HOME > CAZARE > ROMANIA

Cazare Hunedoara Hotel Rusca***

 Cazare Hunedoara Hotel Rusca***

Sejur pentru odihna si drumetii !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun inclus, Internet wireless, parcare, taxe locale.

Ziua hoteliera incepe si se termina la ora 12.00.


Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.


Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.


Optional transport, transferuri.

de la 129 RON / persoana / noapte
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara: Tara: Romania
Tara Judet - Regiune: Hunedoara
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Hunedoara
Tip masa Tip masa: Mic dejun
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
01.09-31.10.2021
Mic dejun
1 persoana
231 lei
Rezerva
01.09-31.10.2021
Mic dejun
2 persoane
276 lei
Rezerva
01.09-31.10.2021
Mic dejun
3 persoane
336 lei
Rezerva
01.11.2021-15.04.2022
Mic dejun
1 persoana
224 lei
Rezerva
01.11.2021-15.04.2022
Mic dejun
2 persoane
258 lei
Rezerva
01.11.2021-15.04.2022
Mic dejun
3 persoane
315 lei
Rezerva
16.04-31.10.2022
Mic dejun
1 persoana
231 lei
Rezerva
16.04-31.10.2022
Mic dejun
2 persoane
276 lei
Rezerva
16.04-31.10.2022
Mic dejun
3 persoane
336 lei
Rezerva

 Cazare Hunedoara Hotel Rusca***

Sejur pentru odihna si drumetii !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun inclus, Internet wireless, parcare, taxe locale.

Ziua hoteliera incepe si se termina la ora 12.00.


Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.


Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.


Optional transport, transferuri.


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Hunedoara

Down

Municipiul Hunedoara este situat la poalele Munților Poiana Ruscă, în zona confluenței râului Cerna cu pârâul Zlaști, la o altitudine medie de 255 m față de nivelul mării. Hunedoara este cel mai mare oraș din județul Hunedoara, situat în partea centrală a acestuia și se întinde pe o suprafață de 97 km², ocupând circa 2% din suprafața județului cu același nume.

Coordonatele geografice ale municipiului sunt: 45°46'11" latitudine nordică și 22°55'13" longitudine estică. Arealul municipiului este mărginit la nord de comuna Peștișu Mic și municipiul Deva (la 19 km distanță), la est de orașul Călan, la sud de comuna Teliucu Inferior, la sud-vest de comuna Ghelari, la vest de comuna Lelese și la nord-vest de comuna Cerbăl.

În teritoriul administrativ al municipiului Hunedoara sunt cuprinse: localitatea componentă Răcăștia și satele aparținătoare: Groș, Boș, Hășdat și Peștișu Mare.

Orașul este străbătut de drumul județean DJ 687 Sântuhalm - Hunedoara, care face legătura cu drumul european E7, precum și de drumuri județene care fac legătura între Hunedoara și Călan, respectiv Hunedoara și Hațeg.

Numărul de locuitori ai unității administrativ-teritoriale Hunedoara este de circa 73.000.

Potrivit mărturiilor arheologice, zona Hunedoarei are o istorie îndelungată, fiind locuită neîntrerupt încă din Paleoliticul Mijlociu (120 000-30 000 î. H.).

Denumirea de Hunedoara apare pentru prima dată în documentele din anii 1265 și 1276 în legătură cu arhidiaconatul de Hunedoara, o structură ecleziastică, subordonată Episcopiei Transilvaniei.

În anul 1278, Hunedoara este menționată în legătură cu lista de decimă papală, localitatea fiind considerată, alături de Deva, Haţeg și Sântămăria-Orlea, printre cele mai importante aşezări din arhidiaconatul de Hunedoara. În acea vreme, comitatul Hunedoarei a fost o unitate administrativă cuprinsă în Voievodatului Transilvaniei, parte a Regatului Ungariei. Așadar, documentele plasează Hunedoara printre cele mai vechi localități din Transilvania.

La 18 octombrie 1409, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, dăruiește domeniul Hunedoarei lui Voicu și familiei sale, drept recunoaștere a meritelor militare. În vremea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, cetatea de piatră aferentă domeniului a fost transformată într-un superb castel alcătuit dintr-o serie de construcții civile și militare realizate în stil gotic târziu.

Castelul Corvinilor este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România, fiind considerat totodată unul dintre cele mai frumoase castele din lume, datorită includerii lui în Top 10 destinații de basm din Europa.

Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea, de Ioan de Hunedoara, care transformă radical o cetate de piatră datată în secolul al XIV-lea. Construcția a cunoscut în ulterior numeroase transformări, servind de-a lungul timpului drept punct strategic, reședință nobiliară și centru administrativ al domeniului.

Cele mai semnificative construcții ale Castelului sunt: Palatul gotic ce cuprinde Sala Cavalerilor și Sala Dietei, Turnul Buzdugan, Capela, Loggia Matia, Galeria și Turnul Nje Boisia.

În curtea castelului, alături de capelă, se află o fântână adâncă de 28 de metri. Conform legendei, aceasta ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor găsi apă. La finalizarea lucrării, prizonierii au fost executați, unul scriind pe marginea fântânii cuvintele: Apă ai, inimă nu ai.

În timp, după ce a fost folosit în mai multe scopuri, Castelul a fost restaurat, ambientat și deschis spre vizitare.

În a doua jumătate a secolului XX și mai ales după 1989, aici s-au filmat mai multe producții cinematografice (filme artistice, documentare și clipuri publicitare). Actori celebri, precum Nicolas Cage, Ben Kingsley, Michael Madsen, Aaron Eckhart sau Jeffrey Dean Morgan au filmat aici.

În anul 2016, Castelul Corvinior a fost vizitat de peste 300 de mii de turiști din toate colțurile lumii.

Castelul Corvinilor nu reprezintă singura atracție a orașului de pe malul Cernei. Mai vechi sau mai noi, există și alte obiective care îl invită pe călător la o incursiune în istorie sau la petrecerea timpului liber într-un mod cât mai plăcut.

Fortificația de pământ de pe Dealul Sânpetru este situată în imediata apropiere a Castelului Corvinilor. Această cetate, de formă ovală, plasată la confluența râului Cerna cu pârâul Zlaști, închide accesul către zonele bogate în fier ale Munților Poiana Ruscă, fiind probabil centrul comitatului Hunedoarei. În general, se admite că limita superioară de funcționare a cetății este contemporană cu a doua jumătate a secolului al XIII-lea.

Fortificația medievală timpurie suprapune parțial o așezare fortificată din epoca dacică, datată în perioada cuprinsă între secolele II î. H. – I î. H.Cercetări arheologice mai vechi au descoperit o necropolă în apropierea cetății, în punctul Răcăștia - Dealul Comorii (Kincses-hegy), datată în secolul al XI-lea, iar urme ale unei așezări civile au fost de curând identificate la Hunedoara – punctul Grădina Castelului.

Centrul vechi al Hunedoarei cuprinde un ansamblu arhitectonic realizat în perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX.

Muzeul de Arheologie, Istorie și Etnografie din subordinea Consiliului Local Hunedoara a fost înființat în anul 2014, ca instituție de cultura cu scopul de a ilustra  evoluțiile culturale înregistrate de a lungul tuturor epocilor istorice în spațiul hunedorean fiind situat în Curtea Husarilor sau curtea exterioară a Castelului Corvinilor. Muzeul funcționează în două corpuri de clădire: Muzeul de Arheologie și Muzeul Casa Breslelor. În cadrul Muzeului de Arheologie, Pre și Proto Istoria Hunedoarei este expoziția de bază. Aceasta aduce în prim plan viața,activitățile, ocupațile dar și habitatul în care trăia omul preistoric din spațiul hunedorean din perioada paleoliticului până în cea de a doua epocă a fierului și asta datorită descoperirilor arheologice efectuate de a lungul anilor în această zonă.

Muzeul Casa Breslelor funcționează în clădirea denumită Casa Administratorului, ce face parte din construcțiile care alcătuiesc Curtea Husarilor și sunt expuse bunuri culturale mobile cu valoare istorico-documentară din colecția muzeului, respectiv 33 de obiecte aparținând breslelor și 20 din cele 61 de monede medievale și moderne, toate aceste piese fiind de la Hunedoara. La parter în cadrul atelierelor sunt etalate cele 33 de bunuri aparținând breslelor, respectiv lăzi de breaslă, table de bresle și o serie de căni de bere. La etajul clădirii este amenajată o sală în care este expusă colecția de numismatică ce cuprinde monede medievale,europene,turcești și monede austriece.

Primăria municipiului Hunedoara, situată în Centrul Vechi al urbei, a fost ridicată între anii 1935-1937. Cele 48 de camere ale Palatului administrativ al oraşului Hunedoara au fost folosite de mai multe instituții publice. La subsolul clădirii a funcționat arestul Comisariatului de Poliție Hunedoara, iar Comisariatul, Judecătoria Hunedoara și Pretura Plășii au închiriat cele 24 de încăperi de la parter, în timp ce sediul și birourile Primăriei Hunedoara se aflau la etaj. Palatul administrativ, realizat în stil neoromânesc, are forma literei "H" și reprezintă o bijuterie arhitectonică a acelor vremuri.

Primul primar român al Hunedoarei este George Dănilă. El a condus Hunedoara timp de patru decenii, din 1872 și până în 1912. În această perioadă, municipiul de pe Cerna a cunoscut o dezvoltare notabilă. Au fost construite Uzinele de Fier, iar Castelul Corvinilor a fost restaurat integral.

Biserica cu hramul Sfântul Nicolae este una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din ținutul Hunedoarei, fiind construită din piatră în anul 1458, cu aprobarea lui Matia Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara. Este amplasată în apropierea Castelului Corvinilor, pe locul unei biserici de lemn ce a fost distrusă din inițiativa călugărului catolic Ioan de Capistrano. Având elemente de factură bizantină și influențe gotice, biserica a fost transformată în anul 1634, când s-a adăugat pronaosul și s-a ridicat o cupolă susținută de patru stâlpi centrali. În 1827 a fost construit pe latura de vest turnul-clopotniță. Pictura este datată în anul 1654, iar deasupra ușii se găsește o inscripție care pomenește zugrăvirea bisericii.

Biserica ortodoxă din Centrul istoric al Hunedoarei impresionează prin frumusețea ei. Planul bisericii a fost întocmit de arhitectul Dumitru Ionescu - Berechet din București. Biserica cu hramul "Sfinții împărați Constantin și Elena", actuala biserică parohială a Parohiei Ortodoxe Hunedoara III, a fost ctitorită de deputatul liberal Constantin Bursan pe un teren donat de familia Chirca din Hunedoara, în centrul vechi al oraşului. Construcția a fost demarată în anul 1939 și finalizată în anul 1946. Târnosirea ei a avut loc la data de 14.10.1947, de către Mitropolitul Ardealului ÎPS Nicolae Bălan. Stilul arhitectonic este unul pur bizantin, în formă de cruce, cu patru turle și cupolă centrală. Construcția este din beton și cărămidă, exteriorul acoperit cu placaj de piatră de trahit, la soclu, iar fațada cu piatră de Banpotoc. Biserica a fost acoperită cu tablă aramată, iar crucile au fost placate cu aur de 14 carate. Pentru pardoseala bisericii s-au folosit dale de marmură din cariera satului Alun, din Ținutul Pădurenilor. Clădirea este înscrisă pe lista monumentelor de arhitectură cu numărul HD-II-m-B-03345.

Biserica Reformată a fost ctitorită în anul 1644 de Péter Bethlen, nepot al principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen. Ea este amplasată în imediata vecinătate a Castelului Corvinilor. Este o biserică cu plan patrulater, o mixtură de elemente din stilul renascentist și cel baroc. Foarte valoroase sunt blazoanele pictate ale familiei Bethlen, plasate deasupra intrărilor în edificiu.

Turnul-clopotniță este amplasat deasupra intrării situate pe latura de vest și este de factură barocă. În interiorul acestui monument istoric se află amplasată o impresionantă orgă care datează din 1882, fiind achiziționată în anul 1910 de la vechea biserică romano-catolică.

Facultatea de Inginerie Hunedoara și-a început activitatea în anul 1990, prin transformarea Institutului de Subingineri, care funcționa aici încă din anul 1970. Ordinul Ministerului Învățământului nr. 7751/1990 aprobă organizarea învățământului superior de lungă durată (ingineri 5 ani) la Facultatea de Inginerie din Hunedoara. Activitatea de cercetare a cadrelor didactice din facultate este recunoscută de către Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, prin aprobarea înființării la Facultatea de Inginerie din Hunedoara a Centrului de cercetare "Optimizări în industria materialelor".

Grădina zoologică este situată pe strada Pădurii, la limita ariei protejate "Pădurea Chizid", și este administrată de Primăria municipiului Hunedoara. Funcționează ca expoziție permanentă în aer liber de păsări, mamifere și reptile. Activitatea Grădinii Zoologice se desfășoară pe o suprafață de 29.000 mp din care aproximativ 600 mp sunt ocupați de cuști și voliere care adăpostesc peste 130 de exemplare.

Bazinul de înot este un serviciu public care cuprinde două bazine moderne, unul de 25 m cu 6 culoare (având adâncimea de 1,90 m și temperatura apei de 29°C), iar celălalt cu o lungime de 15 m (cu adâncimea de 1 m și temperatura apei de 33°C). Sauna și sala de fitness completează acest ansamblu care poate fi folosit pentru relaxare, dar și pentru desfășurarea activităților sportive.

Complexul de Agrement "Corvina", un modern ștrand, a fost inaugurat în 2015. Acesta are o suprafață de peste 10.000 m2 , un bazin pentru copii, tobogane, teren de volei, jacuzzi și bar.

Sursa: site-ul CNIT Hunedoara

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Hunedoara

Hunedoara
 Judetul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României şi este intersectat de paralela 46 grade latitudine sudică şi meridianul 23 grade longitudine estică.

 

Se învecinează cu judeţele: Arad, Alba, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin si Timiş.

 

Clima:  temperat continentală, umedă şi răcoroasă, influenţată de altitudinile ridicate. Temperaturile medii anuale variază între -2°C la munte  şi 10°C în Lunca Mureşului, iar media precipitaţiilor se încadrează în intervalul 540-600 mm/mp.

 

Relieful judeţului Hunedoara este predominant muntos (68% din suprafaţa judeţului), fiind reprezentat prin unităţi ale Carpaţilor Meridionali, care depăşesc frecvent 2.000 m altitudine (Munţii Şureanu cu vârful Şureanu – 2.059 m, Parâng cu vârful Parângul Mare – 2.519 m, punctul cel mai înalt al judeţului, Retezat cu vârful Peleaga – 2.509 m, Vîlcan, Godeanu,  Ţarcu) şi ale Carpaţilor Occidentali (Munţii Poiana Ruscăi,  Munţii Metaliferi, Munţii Bihor, ale căror înălţimi depăşesc rareori  1.400 m – vârful Găina în Munţii Bihor care atinge 1.486 m altitudine).

 

Depresiunile intramontane (Depresiunea Petroşani, Depresiunea Haţegului, Depresiunea Strei - Cerna (a Hunedoarei sau a Streiului Superior), Culoarul Orăştiei, Defileul Mureşului între Deva şi Zam, Depresiunea Brad) formează treapta de relief cea mai joasă din judeţ.

 

Reţeaua hidrografică: Teritoriul judeţului este străbătut de următoarele râuri: Mureşul cu afluenţii săi Streiul şi Cerna, în partea de sud a judeţului – Jiul, rezultat al unirii Jiului de Est cu Jiul de Vest şi Crişul Alb care străbate partea nordică a judeţului.

 

Comunicaţii/transport: Judeţul Hunedoara este străbătut de Culoarul 4 pan-european (drumul european E68 – DN7 şi calea ferată) care face legătura între vestul României şi Bucureşti. La Simeria (lângă Deva-reşedinţa judeţului) există cel mai important nod de cale ferată din zonă.

 

Reţeaua de drumuri însumează un total de 1.798 km: drumuri naţionale 383 km, drumuri judeţene 1.415 km (cea mai lungă reţea de drumuri judeţene din România).

 

Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale sunt Timişoara (150 km) şi Sibiu (120 km).

 

Castelul Corvinilor este considerat unul dintre cele mai frumoase și bine păstrate castele din Europa, un „martor” încă în viață al arhitecturii gotice. Între zidurile sale se păstrează amintirea lui Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei și a strălucitorului său fiu, regele Matia Corvin al Ungariei.

 

Arhitectura impunătoare a castelului, Sala Dietei, Sala Cavalerilor, logiile, galeriile cu arcuri, celebra fântână, turnurile și bastioanele ce se ridică semețe sunt, fiecare în parte, puncte de interes pentru vizitatorii de toate vârstele care s-au hotărât să treacă maiestuosul pod spre intrarea castelului.

  Castelul oferă o ambianță propice organizării de concerte de muzică renascentistă, clasică, preclasică și de operă, grație acusticii excepționale a încăperilor care îți induc o caldă și prietenoasă senzație de viață medievală. Castelul Corvinilor domină prin maiestuozitate și prestanță peisajul citadin al Hunedoarei și imprimă acestui oraș o personalitate unică, tot mai apreciată de vizitatorii români și străini.

 

Cetatea Devei, considerată una dintre cele mai importante fortificaţii medievale din Transilvania, a avut o istorie zbuciumată, palpitantă: a fost stăpânită de voievozi, de principi, de conți şi de ducese, a fost dată în dar, vândută și, în final, distrusă în mare parte de o explozie provocată de către un neatent soldat austriac.

 

Fortăreața este așezată pe un con vulcanic cu o înălțime de peste 180 de metri. Primul document scris, care atestă existența unei cetăți, datează din anul 1269, dar urmele de locuire sunt mult mai vechi, chiar din neolitic și de pe vremea dacilor, după cum o dovedesc blocurile de piatră cu tăieturi caracteristice în formă de coadă de rândunică, încastrate în ziduri. Cetatea a fost martorul multor momente frământate din istoria Transilvaniei: pe aici au trecut trupe otomane, trupele principelui Rakoczi, răsculații conduși de Horea, Cloșca și Crișan, trupele care s-au înfruntat la 1848 și, cu siguranță, lista este mai lungă.

 

Astăzi, cetatea a fost reabilitată și pusă în valoare, astfel că afluxul de turiști este din ce în ce mai mare. Odată ajunși în vârful cetății, efortul turiștilor va fi generos răsplătit prin panorama impresionantă care se deschide spre toată Valea Mureșului, dinspre Ilia până departe spre Orăștie, având în fundal colinele înalte ale Munților Apuseni. Cetatea dispune de o telecabină, care este și ea în sine un obiectiv, fiind primul ascensor pe plan înclinat din România, iar lungimea traseului este de 278 m.

 

Cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO. Unul dintre argumentele acestei includeri a fost că ele reprezintă o capodoperă a geniului uman creator. În cadrul acestui sistem fortificat, Sarmizegetusa Regia este, fără îndoială, punctul culminant.

 

Capitala Regatului Dac, acum un loc intens vizitat, se întinde pe o suprafață de aproximativ 4,5 km pătrați și este formată din trei părți principale: fortificația, zona sacră și așezarea civilă. Pornind de la platoul superior al cetății (cota 1100 m), dacii au amenajat peste 260 de terase, ele fiind susținute de ziduri masive din blocuri de calcar fasonate, folosind tehnologia murus dacicus.

 

Fortificația vizibilă astăzi a fost, probabil, ridicată de către romani, care au refăcut și extins cetatea dacică, cea originală fiind distrusă în totalitate. Un drum pavat cu dale de calcar ducea în zona sacră, străbătută de un canal din aceeași rocă, unde au funcționat în Antichitate șapte temple și un altar circular din andezit. De remarcat că toate sunt grupate pe trei terase antropogene susținute de ziduri masive.

 

În prezent, din templele de acum 2.000 de ani sunt vizibile pe teren plintele circulare pe care se sprijineau coloanele din lemn sau piatră și pilaștrii din calcar sau andezit, care aveau rolul de a marca perimetrul.

 

Vizitatorii sitului pot alege unul dintre cele două trasee de vizitare, amenajate recent de administrația locului, care străbat o pădure bătrână de fag, ce dă zonei un farmec aparte. Pe tot parcursul traseelor te poți informa despre capitala Daciei, citind panourile montate sau ascultând explicațiile audioghidurilor disponibile. Liniștea și magia acestui loc te transpun într-o atmosferă mirifică, unică în felul ei, iar energia pozitivă te face să uiți cu totul de stresul și agitația cotidiană.

 

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, oraşul fondat de împăratul Traian dispunea şi de un territorium, o zonă cuprinsă între Munții Apuseni și Dunăre. Această uriaşă întindere de pământ semnifica faptul că metropola şi oamenii săi de afaceri deţineau şi controlau comerţul de la Dunăre, agricultura din fertila vale a Mureşului şi profiturile minelor de aur din Munţii Apuseni.

 

Localitatea Sarmizegetusa de astăzi este aşezată în partea de vest a Depresiunii Haţegului, la aproximativ 10 km de trecătoarea Porţilor de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae, celebrul loc al înfruntărilor dintre daci și romani) şi la 17 km de oraşul Haţeg. Este învecinată cu Munţii Ţarcului la sud și cu Munţii Poiana Ruscă la nord. Accesul în sit se face direct din șoseaua ce străbate Depresiunea Hațegului înspre Caransebeș, imediat după intrarea în comuna Sarmizegetusa.

 

Cetatea Mălăiești a fost ridicată de cnejii din Sălașu de Sus la sfârșitul secolului al XIV-lea. A fost o fortificație de apărare împotriva familiilor rivale din zonă și putea ține piept unor atacuri mai ușoare. A fost construită de către familia Sărăcin, nobili care stăpâneau domeniile din zona Sălașului de Sus. La început a fost ridicată ca un turn-locuință pe patru niveluri, apoi i s-au adăugat, undeva în secolul al XV-lea, și ziduri de apărare în formă eliptică.

 

O nouă modificare este datată în a doua parte a secolului al XVI-lea, când a fost inițiată ridicarea a patru bastioane în formă poligonală neregulată, precum și supraînălțarea turnului și a zidurilor ovale. Ulterior, a rezultat un adevărat palat, în zidurile acestuia fiind utilizate și elemente arhitectonice din perioada romană. De-a lungul timpului, acestea s-au distrus, astfel că a rămas în picioare până astăzi doar turnul-donjon.

 

Cetatea apare în documentele vremii doar în anul 1613 când, în urma decesului ultimului moștenitor pe linie masculină al familiei Sărăcin, este donată altor nobili de către principele Gabriel Bethlen.

 

La cetate se poate ajunge virând dreapta din DN 66 în localitatea Ohaba de sub Piatră, către Retezat. După ce străbatem localitățile Sălașu de Jos și apoi Sălașu de Sus, ajungem în satul ce poartă numele cetății. Panotajul către cetate ne face să virăm la stânga, pe o străduță, printre casele zvelte, de munte, iar după aproape un kilometru și jumătate ajungem în parcarea amenajată lângă turnul cetate. Amplasamentul colinar al cetății face dintre aceasta să pară un protector al întregii comunități. Telescopul instalat recent în turnul cetății transformă vechea așezare într-un veritabil observator astronomic.

 

Thermae „Germisara” sau băile termale romane din Stațiunea Geoagiu-Băi se păstrează aproape în aceeași formă ca și în Antichitate, fiind construite într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m, chiar în centrul stațiunii. Băile au funcționat în două faze (Germisara și ulterior Termele Dodonei). În anul 1935, la săparea primelor bazine moderne, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea), care stau mărturie vieții intense din acele timpuri, iar printre multele artefacte (șapte plăcuțe votive din aur) și obiecte de uz cotidian din acea epocă s-au mai găsit și dovezi care atestau prezența unui templu dedicat Nymphaelor, precum și depuneri de altare, statui, monede și obiecte din metal prețios.

 

Antica „Germisara” este cunoscută, mai ales, datorită apelor termale utilizate, probabil, încă din epoca dacică. Băile romane sunt identificate în punctul „Dâmbul romanilor”. Din întregul complex termal antic, astăzi mai pot fi văzute bazinele cu banchete pe toate laturile, rețeaua de canale săpate în stâncă prin care se dirija apa, precum și urme ale lăcașelor de cult închinate divinităților care patronau aceste ape curative.

 

Acest sit se poate vizita la orice oră din zi, fiind deschis publicului în permanență. Cu acces din fața intrării în ștrandul mare, străbătând o alee asfaltată de circa 120 m, pe partea stângă, întâlnim poarta de intrare în sit. Bazinele săpate direct în stâncă, pe firul vechiului izvor termal, se pot vizita și pe deasupra și pe interior, printr-un tunel de acces construit la baza colinei calcaroase.

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotel Rusca***, cea mai importanta locatie de cazare din Hunedoara, este localizat în zona verde a oraşului, lângă parc, in centrul orasului si la 1,5 km departare de Castelul Corvinestilor.

Hotelul a fost renovat si este clasificat la categoria de 3 stele,avand 106 camere din care 2 Apartamente, 56 camere duble cu pat matrimonial, 40 camere duble twin, 1 camera tripla, 7 camere single, toate oferind conditii de cazare si servicii ce imbina ospitalitatea cu performanta.

Camere: minibar, Internet wireless, TV LCD satelit, baie proprie.

Apartamentele includ 2 camere, hol si 2 bai.

Cu stilul sau elegant , cu servicii profesioniste si cu utilitati la standard european, Hotel Rusca va ofera o atmosfera intima si toate facilitatile pe care le asteptati.

Facilitati: restaurant, terasa de vară, Salonul Cavalerilor, grădina de vară, Lobby bar Rusca, Center Busines cu 3 săli de conferință dotate cu aparatura tehnică necesară: videoproiector, ecran proiectie, DVD player, aer conditionat, acces internet wireless în recepție, sala conferințe, terasă, restaurant, lobby bar, camere hotel, bucătărie internatională și tradițională, parcare supravegheată.

Restaurantul Rusca este localizat la parterul hotelului, vă propune un decor intim și elegant care îndeamnă la liniște și relaxare. Meniul contopește într-un mod armonios preparatele bucătăriei internaționale cu cele specific locale, pentru a oferi o combinație perfectă de arome și gusturi, menită să vă încante simțurile.

Atracții turistice: Castelul Corvineștilor, Mănăstirea Prislop, Lacul Cinciș, Cetatea Devei, Parcul Național Retezat, Sarmizegetusa.