HOME > CRACIUN 2022 > ROMANIA

Craciunul 2022 in Colibita Hotel Fisherman Colibita***

Craciunul 2022 in Colibita Hotel Fisherman Colibita***

Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Craciun alaturi de cei dragi, in Colibita !

 

Pachet servicii : cazare 3-5 nopti in perioada 22.12-28.12.2022, pensiune completa, acces Centrul SPA, băi dacice, sală Fitness, Internet wireless, parcare si programul de mai jos.

Program
23 Decembrie:
Sosire la Hotel. Cazare. Cina porcului cu foc de tabară.
24 Decembrie:
Seară de colinde.
25 Decembrie:
Dimineața organizăm plimbări cu sănii trase de cai. Cina festivă. Atmosferă intretinută de DJ Roby.
26 Decembrie:
Dupa micul dejun, despartirea de gazde.

Reducere copii:
- 1 copil 0-5,99 ani are gratuitate;
- 1 copil 6-11,99 ani 140 lei/zi pentru masa;
- 1 copil 12-15,99 ani au reducere 50 % din tariful pentru adult;
- peste 16 ani achita tarif integral.

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 2 Decembrie.


Optional transport, transferuri.

 
de la 1400 RON / persoana / 3
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara Tara: Romania
Judet - Regiune Judet - Regiune: Bistrita Nasaud
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Colibita - Bistrita Bargaului
Tip masa Tip masa: Pensiune completa inclusiv Cina Festiva Craciun
Plecare Plecare: Oricare
Durata Durata: 3
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
23.12-26.12.2022, sejur 3 nopti
Pensiune completa
persoane
2.800 lei
Rezerva
22.12-27.12.2022, sejur 4 nopti
Pensiune completa
persoane
3.200 lei
Rezerva
22.12-28.12.2022, sejur 5 nopti
Pensiune completa
persoane
3.600 lei
Rezerva

Craciunul 2022 in Colibita Hotel Fisherman Colibita***

Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Craciun alaturi de cei dragi, in Colibita !

 

Pachet servicii : cazare 3-5 nopti in perioada 22.12-28.12.2022, pensiune completa, acces Centrul SPA, băi dacice, sală Fitness, Internet wireless, parcare si programul de mai jos.

Program
23 Decembrie:
Sosire la Hotel. Cazare. Cina porcului cu foc de tabară.
24 Decembrie:
Seară de colinde.
25 Decembrie:
Dimineața organizăm plimbări cu sănii trase de cai. Cina festivă. Atmosferă intretinută de DJ Roby.
26 Decembrie:
Dupa micul dejun, despartirea de gazde.

Reducere copii:
- 1 copil 0-5,99 ani are gratuitate;
- 1 copil 6-11,99 ani 140 lei/zi pentru masa;
- 1 copil 12-15,99 ani au reducere 50 % din tariful pentru adult;
- peste 16 ani achita tarif integral.

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 2 Decembrie.


Optional transport, transferuri.

 

Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Colibita - Bistrita Bargaului

Down
 Comuna Bistrita Bargaului este aşezată în depresiunea cu acelasi nume din extremitatea nord-vestică a Văii Bîrgăului care este străjuită spre sud de crestele semeţe şi înalte ale Munţilor Călimani, iar spre nord de prelungirile Munţilor Bîrgăului. Comuna Bistriţa Bîrgăului este situată în partea de est a judeţului Bistriţa-Năsăud la 26 de km de capitala de judeţ - Bistriţa.

Legătura cu celelalte localităţi ale Văii Bîrgăului şi cu reşedinţa de judeţ se face pe şoseaua secundară DN 17A care leagă Prundu Bîrgăului de noua localitate Colibiţa, precum şi pe calea ferată Bistriţa - Bistriţa Bîrgăului.

Comuna este alcătuită din două sate Bistriţa Bîrgăului şi Colibiţa - situată la o distanţăde 18 km de centrul satului reşedinţă, sat strămutat, construit din temelii odată cu construcţia barajului, ale cărui ape au acoperit fosta vatră a satului.

Denumirea comunei şi a depresiunii are la origine cuvintele slave bistro - repede (probabil după apele repezi ale râului Bistriţa) şi bârg care după N. Drăgan înseamnă ascunzătoare, vizuină, loc de refugiu al celor certaţi cu autorităţile.

Colibita este asezata pe Valea Bistriței, intre Munții Bârgău si Călimani, la o altitudine de 900m. Statiunea aparține de Bistrița Bârgăului, fiind limitata doar de muntii ce o inconjoara.

Aerul pur reprezinta resursa terapeutica de baza a statiunii. In urma studiului compozitiei aerului s-a determinat valoarea concentraţiei maxime de ozon de aici: 90 micrograme/mc – comparativ, valoarea medie in România este de 72,6 micrograme/mc.

Acest climat subalpin are un efect curativ asupra afectiunilor cardiovasculare, hipertiroidiene şi reumatice, fiind bogat in radiatii ultraviolete si aerosoli cu esente volatile de terebentina. Climatul placut, constant, temperat si lipsit de curenţi puternici, cu aer ozonat, ofera zonei un caracter echilibrat, tonic si stimulent. Aclimatizarea este usoara la aceasta altitudine.

De asemenea, zona ofera numeroase optiuni de recreere pentru iubitorii de natura: excursii, drumeţii (Tăul Zânelor, izvorul de apa minerală Borcut, trasee montane spre Castel Dracula din Pasul Tihuța sau Vf. Bistricioru), mountainbiking, alpinism, pescuit, caiac, plimbari cu sania.

Sursa: site-u Primariei Bistrita Bargaului

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Bistrita Nasaud

Bistrita Nasaud

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei, învecinându-se cu judeţete Cluj la vest, Mureş la sud, Suceava în est şi Maramureş la nord.

 Suprafaţa judeţului este de 5335 km2, reprezentând 2,24% din suprafaţa ţării.

Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, important centru economic, cultural şi administrativ al judeţului. Oraşul Năsăud este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice, textilă şi alimentară. Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie metalurgică şi alimentară. Oraşul Sângeorz- Băi este staţiune turistică cu izvor de ape minerale terapeutice.

Teritoriul  judeţului  prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este  Drumul European E 58.

Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.

Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa - Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca,  situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau  de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.

Relieful judeţului Bistriţa-Năsăud este unul dintre principalii factori,care contribuie în mod nemijlocit la desfăşurarea fenomenelor hidrologice.Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief.

 Zona montană străjuieşte judeţul în partea de nord şi est şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, din care fac parte :

- Munţii Ţibleşului, la nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice.

- Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format din şisturi cristaline, cu văi adânci şi puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din judeţ îl reprezintă Ineul - 2280 m.

- Munţii Bârgăului, amplasaţi în partea de est a judeţului, find alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare - 1410 m.

- Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.

Zona dealurilor – ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului apărând ca unităţi bine individualizate, cum ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea Şieului.

Zona de câmpie – spre vest este evidenţiată o unitate morfostructurală, Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, în sud Valea Mureşeni, în sud Valea Mureşului, iar la est interfluviu Şieu-Teaca şi Valea Şieului.

Zona de luncă – însoţeşte cursurile principalelor rîuri, în special al Someşului Mare, şi reprezintă aproximativ 3% din suprafaţa judeţului.

Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe câteva râuri principale: Someşul Mare, Şieu, Bistriţa. Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică.

Pe râul Bistriţa, în aval de  Colibiţa este lacul de acumulare, cu un  volum de peste 80 milioane m.c. , fiind singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind  asigurarea apei, fiind posibilă alimentarea cu apă a localităţiilor din câmpie printr-o amenajare corespunzătoare.

Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continentală moderată, cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime.

Temperatura medie anuală coboară sub 0oC în regiunile montane, la peste 1900 m şi se ridică la peste 8,5oC în zona sud-vestică (de deal şi câmpie) a judeţului. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.

Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680 mm/m2.

Populaţia totală a judeţului la data de 1 iulie 2006, conform datelor operative comunicate de Direcţia Judeţeană de Statistică a judeţului Bistriţa-Năsăud, era de 317.685 locuitori.

Majoritatea populaţiei judeţului este concentrată în mediul rural (63,7%), în timp ce în mediul urban trăieşte 36,3% din totalul populaţiei.

Datorită aşezării geografice favorabile, calitatăţii solului, pădurilor bogate şi minereurilor, meleagurile judeţului Bistriţa-Năsădud au fost populate încă din cele mai vechi timpuri. Vestigiile arheologice din neolitic, din epocile dacică, daco romană şi romană descoperite pe teritoriul întregului judeţ, constituie mărturii ale perenităţii şi ale continuităţii poporului român pe aceste locuri. De asemenea, documentele din sec. XIII-XV atestă existenţa voievodatului lui Gelu, formaţiune statală ce cuprindea o bună parte din teritoriul actual al judeţului (Salva, Mocod, Maieru, Rebra, etc).

În evul mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între Transilvania şi Bucovina, spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Datorită acestui fapt Bistriţa s-a plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu. Datorită importantului rol jucat în istoricul dezvoltării, Bistriţa este în prezent capitala judeţului.

O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă numeroasele puncte de atracţie turistică, materializate prin rezervaţii naturale, monumente ale naturii, staţiuni turistice, staţiuni balneoclimatelice etc.

Dintre rezervaţiile naturale pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al Munţilor Călimani, cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, flaură şi floră montană cu specii foarte rare şi endemite, Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Şieu Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti, Grădinile Istorice din Beclean, Dobric, Silivaşul de Câmpie, formaţiunile carstice de la peşterile Tăuşoare-Zalion şi din Valea Cobăşelului etc.

Printre vestigiile istorice mai importante se află Biserica Evanghelică din centrul municipiului Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani, cu o înălţime a turnului de 75 de m.

La numai 500 m se află o catedrală ortodoxă, în imediata apropiere a unui fragment din zidul de piatră care înconjură cetatea Bistriţa. Alte fragmente destul de mari ale acestui zid se mai păstrează în apropierea parcului oraşului, unde încastrează şi un bastion de apărare ”Turnul Dogarilor”, refăcut aşa cum arată el în urmă cu o jumătate de mileniu.

Datorita atât unor peisaje de un pitoresc unic, cât şi obiceiurilor şi tradiţiilor care încă îşi păstrează ritualul de desfăşurare, a început să funcţioneze şi să se dezvolte o reţea de agroturism.

În judeţul Bistriţa Năsăud există câteva obiceiuri tradiţionale care au păstrat până astăzi formele ample de desfăşurare, în care vechiile rituri se îmbină cu acte ceremoniale spectaculoase.

Dintre obiceiurile tradiţionale care se păstrează vii şi în zilele noastre, amintim: Craii de la Mocod, Înstruţarea boului, Sărbătoarea Sânzienelor, Cununa Grâului, Hâzii.

Un potenţial turistic uriaş îl are şi zona Tihuţa unde se află castelul Contelui Dracula şi Hotelul Dracula. Datorită răspândirii pe întreg mapamondul a mitului Contelui Dracula, această zonă ar trebui exploatată pe măsura valorii de unicat a acestui mit, prin investiţii în amenajarea a tot ceea ce ar putea trezi  fascinaţia turiştilor români şi cu precădere străini.

Situate în zone deosebit de pitoreşti, cu un climat plăcut şi cu un potenţial turistic foarte ridicat, zonele - Piatra Fântânele, Colibiţa, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia, constituie puncte de atracţii turistice a căror exploatare şi promovare optimă poate să trezească şi să crească plăcerea de a le vizita atât turiştilor români cât şi celor străini.

Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un potenţial turistic valoros, fiind o staţiune balneoclimaterică renumită atât în ţară cât şi peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici.

Judeţul Bistriţa-Năsăud beneficiază de elemente de simbol cultural cu valoare de unicat ce pot fi întrebuinţate şi ele la sporirea potenţialului turistic. Astfel de obiective cu încărcare culturală deosebită şi cu valoare turistică sunt: Casa Memorială ,,George Coşbuc” din comuna Coşbuc, Casele Memoriale Liviu Rebreanu din comuna Maieru şi din satul Liviu Rebreanu precum şi Casa Memorială Ion Pop Reteganul din comuna Petru Rareş (Reteag). Printre alte obiective culturale ale judeţului pot fi amintite Muzeul Judeţean, Muzeul Grăniceresc Năsăud şi Muzeul de sub Poarta.

Rezervaţiile şi monumentele naturale ale judeţului Bistriţa Năsăud care constituie elemente de simbol şi patrimoniu în context naţional şi internaţional sunt Parcurile naţionale ale munţilor Rodnei şi Călimani.

Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Bistrita Nasaud

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotel Fisherman's*** a fost deschis in 2015 si in prezent ofera 25 camere duble standard, 4 apartamente si 16 camere duble premium, utilate modern la standard de 3 stele, fiecare camera dispunand de baie proprie, terasa, vedere spre lac si munte, Internet wireless, TV cablu.


Cele 25 Camere Duble Standard au intre 18 si 24 mp si dispun de baie proprie, paturile matrimoniale sau twin, mobilier modern, TV LCD cablu, acces Internet wireless, baie echipata modern cu cabina de dus, uscator de par si obiecte sanitare de calitate, vedere la lacul Colibita si la muntii care-l inconjoara.

Cele 4 Apartamente au dormitor dotat cu pat matrimonial, noptiere, masa de scris, comoda cu miniseif, diverse spatii de depozitare, TV LCD cablu, terasa cu vedere la lac si muntii din jur, si sufragerie dotata cu o canapea extensibila si un spatiu de relaxare.
Apartamentele au baie proprie dotata modern cu cabina de dus, uscator de par, cosmetice de calitate.
Toate camerele sunt cu vedere la lacul Colibita si la muntii care-l inconjoara.

Cele 16 Camere Duble Premium sunt spatioase, vedere spre lac si munte, decorate modern si echipate la standard inalt, au pat matrimonial, fotoliu-pat extensibil,  masuta cu fotolii confortabile, acces internet wireless, TV LCD cablu, baie dotata cu obiecte sanitare premium, incalzire in pardoseala, balcon sau terasa foarte generoasa cu vedere la lac si munte.

O vacanta activa la munte este tratamentul impotriva oboselii, surmenarii si stresului acumulate zilnic in haosul urban.
Aerul tare de munte, puternic ozonat de la Colibita si linistea muntilor sunt cadrul perfect pentru reincarcare, relaxare si regasirea armoniei interioare.