HOME > CAZARE > ROMANIA

Cazare Bucuresti Hotel Cismigiu****

Cazare Bucuresti Hotel Cismigiu****

Va invitam sa redescoperiti Micul Paris !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, taxa de sejur 2% pe toata durata sejurului, acces la sala fitness.

 

SP = Apartament Superior

EX = Apartament Executive

DL = Apartament Deluxe.

 

Copii:

- 0-11,99 ani gratuitate in camera cu 2 adulti fara pat suplimentar.

 

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.

 

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

 

Optional transport, transferuri.

de la 56 EUR / persoana / noapte
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara: Tara: Romania
Tara Judet - Regiune: Bucuresti
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Bucuresti
Tip masa Tip masa: Mic dejun
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
01.08-31.08.2020
Mic dejun
1 persoana
SP: 95 euro
Rezerva
01.08-31.08.2020
Mic dejun
2 persoane
SP: 112 euro
Rezerva
01.08-31.08.2020
Mic dejun
3 persoane
SP: 147 euro
Rezerva
01.08-31.08.2020
Mic dejun
1 persoana
EX: 112 euro
Rezerva
01.08-31.08.2020
Mic dejun
2 persoane
EX: 130 euro
Rezerva
01.08-31.08.2020
Mic dejun
3 persoane
EX: 162 euro
Rezerva
01.08-31.08.2020
Mic dejun
1 persoana
DL: 130 euro
Rezerva
01.08-31.08.2020
Mic dejun
2 persoane
DL: 146 euro
Rezerva
01.08-31.08.2020
Mic dejun
3 persoane
DL: 180 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Luni-Joi
Mic dejun
1 persoana
SP: 100 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Luni-Joi
Mic dejun
2 persoane
SP: 118 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Luni-Joi
Mic dejun
3 persoane
SP: 153 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Vineri-Duminica
Mic dejun
1 persoana
SP: 95 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Vineri-Duminica
Mic dejun
2 persoane
SP: 112 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Vineri-Duminica
Mic dejun
3 persoane
SP: 147 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Luni-Joi
Mic dejun
1 persoana
EX: 118 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Luni-Joi
Mic dejun
2 persoane
EX: 134 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Luni-Joi
Mic dejun
3 persoane
EX: 168 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Vineri-Duminica
Mic dejun
1 persoana
EX: 112 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Vineri-Duminica
Mic dejun
2 persoane
EX: 130 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Vineri-Duminica
Mic dejun
3 persoane
EX: 162 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Luni-Joi
Mic dejun
1 persoana
DL: 134 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Luni-Joi
Mic dejun
2 persoane
DL: 152 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Luni-Joi
Mic dejun
3 persoane
DL: 186 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Vineri-Duminica
Mic dejun
1 persoana
DL: 130 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Vineri-Duminica
Mic dejun
2 persoane
DL: 146 euro
Rezerva
01.09-30.11.2020, Vineri-Duminica
Mic dejun
3 persoane
DL: 180 euro
Rezerva
01.12-31.12.2020
Mic dejun
1 persoana
SP: 95 euro
Rezerva
01.12-31.12.2020
Mic dejun
2 persoane
SP: 112 euro
Rezerva
01.12-31.12.2020
Mic dejun
3 persoane
SP: 147 euro
Rezerva
01.12-31.12.2020
Mic dejun
1 persoana
EX: 112 euro
Rezerva
01.12-31.12.2020
Mic dejun
2 persoane
EX: 130 euro
Rezerva
01.12-31.12.2020
Mic dejun
3 persoane
EX: 162 euro
Rezerva
01.12-31.12.2020
Mic dejun
1 persoana
DL: 130 euro
Rezerva
01.12-31.12.2020
Mic dejun
2 persoane
DL: 146 euro
Rezerva
01.12-31.12.2020
Mic dejun
3 persoane
DL: 180 euro
Rezerva

Cazare Bucuresti Hotel Cismigiu****

Va invitam sa redescoperiti Micul Paris !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, taxa de sejur 2% pe toata durata sejurului, acces la sala fitness.

 

SP = Apartament Superior

EX = Apartament Executive

DL = Apartament Deluxe.

 

Copii:

- 0-11,99 ani gratuitate in camera cu 2 adulti fara pat suplimentar.

 

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.

 

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

 

Optional transport, transferuri.


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Bucuresti

Down

Municipiul Bucureşti este amplasat în sud-estul ţării, acolo unde în urmă cu câteva sute de ani se întindeau Codrii Vlăsiei din care astăzi se păstrează câteva pâlcuri răzleţe de pădure. Râul Dâmboviţa traversează oraşul, iar salba de lacuri din nordul capitalei asigură răcoarea şi umezeala în timpul toridelor zile de vară. Cinstea care revine întemeietorului acestui oraş pare a fi disputată de către Bucur Ciobanul, candidatul tradiţiei şi legendei şi de controversatul Vlad Ţepes, omul primului document cunoscut, care atestă existenţa capitalei noastre la 20 septembrie 1459.

 În realitate, cercetările istorice şi în principal cele arheologice au scos la iveală vestigiile unei cetăţi, probabil prima, databilă încă din a doua jumătate a veacului al XIV-lea. Atunci se nasc Bucureştii şi în jurul acelei prime fortificaţii de 160 m.p., vor fi ctitorite rând pe rând Curtea Domnească, biserica lui Mircea Ciobanul (1558-1559), uliţele negustorilor şi meseriaşilor, într-un cuvânt oraşul politic şi cultural.

Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coagulând în jurul vechiului centru istoric satele aflate împrejur. Dâmboviţa a fost un liant al aşezării urbane care şi-a căutat dimensiunile naturale, extinzându-se mai cu seamă spre nord, în zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se păstrează şi astăzi în memoria bucureşteanului, căruia denumiri ca Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon îi sunt familiare ca zone componente ale capitalei.

În anul 1659, Bucureştii devin definitiv capitala Ţării Româneşti. Oraşul se dezvoltă, apar numeroase biserici, hanuri mari fortificate şi prima arteră pavată cu bârne din lemn, Podul Mogoşoaiei (1692), ulterior rebotezată Calea Victoriei în anul 1878.

În veacul al XIX-lea oraşul se modernizează fiind ales capitală a României, înfăptuită prin unirea Moldovei cu Ţara Românească, în anul 1862. In acea perioadă, este considerat cel mai mare oraş din sud-estul Europei după Istanbul. Apar pavajul, mai întâi din lemn, apoi din granit de Scoţia şi Sicilia, iluminatul, canalizarea şi parcurile publice. Spre sfârşitul secolului se trasează cele două axe, nord-sud şi est-vest care structurează oraşul. De altfel, domnia lui Carol I (1866-1914) este timpul marilor edificii reprezentative pentru urbea lui Bucur: Ateneul Român (1888), Fundaţia Carol I (1891), Ministerul Agriculturii (1894), Palatul de Justiţie (1890-1895), Palatul Poştelor (1894-1900), Palatul Sturdza (1899), Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul Militar (1912), Hotelul Athenee Palace (1914) etc.

După primul război mondial (1914-1918), Bucureştiul devine una dintre cele mai frumoase capitale europene, strălucirea vieţii culturale şi sociale, atmosfera şi arhitectura aducându-i pe bună dreptate denumirea ”micul Paris”. (sursa: www.pmb.ro )

Bucureşti, oraş cu rang de municipiu (din 17 februarie 1968), cu statut de unitate administrativă aparte (asemănător judeţului), rămâne de-a lungul timpului capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, educaţional, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Populaţia cu domiciliu în Bucureşti, de peste două milioane de locuitori, îl poziţionează pe locul şase în ierarhia capitalelor din Uniunea Europeană.

În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.

Localizare geografică:  Oraşul se află situat în S-SE României, în Câmpia Vlăsiei, la 54-90 m altitudine, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina, la 60 km N de fluviul Dunărea, 120 K S de M-ţii Carpaţi şi 226 km V de Marea Neagră.

ŞTIAŢI CĂ ?
Staţia de metrou Politehnica este pavată cu plăci de marmură şi granit ce conţin fosile de acum 180 de milioane de ani.

Potrivit Academiei Recordurilor Mondiale, Casa Poporului din Bucureşti este a 2-a cea mai mare clădire din lume, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire construită vreodată.

Arcul de Triumf a fost construit iniţial din lemn, în anul 1922, pentru a onora curajul soldaţilor români care au luptat în primul război mondial.

Oraşul Bucureşti a fost desemnat capitală a Ţării Românesti în 1659, de către domnitorul Gheorghe Ghica.

Primul drum din Bucuresti a fost Drumul de Lemn (cunoscut de noi sub numele de Calea Victoriei) – zona era pavata cu trunchiuri de copaci.

Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din lume. Cele mai importante oraşe sunt Beijing, Atlanta, Budapesta şi Hanovra.

Cel mai vechi parc din Bucuresti este Parcul Cişmigiu – deschis pentru public în anul 1860.

Muzeele cu intrare gratuită în București când pot fi vizitate


Muzeul Țăranului Român, Șoseaua Kiseleff, Nr. 3, Sector 1.
La muzeu se poate ajunge cu metroul până la Piața Victoriei sau cu autobuzele 205, 361 și 381.
Accesul la muzeu este gratuit în ziua de 26 a fiecărei luni, potrivit muzeultaranuluiroman.ro.
În celelalte zile se aplică următoarele tarife pentru a vizita muzeul: Adulţi 12 lei, Elevi/studenți, posesori ai cardului Euro 26 ani, persoanele adulte cu handicap mediu 3 lei, Pensionari - 6 lei.

Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, Bulevardul I.C. Brătianu, Nr. 2, Sector 3.
Cea mai rapidă cale de a ajunge la muzeu este cu metroul, până la stația Universitate sau cu autobuzele 137, 311, 368, 783 sau cu troleibuzul 69.
Muzeul se poate vizita gratuit în prima de zi de sâmbătă a lunii.
În celelalte zile, prețul de intrare pentru adulți este 10 lei, iar pentru elevi și pensionari este 5 lei.

Muzeul Național George Enescu – Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei, Nr. 141, Sector 1.
La muzeu se poate ajunge cel mai rapid cu metroul, până la stația Piața Victoriei sau cu autobuzele 133, 182, 361 sau 381,
Accesul la muzeu este gratuit în ziua de 26 din fiecare lună.
În celelalte zile se aplică următoarele tarife: adulți 20 de lei, pensionari 10 lei, posesorii cardului Euro 26, 5 lei, adulți cu handicap mediu și ușor 5 lei, elevi şi studenţi, inclusiv studenţi ai facultăţilor particulare acreditate 5 lei.

Muzeul K.H. Zambaccian, Str. Muzeul Zambaccian Nr. 21A, Sector 1.
La muzeu se poate ajunge cu metroul până la stația Aviatorilor sau cu autobuzele 282, 301, 331, 335 sau 343.
Muzeul se poate vizita gratuit în prima miercuri din fiecare lună.
În celelalte zile se splică următoarele tarife: adulți - 12 lei, elevi/ studenți, posesori ai cardului Euro 26, adulți cu handicap mediu și ușor 3 lei, pensionari 6 lei.

Muzeul Theodor Pallady – Casa Melik, cunoscut și sub numele de Colecția Serafina și Gheorghe Răut, Str. Spătarului, Nr. 22, Sector 2.

Pentru a ajunge la muzeu puteți merge cu autobuzele 135, 311, 312, 313, 336, 667 sau 783, cu tramvaiul 21 sau 5 sau cu troleibuzele 69, 70, 85, 86 sau 90.
Intrarea la muzeu este gratuită în prima miercuri din fiecare lună.
În restul zilelor, prețurile de intrare sunt următoarele: adulți 12 lei, elevi / studenți, posesori ai cardului Euro 26, adulți cu handicap mediu și ușor 3 lei, pensionari 6 lei.

Muzeul de Artă „Frederic și Cecilia-Cuțescu Storck”, Str. Vasile Alecsandri, Nr. 16, Sector 1.
Cea mai simplă variantă de a ajunge la muzeu este cu metroul, până la stația Piața Victoriei, după care puteți face o plimbare de 10-15 minute pe jos.
Muzeul se poate vizita gratuit în prima sâmbăta a fiecărei lună.
În celelalte zile, prețul de intrare pentru adulți este 10 lei, elevii, studenții și pensionari 5 lei.

Muzeul de Artă Vasile Grigore - pictor și colecționar, Str. Maria Rosetti Nr.29, Sector 2.
Pentru a ajung la muzeu puteți merge cu oricare dintre autobuzele 133, 135, 226, 381, 667 sau 783, cu tramvaiele 16 sau 5 sau cu troleibuzul 86.
Muzeul poate fi vizitat gratuit în ultima zi de miercuri a fiecărei luni.
În restul zilelor se aplică următoarele tarife: adulți 5 lei, adulți cu handicap mediu și ușor 1,25 lei, elevi / studenți 1,25 lei, pensionari 2,50 lei, posesori ai cardului Euro 26, 1,25 lei.

Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49-53, Sector 1.
Cea mai bună variantă de a ajunge la muzeu este cu metroul până la stația Piața Romană sau cu autobuzele 137,178, 226,361, 368, 381 sau 783 sau cu troelibuzul 70.
Muzeul se poate vizita gratuit în prima zi de miercuri din fiecare lună.
În celelalte zile, prețurile de intrare sunt următoarele: adulți 24 lei, elevi / studenți, posesori ai cardului Euro 26, adulți cu handicap mediu și ușor 6 lei, pensionari 12 lei.

Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei Nr. 111.
Cea mai bună variantă de a ajunge la Muzeul Colecțiilor de Artă este cu metroul, până la stația Piața Romană sau cu autobuzele 133, 168, 226, 361 sau 783.
Intrarea la muzeu este liberă în prima zi de miercuri a fiecărei luni.
În restul zilelor, prețurile de intrare variază astfel: adulţi 32 lei, elevi / studenți, posesori ai cardului Euro 26, persoanele adulte cu handicap mediu 8 lei, pensionari 16 lei.

 Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu, Strada Bulevardul Lascăr Catargiu Nr. 21, Sector 1, este singurul observator pentru public din București.
Cea mai rapidă variantă pentru a ajunge la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu este cu metroul, până la stația Piața Victoriei, după care urmează un drum de 10 minute pe jos.
Observatorul Astronomic se poate vizita gratuit în prima sâmbăta din fiecare lună.
În restul zilelor se aplică următoarele tarife: adulți 10 lei, elevi, studenți, pensionari 5 lei, copii cu vârsta de până la 7 ani acces gratuit.

Sursa: Site-ul INSSE

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Bucuresti

Bucuresti

Municipiul Bucureşti este amplasat în sud-estul ţării, acolo unde în urmă cu câteva sute de ani se întindeau Codrii Vlăsiei din care astăzi se păstrează câteva pâlcuri răzleţe de pădure. Râul Dâmboviţa traversează oraşul, iar salba de lacuri din nordul capitalei asigură răcoarea şi umezeala în timpul toridelor zile de vară. Cinstea care revine întemeietorului acestui oraş pare a fi disputată de către Bucur Ciobanul, candidatul tradiţiei şi legendei şi de controversatul Vlad Ţepes, omul primului document cunoscut, care atestă existenţa capitalei noastre la 20 septembrie 1459.

 În realitate, cercetările istorice şi în principal cele arheologice au scos la iveală vestigiile unei cetăţi, probabil prima, databilă încă din a doua jumătate a veacului al XIV-lea. Atunci se nasc Bucureştii şi în jurul acelei prime fortificaţii de 160 m.p., vor fi ctitorite rând pe rând Curtea Domnească, biserica lui Mircea Ciobanul (1558-1559), uliţele negustorilor şi meseriaşilor, într-un cuvânt oraşul politic şi cultural.

Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coagulând în jurul vechiului centru istoric satele aflate împrejur. Dâmboviţa a fost un liant al aşezării urbane care şi-a căutat dimensiunile naturale, extinzându-se mai cu seamă spre nord, în zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se păstrează şi astăzi în memoria bucureşteanului, căruia denumiri ca Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon îi sunt familiare ca zone componente ale capitalei.

În anul 1659, Bucureştii devin definitiv capitala Ţării Româneşti. Oraşul se dezvoltă, apar numeroase biserici, hanuri mari fortificate şi prima arteră pavată cu bârne din lemn, Podul Mogoşoaiei (1692), ulterior rebotezată Calea Victoriei în anul 1878.

În veacul al XIX-lea oraşul se modernizează fiind ales capitală a României, înfăptuită prin unirea Moldovei cu Ţara Românească, în anul 1862. In acea perioadă, este considerat cel mai mare oraş din sud-estul Europei după Istanbul. Apar pavajul, mai întâi din lemn, apoi din granit de Scoţia şi Sicilia, iluminatul, canalizarea şi parcurile publice. Spre sfârşitul secolului se trasează cele două axe, nord-sud şi est-vest care structurează oraşul. De altfel, domnia lui Carol I (1866-1914) este timpul marilor edificii reprezentative pentru urbea lui Bucur: Ateneul Român (1888), Fundaţia Carol I (1891), Ministerul Agriculturii (1894), Palatul de Justiţie (1890-1895), Palatul Poştelor (1894-1900), Palatul Sturdza (1899), Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul Militar (1912), Hotelul Athenee Palace (1914) etc.

După primul război mondial (1914-1918), Bucureştiul devine una dintre cele mai frumoase capitale europene, strălucirea vieţii culturale şi sociale, atmosfera şi arhitectura aducându-i pe bună dreptate denumirea ”micul Paris”. (sursa: www.pmb.ro )

Bucureşti, oraş cu rang de municipiu (din 17 februarie 1968), cu statut de unitate administrativă aparte (asemănător judeţului), rămâne de-a lungul timpului capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, educaţional, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Populaţia cu domiciliu în Bucureşti, de peste două milioane de locuitori, îl poziţionează pe locul şase în ierarhia capitalelor din Uniunea Europeană.

În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.

Localizare geografică:  Oraşul se află situat în S-SE României, în Câmpia Vlăsiei, la 54-90 m altitudine, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina, la 60 km N de fluviul Dunărea, 120 K S de M-ţii Carpaţi şi 226 km V de Marea Neagră.

ŞTIAŢI CĂ?

Staţia de metrou Politehnica este pavată cu plăci de marmură şi granit ce conţin fosile de acum 180 de milioane de ani.

Potrivit Academiei Recordurilor Mondiale, Casa Poporului din Bucureşti este a 2-a cea mai mare clădire din lume, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire construită vreodată.

Arcul de Triumf a fost construit iniţial din lemn, în anul 1922, pentru a onora curajul soldaţilor români care au luptat în primul război mondial.

Oraşul Bucureşti a fost desemnat capitală a Ţării Românesti în 1659, de către domnitorul Gheorghe Ghica.

Primul drum din Bucuresti a fost Drumul de Lemn (cunoscut de noi sub numele de Calea Victoriei) – zona era pavata cu trunchiuri de copaci.

Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din lume. Cele mai importante oraşe sunt Beijing, Atlanta, Budapesta şi Hanovra.

Cel mai vechi parc din Bucuresti este Parcul Cişmigiu – deschis pentru public în anul 1860.

Sursa: Site-ul INSSE

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotelul Cismigiu**** este amplasat pe Bulevardul Regina Elisabeta, langa Parcul Cismigiu si Primaria Capitalei.

 

Hotelul Cișmigiu**** are o istorie lungă și un milion de povești de spus.

 

In 1912 Nicolae Pissiota construiește unul din cele mai impozante hoteluri din Bucureștii acelor ani: Palace Hotel. Inginer cu studii la Paris, Pissiota va concepe structura de rezistență a clădirii, lăsându-i vărului sau, arhitect Arghir Culina, partea de concepție și organizare a hotelului. Culina proiectase Hotelul Luvru (actual Capitol) de pe Calea Victoriei și ulterior anului 1912 va proiecta Hotelurile Negoiu, Union și Ambasador.

 

Din punct de vedere architectural, Palace Hotel este construit în stil eclectic, cu elemente neoclasice și Art Nouveau, specific curentului Anul 1900 răspândit în Europa la începutul secolului 20. Arghir Culina proiectează planul hotelului în formă de U, specific hanurilor și locuințelor de tip urban, care permite curți de lumină și grădini verzi.

 

In 1913 Palace Hotel își deschide porțile, fiind cel mai modern hotel din această parte a Bucureștiului. Cu cele 200 de camere ale sale, reprezenta unul din cele mai grandioase hoteluri ale orașului.

Dotările și serviciile oferite satisfăceau cele mai exigente așteptări: sala de baie în apartamente, săli de lectură și de corespondență, bar și sala de billiard engleză și franceză, restaurant cu galerie superioară, unde mai târziu se va deschide Beraria Gambrinus, bucătărie franțuzească și românească, telefon în fiecare cameră, concerte simfonice la orele de masă, omnibus-automobil la toate trenurile s.a.

 

Un candelabru somptuos ilumina lobby-ul, o scară monumentală asigura, pe lângă cele doua lifturi, accesul la mezanin, iar în cameră existau decorațiuni cu foițe de aur. Directorul hotelului era George Fabris, fost Director al Serviciului Apartamentelor și Voiagelor M.S. Regelui Leopold I al Belgiei și a diferite mari hoteluri europene.

Personalul era adus în majoritate din țări apusene și vorbea, de la bucătar la cameristă, limba franceză, germană sau engleză, în saloanele hotelului rar auzindu-se limba română. La recepție, oaspeții care se înregistrau completând frumoase hârtii cu antet, erau serviți cu delicatesuri de ciocolată Berindei și alte produse ale Cofetăriei Regale Nae Drăghiceanu, fost elev și colaborator al Casei Capșa.

 

In 1916, in timpul Primului Război Mondial, după ocuparea Bucureștiului de către armata germane, Comandamentul Militar Imperial German se instalează în sediul Primăriei Capitalei de pe Bulevardul Elisabeta, în imediata apropiere a hotelului Palace. La puțin timp după aceea, pe Palace Hotel se arborează drapelele albe cu crucea roșie, acesta fiind transformat în Centrul pentru Răniții Războiului.

 

In 1920, Bulevardul Elisabeta devine un fel de Broadway bucureștean, aici fiind, cu firme mari luminoase, una lângă alta, mari săli de cinematograf, unele dintre ele existând și astăzi.

Palace Hotel nu rămâne mai prejos și la parterul său găsim Cinematograful Palace, ulterior denumit Bulevard Palas. Acesta funcționase până atunci la nr.12, în clădirea Hotelului Mircea de pe același bulevard. Alături de cinematograf, în spații cu vitrine generoase, funcționau bodega Vega, drogheria Naum Toma & Co., librăria Anticaria, cofetăria Grigoriu și, pe colțul spre str. Brezoianu, franzelăria Otto Gagel, pe locul pe care se va deschide în 1941 Berăria Gambrinus.

 

In 1926, La Palace Hotel locuiește pentru un timp marele poet Ion Barbu, împreună cu soția sa, Gerda Barbilian.

 

In 1941, se deschide la parterul Palace Hotel celebra Berărie Gambrinus, de către un anume Naumescu, continuând tradiția de peste 40 de ani a renumitei berării a lui Caragiale.

Marele dramaturg luase în 1901 în comandită renumita berărie Gambrinus, aflată încă din 1897 în casa Mandy de pe strada Ion Câmpineanu 4, lângă Teatrul Național. Caragiale.

Cu şorţul alb legat peste mijloc, îşi servea chiar el clienţii, ca să-i poată tachina cu umorul său sarcastic. Musafirii Gambrinus-ului erau gazetarii de la Universul şi Adevărul, plecaţi la vânătoare de ştiri şi cancanuri, actorii de la Naţional sărbătorind vreo premieră, unii scriitori – un mediu numai bun pentru „nenea Iancu“.

 

Chiar și după plecarea lui Caragiale la Berlin în 1905, berăria Gambrinus rămâne locul de întâlnire al oamenilor din lumea teatrală, gazda unor spectacole de jazz, dar şi a celor date de tarafuri lăutăreşti celebre.

Clădirea de pe strada Câmpineanu a fost darâmată prin 1940, întrerupând astfel istoria plină de povești a berăriei Gambrinus. Ea va fi reluată în august 1941, odată cu deschiderea luxoasei berării la parterul Palace Hotel, pe locul fostei franzelării Otto Gagel.

 

In 1944, in timpul bombardamentelor anglo-americane asupra Bucureștiului din aprilie-mai, o bombă cade pe acoperișul Palace Hotel, distrugându-l. Este refăcut ulterior, dar din pacate fără frumoasele cupole specifice stilului arhitectural de la începutul secolului.

 

In 1948, instituirea regimului comunist în România își pune amprenta nefastă și asupra Palace Hotel.

Acesta este naționalizat și i se schimbă denumirea din Palace în 6 Martie, data instaurarii guvernului dr. Petru Groza, in 1945, primul guvern comunist al României.

Tot 6 Martie devine și Bulevardul Elisabeta, până în anul 1965, când își schimbă din nou denumirea în Gh.Gheorghiu-Dej, iar fostul Palace Hotel devine... Hotel Cișmigiu.

 

Celebrul cinematograf din perioada interbelică, Bulevard Palas, de la parterul Palace Hotel, nu scapă nici el de „botezul” comunist, devenind Cinema „impuri Noi. O excepție fericită o va face Berăria Gambrinus, care își va păstra numele neschimbat (caz rarisim în perioada proletcultistă comunistă) până în 1995, când a fost scoasă din uz împreună cu Hotelul Cișmigiu.

 

In 1965 Hotelul Cișmigiu și-a primit numele după parcul din apropiere, unde, cu 100 de ani înainte se instalase prima cișmea din București, iar șeful lucrărilor peste cișmelele orașului era numit și marele cișmegiu. Până în anul 1985, când va fi închis datorită degradării, hotelul Cișmigiu își trăiește ultimii ani din perioada comunistă. În restaurantul său putea fi ascultat regretatul cântăreț Aurelian Andreescu, iar printre oaspeții hotelului s-au aflat scriitorul I. D. Sarbu, istoricul Alexandru Zub, cântărețul Gil Dobrica...

 

In 1990 Hotelul devine căminul studenților de la Academia de Teatru și Film care își trăiesc dragostea și tragediile în condiții mizere.

 

In 1995 cladirea este închisă din cauza condițiilor mizere și a stadiului ridicat de degradare.

 

In 2012 investitia companiei HERCESA, cu mai mult de 35 de ani experiență în domeniul imobiliar, revitalizează simbolul unui elegant edificiu si,astfel, hotelul cu o istorie de 100 de ani se intoarce la viață, devenind un ansamblu multifuncțional care găzduieste librăria Humanitas și Institutul Cervantes. Nou construită, este singura clădire istorică din București cu parcare subterană.

 

Camerele sunt spațioase cât un apartament, priveliște spre un bulevard în mișcare, sunt moderne, cu living și dormitor dar și personalitate retro-chic, plus atitudine care protejează natura.

 

Apartamentul Superior este modern, elegant, incredibil de spațios, cu vedere spre curtea interioară este inundat de liniște și lumină naturală. Are o cameră de zi cu spațiu de relaxare, canapea extensibilă și zonă de lucru, dormitor, Internet wireless, facilități de preparare ceai și cafea, TV cablu în fiecare cameră, telefon, minibar, seif, aer condiționat, baie cu cabină de duș la nivelul pardoselei, uscător de păr, oglindă cosmetică și produse cosmetice Chopard. Unele camere sunt dotate cu bucătărie modernă care are plită vitroceramică cu consum redus de energie, frigider, chiuvetă și espressor de cafea.

Capacitate maxima 3 persoane, suprafata 40 mp.

 

Apartamentele Deluxe sunt cele mai spațioase camere, au Internet wireless, espressor, suprafață 55 mp, bucatarie echipată, priveliște la Bulevard, au un aer chic și extrem de spațios, cum nu mai găsești în hotelurile din București, sunt formate dontr-o cameră de zi cu spațiu de relaxare, zonă de lucru și canapea, inclusiv baie cu duș, uscător de păr, oglindă cosmetică și produse cosmetice Chopard. Unele camere sunt dotate cu bucătărie modernă care are plită vitroceramică, frigider cu consum redus de energie, chiuvetă și espressor de cafea.

 

Apartamentul Executive are capacitate maxima 3 persoane, suprafata 50 mp.

Acest apartament asigură priveliștea vibrantă a bulevardului și nopți liniștite, are cameră de zi separată, canapea extensibilă și dormitor mobilat cu stil, birou de lucru, Internet wireless, telefon, seif, minibar și espressor de cafea, aer condiționat, baie cu cabină de duș la nivelul pardoselei, uscător de păr, oglindă cosmetică și produse cosmetice Chopard. Unele camere sunt dotate cu bucătărie modernă care are plită vitroceramică cu consum redus de energie, frigider și chiuvetă sau balcoane la bulevard.

 

Bistro Cișmigiu este amplasat la etajul 6, perfect pentru mic dejun, prânz și cină, ideal pentru orice tip de eveniment, inclusiv pentru momente petrecute în aer liber, pe terasă.

Este singurul restaurant roz din București aflat între Centrul Vechi și cel mai frumos parc din oraș, cu vibrații istorice și accente contemporane, cu aer chic și arome din lumea largă.

Ofera preparate care surprind gusturile celor mai faimoase bucătării ale lumii, într-o notă autentică, inclusiv deserturi pentru se folosesc cele mai apetisante ingrediente, ciocolata neagră, mango, nuca de cocos și fructul pasiunii.

 

Berăria Gambrinus este locul unde redescoperi cele mai cunoscute preparate românești, inclusiv bere făcută după o rețetă originală din 1869.

Este amplasata la parterul hotelului cu intrare directă de pe bulevard, este imbracata in cadre primitoare, decoruri de lemn, inclusiv povești care amintesc de atmosfera Bucureștiului Vechi.