezintă ca o „şosea de creastă”, trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpuşa (2.135 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) şi Muntinu (2.062 m).

Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele  surse susţin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.

Potrivit altor surse, şoseaua a fost refăcută şi pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din raţiuni militare.

Cert este că acest traseu, cunoscut ca „Poteca Dracului”,  a fost iniţial o potecă de munte,  folosită de către păstorii din  Mărginimea Sibiului pentru a traversa munţii cu turmele de oi în Ţara Românească.

Având în vedere învăţămintele din Primul Război Mondial,  regele Carol al II-lea a dorit să aibă la dispoziţie un drum strategic,  pentru artileria montană,  trasă de cai,  care să poată fi parcurs de trupele care se mişcau între Vechiul Regat  şi Transilvania. Pentru stabilirea traseului viitorului drum, primul-ministru Gheorghe Tătărăscu a plecat pe munte de la Novaci la Lotru, însotit de 20 de călăreţi din Novaci, conduşi de învăţătorul Ion D. Giurgiulan. În urma acestei acţiuni, Gheorghe Tătărăscu a inaugurat lucrările de construcţie a drumului pe platoul Novaciului.

La inaugurarea drumului,  în anul 1939,  a participat  regele Carol al II-lea, însoţit de viitorul rege Mihai I, precum şi primul-ministru Gheorghe  Tătărescu şi soţia  sa Arethia. Aceştia au parcurs întregul traseu al drumului la bordul unei maşini de teren, la volan aflându-se chiar regele Carol al II-lea. După inaugurare, drumul a fost cunoscut sub denumirea de „Drumul Regal” sau „Drumul Regelui”, care a înlocuit denumirea populară de „Poteca Dracului”.

Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare.

Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii. În acest moment șoseaua este asfaltată în întregime.

La 63 de kilometri distanţă de Târgu Jiu, la altitudinea de 1.600 m,   se află  staţiunea montană Rânca.   Accesul se face pe şoseaua Transalpina,  din oraşul Novaci.  Aflata în apropiere de vârful Papuşa,  lacul Gâlcescu sau Obârşia Lotrului, staţiunea este locul ideal pentru practicarea sporturilor de iarnă sau pentru zborurile cu parapanta. Pentru sporturile de iarnă, sunt amenajate cinci pârtii de schi, una  fiind dotată şi cu instalaţie de nocturnă.

Fiind o zonă cu potențial pentru turismul de iarnă și schi, cu precipitații bogate sub formă de zăpadă și temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400 m-1600 m, optime pentru o stațiune de acest tip, stațiunea Rânca a cunoscut o dezvoltare rapidă.

Rânca este o zonă excelentă de freeride, fanii de snowboarding  și schi extrem au un imens domeniu de off-piste,  punctul central fiind reprezentat de Vârful Păpușa  (alt. 2135 m). Zăpada măsoară peste 200 cm din decembrie până în aprilie, stratul de powder fiind întreținut de precipitațiile dese sub formă de ninsoare.

În fiecare an, în luna septembrie pe o porțiune de serpentine a DN67c între Novaci și Rânca se desfășoară Campionatul Național de Viteză în Coastă – etapa Rânca.          

Cheile Sohodolului se află la limita nordică a judeţului Gorj cu judeţul Hunedoara, în Munţii Vâlcan (o grupare ce aparţine lanţului montan Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali), în partea nordică a satului Runcu, comuna Runcu.

Accesul se face din Drumul National 67D ce leagă municipiul Târgu Jiu de oraşul Baia de Aramă, urmărind indicatoarele din zona. Drumul este bine amenajat pe întinderea cheilor şi poate fi parcurs cu maşina, cu bicicleta sau cu piciorul.

Cheile Sohodolului reprezintă unul dintre cele mai impresionante peisaje carstice din România, peisaj întins pe aproximativ 12 kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan, între localitatea Runcu şi Poiana Contului. Sunt cunoscute şi pentru faptul că aici s-au filmat numeroase scene din filmul Trandafirul Galben, avându-l în centrul acţiunii pe ineditul personaj Mărgelatu.

Zona Văii Sohodolului este o importantă rezervaţie floristică care adăposteşte  are o mare bogăţie de specii de plante, unele dintre ele fiind rare în flora ţării noastre

Cheile Oltețului este cel mai îngust canion din Europa.

Aria naturală se află în  Munții Căpățânii,  aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor,  în extremitatea nord-estică a județului Gorj,  pe teritoriul administrativ al comunei Polovragi , comuna aflată chiar la graniţa dintre judeţele Vâlcea şi Gorj.

La Chei şi la Peştera Polovragi se poate ajunge de pe DN 67, care leagă oraşul Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu.După aproximativ doi kilometri, drumul se bifurcă: către Mânăstirea Polovragi, care se poate vedea cu uşurinţă în faţă, şi, în dreapta, către Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi. Accesul se face pe un drum de macadam, care, în unele locuri, este cioplit în munte şi, de aceea, există senzaţia că blocul imens de piatră se prăvale peste tine.

Cheile Oltețului și Peștera Polovragi alcătuiesc o arie protejată de interes național.

Valea Bistriței  se afla pe raza comunei  Peștișani ,  judetul Gorj.  Accesul se face din Drumul National 67D ce leagă municipiul Târgu Jiu de  oraşul Baia de Aramă, urmărind indicatoarele din zona.

 

Cheile Galbenului sunt structuri geologice deosebit de pitorești formate pe valea râului Galben, în  partea de nord-est a judeţului Gorj. Cheile s-au format prin fenomenul de eroziune, care a început în urmă cu multe milioane de ani prin acţiunea râului Galbenul în pereţii abrupţi ai masivului calcaros Polovragi-Cernădie, care stă în calea apelor ce coboară din munţi. Cu mult timp în urmă când cheile erau în formare, apa râului a găsit o fisura în peretele de calcar pe care a lărgit-o cu timpul, datorită proceselor de eroziune. Mai târziu prin acţiunea apei asupra calcarului, albia s-a adâncit iar peştera a rămas suspendată în peretele drept al cheilor. La fel ca în cazul Cheilor Olteţului şi la modelarea Cheilor Galbenului şi a Peşterii Muierilor un puternic impact l-au avut răcirile puternice din trecutul Pământului, fenomene cunoscute azi sub numele de glaciaţiuni, acestea având un rol important în modificările climatice precum şi în hidrologia râurilor de suprafaţă ori din subteran. Teoria glaciaţiunilor a fost formulată de profesorul Alfred Bogli după ce acesta a cercetat o multitudine de perimetre carstice printre care câteva şi din Oltenia pentru a stabili condiţiile şi factorii ce au determinat schimbările.

Peştera Muierilor se află în comuna Baia de Fier, Judeţul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România. Peştera are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervaţia speologica împartita in doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) şi sectorul de sud (880m). Adevaratele atracţii ale peşterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei,  Sala Altarului, Valul Altarului,  Amvonul, Candelabrul Mare şi imaginea Stâncii Insângerate – denumită datorită scurgerilor oxidului de fier.

Peştera Polovragi se găseşte în Munţii Parâng, pe malul stâng al Olteţului, la o altitudine de 670 m şi la 20 m înălţime faţă de talvegul râului, pe teritoriul comunei Polovragi , judeţul Gorj. Este o peșteră caldă și umedă (temperatură constantă – 9 grade și umiditate medie – 90%)  având  10 kilometri cartați de speologi și doar 800 de metri de galerie vizitabilă.

Mânăstirea Tismana a fost întemeiată de Sfântul Nicodim, fiind cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească.  Prima biserică a fost construită din lemn de tisa, de unde vine şi numele mânăstirii. Biserica actuală a fost  zidită de Radu-Vodă, tatăl lui Mircea cel Bătrân, la finele veacului al XIV-lea. De-a lungul timpurilor, datorită deselor prigoane ale păgânilor asupra ţării noastre, Mănăstirea Tismana a suferit mai multe distrugeri şi transformări, multe refaceri şi donaţii din partea voievozilor Basarabi şi a unor boieri înstăriţi, mânăstirea fiind ctitorie voievodală şi un puternic loc strategic.

Acces: DN67D Târgu Jiu – Baia de Aramă, dreapta Tismana (km 31), mânăstire (6 km).

Mânăstirea Polovragi a fost zidită în jurul anului 1505, de Radu Comisul şi Pătru Spătarul. În anul 1645, logofătul Danciu Paraianu ctitoreşte actuala biserică, cu ajutorul domnitorului Matei Basarab. Închinată Sfântului Mormânt de cel de-al doilea ctitor al său, Mânăstirea Polovragi este răscumpărată de domnitorul Constantin Brâncoveanu de la Patriarhul Dositei al Ierusalimului, în anul 1693 şi facută metoc al Mânăstirii Hurez.

Complexul  mânăstiresc  Polovragi  este  amplasat  în  apropierea  Cheilor Oltețului, la marginea localității Polovragi  din județul Gorj. Este aproape de Peștera Polovragi, pe care a și administrat-o timp de 300 de ani.

Acces: DN 67 Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu – Milostea(km 57) dreapta, Polovragi 3Km.

Mânăstirea Lainici are un trecut încă învăluit în mister, începuturile acestui lăcaş de cult nefiind cunoscute cu precizie. Potrivit tradiţiei, Sfântul Nicodim ar fi construit după Vişina şi un schit din lemn la Lainici. Prigoana Împarătesei Imperiului Austro-Ungar Maria Tereza, care a distrus majoritatea mânăstirilor ortodoxe din Ardeal, la jumatatea sec. al XVIII-lea , se pare ca ar fi ajuns până aici. Biserica ctitorită din sec. XIV-lea al XV-lea ar fi fost distrusă în acea perioadă. Începând cu a doua jumatate a sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea încep să apară documente istorice ce fac referire la Mânăstirea Lainici.

Mânăstirea a fost distrusă complet în timpul Primului Război Mondial, trupele germane intrând cu caii în biserică, furând odoarele, clopotele, arzând arhiva şi devastând cimitirul. După război  mânăstirea este reconstruită de un grup de monahi de la Mânăstirea Frăsinei.

Acces: DN66 Târgu Jiu-Bumbeşti-Jiu, loc. Lainici (km 32).

Caracteristic arhitecturii Olteniei medievale sunt culele, locuinţe fortificate ridicate de mica boierime cu scopul apărării şi supravegherii domeniilor. În Gorj, documentele amintesc 24 astfel de construcţii, dintre acestea, în forma originară, păstrându-se până astăzi doar 3. În Europa, se întâlnesc doar în zona balcanică, iar în România în Oltenia şi Argeş

Cula Cartianu din satul Cartiu, judeţul Gorj a fost construită în secolul al XVIII-lea (ridicată în 1760 – după cum arată documentele vechii familii a Cartienilor) de ceauşul Enache Cartianu, un boier foarte bogat, care a deţinut peste 400 de hectare de teren în satul Cartiu. Se află la 12 km de Târgu Jiu. Deşi iniţial a avut forma clasică a unei cule, de-a lungul timpului clădirea a suferit mai multe intervenţii, ajungând la forma unei case, stadiu în care se prezintă şi astăzi. Clădirea are un parter şi două etaje cu câte trei camere. Parterul uşor îngropat, este alcătuit din două beciuri boltite, cu intrări separate. Acestea sunt legate pe latura de est printr-o sală deschisă, având ca element de decor două arcade masive din zidărie de piatră şi cărămidă. Zidurile groase sunt construite din bolovani de râu şi piatră până la înălţimea de 1,2 m, peste acest nivel zidăria fiind realizată din cărămidă. În exterior există pridvoare ataşate pe toate laturile clădirii şi două scări exterioare din lemn. Primul etaj are, în jurul nucleului de trei încăperi, un pridvor amplu, întrerupt pe latura de est. La etajul al doilea, împărţit în acelaşi fel ca şi primul, pridvorul este delimitat numai de stâlpi de lemn. Aceste pridvoare care „îmbrăţişează“ casa (aşa-zisele „săli din lemn“) au fost adăugate în 1821 pe o structură iniţială de tip culă.

Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Gorj

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotel Anna Junior*** este amplasat într-o zonă liniştită a oraşului, fiind locul ideal pentru sejurul de afaceri sau pentru vacanta.

Situat în apropierea Parcului Municipal, unde puteţi admira operele brâncuşiene şi la doar caţiva paşi de Aleea Digului, hotel Anna Junior vă oferă condiţii excelente de cazare, facilităţi ultramoderne, camere confortabile, bine dotate şi servicii impecabile, cu un personal dedicat şi prietenos.

Imaginat cu stil si bun gust, Hotelul Anna Junior îşi dezvăluie linia elegantă si caldă, îmbinând emoţia cu funcţionalitatea şi originalitatea . Cu mobilier elegant şi modern, decorat cu distincţie, o combinaţie originală de culori, forme şi materiale, oferta de cazare a Hotelului Anna Junior din Târgu-Jiu reprezintă un spaţiu excelent de relaxare într-un decor rafinat.

Hotel Anna Junior pune la dispoziţie 4 camere duble twin, 9 camere matrimoniale şi 4 camere matrimoniale cu pat suplimentar, special amenajate pentru a întruni bunul gust cu designul modern, într-o combinaţie perfectă pentru un confort ideal.

În cele 17 încăperi spatioase, bine iluminate, decorate în nuanţe de roşu, alb şi negru, izolate fonic, vă veţi regăsi într-o ambianţă primitoare de lux: mobilier modern şi de bună calitate, minibar, programe TV prin satelit, telefon, posibilitatea de conectare la Internet, baie cu dotări la nivelul ultimelor exigenţe, uscător de păr, telefon.

Camerele duble twin sunt mobilate şi decorate într-un stil minimalist, cu paturi matrimoniale şi oferă un maxim de confort clienţilor. Sunt camere spaţioase, dotate cu TV LCD cablu, minibar, telefon, incălzire proprie şi aer condiţionat. Băile sunt moderne şi spaţioase, utilate cu cabina de dus, uscător de păr, bideu, grup sanitar.

Camerele cu pat matrimonial sunt amenajate astfel încat să ofere condiţii ideale de confort într-un ambient modern si funcţional. Fiecare cameră în parte este decorată în stil modern, dispune de tehnologie la nivel înalt, reprezentată prin aer condiţionat, TV LCD cablu, minibar, băi dotate cu cabină de dus, uscător de păr,bideu, grup sanitar,telefon, toate într-o combinaţie perfectă pentru un confort ideal, în cadrul unei atmosfere elegante şi distinse.

Restaurantul hotelului vă asteaptă cu o bogată gama de preparate culinare, special realizate pentru dumneavoastră de maeştrii noştri bucătari care se remarcă prin eleganţă şi rafinament. Meniu à la carte, cu specific internaţional şi românesc.

Serviciile room-service, spălătorie, călcătorie, sunt în permanenţă la dispoziţia dumneavoastră.

Facilități: recepție, check-in check-out express, sală TV, parcare, grădină, terasă, bar, seif la receptie, rent-a-car, sala de conferinte capacitate 30 de locuri, aranjament classroom, teatru, U-shape, dotata cu ecran de proiectie, videoproiector, sistem audio-video, flipchart, aer conditionat , internet wireless.