Decada Balneara 2023 Sangeorz Bai Hotel Hebe**+

Decada Balneara 2023 Sangeorz Bai Hotel Hebe**+

Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania si Patronatul ANAT impreuna cu Ministerul Turismului lanseaza oferta “Decada Balneara”.
Oferta este adresata tuturor categoriilor sociale.

Pe langa serviciile din pachetul ofertei speciale, se pot oferi si si alte servicii suplimentare solicitate de beneficiari.

 

Pachet servicii turistice Decada Balneara 2023:
- cazare 9 nopti;
- pensiune completa;
- consultatie medicala de specialitate la sosire;
- tratament balnear 2 proceduri/zi timp de 7 zile (luni – vineri).

Oferta este valabila pentru persoanele asigurate care prezinta la receptia hotelului urmatoarele documente:
cardul de sanatate, bilet de trimitere de la medicul de familie sau un medic specialist si adeverinta de salariat sau talonul de pensie.

Reducere copii:
- 1 copil 0 -11,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, beneficiaza de gratuitate la cazare, fara pat suplimentar.
Pentru masa optional copiii sub 12 ani achita 45 lei/zi pentru pensiune completa meniu sau a la carte.

Taxa locala nu este inclusa
(aproximativ 10 lei/sejur/persoana), aceasta se achita la receptie.

Conditii pentru rezervare:
plata integrala sau avans 30% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

Optional transport, transferuri.

de la 1800 RON / persoana / 9 nopti
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara Tara: Romania
Judet - Regiune Judet - Regiune: Bistrita Nasaud
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Sangeorz Bai
Tip masa Tip masa: Pensiune completa
Plecare Plecare: Oricand
Durata Durata: 9 nopti
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
01.05-15.12.2023, sejur 9 nopti
Pensiune completa
1 persoana
2.880 lei
Rezerva
01.05-15.12.2023, sejur 9 nopti
Pensiune completa
2 persoane
3.600 lei
Rezerva

Decada Balneara 2023 Sangeorz Bai Hotel Hebe**+

Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania si Patronatul ANAT impreuna cu Ministerul Turismului lanseaza oferta “Decada Balneara”.
Oferta este adresata tuturor categoriilor sociale.

Pe langa serviciile din pachetul ofertei speciale, se pot oferi si si alte servicii suplimentare solicitate de beneficiari.

 

Pachet servicii turistice Decada Balneara 2023:
- cazare 9 nopti;
- pensiune completa;
- consultatie medicala de specialitate la sosire;
- tratament balnear 2 proceduri/zi timp de 7 zile (luni – vineri).

Oferta este valabila pentru persoanele asigurate care prezinta la receptia hotelului urmatoarele documente:
cardul de sanatate, bilet de trimitere de la medicul de familie sau un medic specialist si adeverinta de salariat sau talonul de pensie.

Reducere copii:
- 1 copil 0 -11,99 ani, cazat in camera cu 2 adulti, beneficiaza de gratuitate la cazare, fara pat suplimentar.
Pentru masa optional copiii sub 12 ani achita 45 lei/zi pentru pensiune completa meniu sau a la carte.

Taxa locala nu este inclusa
(aproximativ 10 lei/sejur/persoana), aceasta se achita la receptie.

Conditii pentru rezervare:
plata integrala sau avans 30% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

Optional transport, transferuri.


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Sangeorz Bai

Down

Sîngeorz-Băi se află situat în partea de nord-est a judeţului Bistriţa- Năsăud,  la poalele versantului sudic al Munţilor Rodnei într-o frumoasă depresiune, pe cursul superior al râului Someşul Mare, la o altitudine de 435 m, fiind înconjurată de dealuri înalte acoperite de păşuni şi păduri de fag şi conifere.

Distanţa faţă de municipiul reşedinţă de judeţ-Bistriţa este de 50 km, iar faţă de cel mai apropiat oraş Năsăud este de 28 km. Oraşul Sîngeorz-Băi se delimitează teritorial după cum urmează: la nord judeţul Maramureş; la est comuna Maieru şi comuna Poiana Ilvei; la sud comuna Ilva Mică si comuna Feldru; la vest comuna Parva.

Acces:

Rutier: Bistriţa - Năsăud - Sângeorz Bai pe DN 17 D;

Feroviar: Gara Sângeorz Bai, pe linia Ilva Mica, Rodna Veche; gara Ilva Mica pe linia Suceava - Vatra Dornei.; gara Ilva Mica pe linia Cluj - Ilva Mica. De la Ilva Mica sunt curse auto până în staţiune.

Staţiunea este renumită pentru apele minerale vindecătoare ce vin din izvoarele numeroase aflate aici. Are statut de staţiune balneară de la începutul secolului al XVII-lea, apele sale având efecte tămăduitoare la fel ca cele de la Vichy şi Karlovy Vary.

Orașul-stațiune Sângeorz-Băi oferă un cadru turistic perfect și complex, un tablou peisagistic natural, care deține o multitudine de posibilități de valorificare a timpului liber, cu tradiții etnografice și folclorice bine păstrate și conservate în această zonă, dar și transmise si nu ascunse, cu mândria produselor locale tradiționale, fiind cunoscut în principal datorită turismului balnear, recomandat atât celor cu diverse probleme de sănătate, cât și pentru odihnă, relaxare, ieșirea din cotidian sau tratarea stresului pentru persoanele cu un grad de activitate ridicat.

Obiective turistice: Mănăstirea „Buna Vestire” din Cormaia, Mănăstirea Maicii Domnului din Rebra, Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, precum și localitățile cu un bogat tezaur folcloric și de porturi populare, Satul artistic din Dosul Gârciului, “Raiul”, la 4 kilometri de stațiune, Muzeul de Artă Comparată, Casa Memorială George Coșbuc, din localitatea ce îi poartă numele, Casa Memorială Liviu Rebreanu în localitatea Prislop.

Factori terapeutici naturali specifici:

- Izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, hipotone.

- Bioclimat sedativ de crutare.

Indicaţia principala de cura:

- Afectiuni ale aparatului digestiv: gastrite cronice hipoacide si hiperacide in faza de acalmie, ulcere gastrice si duodenale la minim 3 luni de la perioada dureroasa, status post stomac operat, colite cronice nespecifice, constipatie cronica.

- Afectiuni hepatobiliare: dischinezie biliara, colecistite cronice litiazice si nelitiazice, status post colecistectomie;

Indicatii secundare:

- Afectiuni metabolice si de nutritie: diabetul zaharat echilibrat dupa avizul diabetologului, guta cu manifestari articulare in afara acceselor;

- Afectiuni asociate ale aparatului locomotor: afectiuni reumatismale degenerative, abarticulare, neurologice periferice, posttraumatice;

- Afectiuni ginecologice;

- Afectiuni endocrine.

Contraindicatii specifice:

- Contraindicatii generale pentru cura balneo-climaterica;

- Contraindicatii specifice, stabilite de medicul de familie si de medicul specialist (recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie) din statiune.

Investigatii paraclinice recomandate:

- Analizele uzuale: HLG, VSH, uree, creatinina, transaminaze, glicemie, sumar de urina, electrocardiograma.

- Radiografii ale diverselor segmente interesate, echografie de tesuturi moi in cazul interesarilor periarticulare.

Mijloace terapeutice: cura interna cu ape minerale, peloidoterapie, aerosoli si inhalatii, electroterapie, kinetoterapie, masaj, termoterapie.

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Bistrita Nasaud

Bistrita Nasaud

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei, învecinându-se cu judeţete Cluj la vest, Mureş la sud, Suceava în est şi Maramureş la nord.

 Suprafaţa judeţului este de 5335 km2, reprezentând 2,24% din suprafaţa ţării.

Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, important centru economic, cultural şi administrativ al judeţului. Oraşul Năsăud este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice, textilă şi alimentară. Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie metalurgică şi alimentară. Oraşul Sângeorz- Băi este staţiune turistică cu izvor de ape minerale terapeutice.

Teritoriul  judeţului  prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este  Drumul European E 58.

Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.

Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa - Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca,  situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau  de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.

Relieful judeţului Bistriţa-Năsăud este unul dintre principalii factori,care contribuie în mod nemijlocit la desfăşurarea fenomenelor hidrologice.Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief.

 Zona montană străjuieşte judeţul în partea de nord şi est şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, din care fac parte :

- Munţii Ţibleşului, la nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice.

- Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format din şisturi cristaline, cu văi adânci şi puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din judeţ îl reprezintă Ineul - 2280 m.

- Munţii Bârgăului, amplasaţi în partea de est a judeţului, find alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare - 1410 m.

- Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.

Zona dealurilor – ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului apărând ca unităţi bine individualizate, cum ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea Şieului.

Zona de câmpie – spre vest este evidenţiată o unitate morfostructurală, Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, în sud Valea Mureşeni, în sud Valea Mureşului, iar la est interfluviu Şieu-Teaca şi Valea Şieului.

Zona de luncă – însoţeşte cursurile principalelor rîuri, în special al Someşului Mare, şi reprezintă aproximativ 3% din suprafaţa judeţului.

Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe câteva râuri principale: Someşul Mare, Şieu, Bistriţa. Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică.

Pe râul Bistriţa, în aval de  Colibiţa este lacul de acumulare, cu un  volum de peste 80 milioane m.c. , fiind singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind  asigurarea apei, fiind posibilă alimentarea cu apă a localităţiilor din câmpie printr-o amenajare corespunzătoare.

Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continentală moderată, cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime.

Temperatura medie anuală coboară sub 0oC în regiunile montane, la peste 1900 m şi se ridică la peste 8,5oC în zona sud-vestică (de deal şi câmpie) a judeţului. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.

Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680 mm/m2.

Populaţia totală a judeţului la data de 1 iulie 2006, conform datelor operative comunicate de Direcţia Judeţeană de Statistică a judeţului Bistriţa-Năsăud, era de 317.685 locuitori.

Majoritatea populaţiei judeţului este concentrată în mediul rural (63,7%), în timp ce în mediul urban trăieşte 36,3% din totalul populaţiei.

Datorită aşezării geografice favorabile, calitatăţii solului, pădurilor bogate şi minereurilor, meleagurile judeţului Bistriţa-Năsădud au fost populate încă din cele mai vechi timpuri. Vestigiile arheologice din neolitic, din epocile dacică, daco romană şi romană descoperite pe teritoriul întregului judeţ, constituie mărturii ale perenităţii şi ale continuităţii poporului român pe aceste locuri. De asemenea, documentele din sec. XIII-XV atestă existenţa voievodatului lui Gelu, formaţiune statală ce cuprindea o bună parte din teritoriul actual al judeţului (Salva, Mocod, Maieru, Rebra, etc).

În evul mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între Transilvania şi Bucovina, spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Datorită acestui fapt Bistriţa s-a plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu. Datorită importantului rol jucat în istoricul dezvoltării, Bistriţa este în prezent capitala judeţului.

O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă numeroasele puncte de atracţie turistică, materializate prin rezervaţii naturale, monumente ale naturii, staţiuni turistice, staţiuni balneoclimatelice etc.

Dintre rezervaţiile naturale pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al Munţilor Călimani, cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, flaură şi floră montană cu specii foarte rare şi endemite, Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Şieu Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti, Grădinile Istorice din Beclean, Dobric, Silivaşul de Câmpie, formaţiunile carstice de la peşterile Tăuşoare-Zalion şi din Valea Cobăşelului etc.

Printre vestigiile istorice mai importante se află Biserica Evanghelică din centrul municipiului Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani, cu o înălţime a turnului de 75 de m.

La numai 500 m se află o catedrală ortodoxă, în imediata apropiere a unui fragment din zidul de piatră care înconjură cetatea Bistriţa. Alte fragmente destul de mari ale acestui zid se mai păstrează în apropierea parcului oraşului, unde încastrează şi un bastion de apărare ”Turnul Dogarilor”, refăcut aşa cum arată el în urmă cu o jumătate de mileniu.

Datorita atât unor peisaje de un pitoresc unic, cât şi obiceiurilor şi tradiţiilor care încă îşi păstrează ritualul de desfăşurare, a început să funcţioneze şi să se dezvolte o reţea de agroturism.

În judeţul Bistriţa Năsăud există câteva obiceiuri tradiţionale care au păstrat până astăzi formele ample de desfăşurare, în care vechiile rituri se îmbină cu acte ceremoniale spectaculoase.

Dintre obiceiurile tradiţionale care se păstrează vii şi în zilele noastre, amintim: Craii de la Mocod, Înstruţarea boului, Sărbătoarea Sânzienelor, Cununa Grâului, Hâzii.

Un potenţial turistic uriaş îl are şi zona Tihuţa unde se află castelul Contelui Dracula şi Hotelul Dracula. Datorită răspândirii pe întreg mapamondul a mitului Contelui Dracula, această zonă ar trebui exploatată pe măsura valorii de unicat a acestui mit, prin investiţii în amenajarea a tot ceea ce ar putea trezi  fascinaţia turiştilor români şi cu precădere străini.

Situate în zone deosebit de pitoreşti, cu un climat plăcut şi cu un potenţial turistic foarte ridicat, zonele - Piatra Fântânele, Colibiţa, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia, constituie puncte de atracţii turistice a căror exploatare şi promovare optimă poate să trezească şi să crească plăcerea de a le vizita atât turiştilor români cât şi celor străini.

Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un potenţial turistic valoros, fiind o staţiune balneoclimaterică renumită atât în ţară cât şi peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici.

Judeţul Bistriţa-Năsăud beneficiază de elemente de simbol cultural cu valoare de unicat ce pot fi întrebuinţate şi ele la sporirea potenţialului turistic. Astfel de obiective cu încărcare culturală deosebită şi cu valoare turistică sunt: Casa Memorială ,,George Coşbuc” din comuna Coşbuc, Casele Memoriale Liviu Rebreanu din comuna Maieru şi din satul Liviu Rebreanu precum şi Casa Memorială Ion Pop Reteganul din comuna Petru Rareş (Reteag). Printre alte obiective culturale ale judeţului pot fi amintite Muzeul Judeţean, Muzeul Grăniceresc Năsăud şi Muzeul de sub Poarta.

Rezervaţiile şi monumentele naturale ale judeţului Bistriţa Năsăud care constituie elemente de simbol şi patrimoniu în context naţional şi internaţional sunt Parcurile naţionale ale munţilor Rodnei şi Călimani.

Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Bistrita Nasaud

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotel HEBE*** este amplasat vis-a-vis de parcul orasului la poalele Muntilor Rodnei, beneficiind de un peisaj splendid al dealurilor si muntilor ce inconjoara statiunea.

Hotelul ofera cazare in camera categoria 2 stele si 3 stele.

 

Dotari camera : TV cablu, minibar, internet, baie cu cabina de dus, toate au vedere la munţii din jur.

Camerele categoria 3 stele au fost modernizate.

 

Facilitati hotel : restaurant renovat integral in 2015, bar, internet wireless, lift, sala fitness dotata cu aparatura noua de ultima generatie, sala gimnastica medicala - kinetoterapie, sauna, 2 sali de conferinte, parcare.

 

Situat într-una dintre cele mai frumoase statiuni balneare din Romania, Sângeorz-Băi, baza de tratament a hotelului Hebe va propune o serie de solutii pentru problemele pe care le ridica afectiunile datorate stresului cotidian si bolilor tot mai frecvente, cauzate de acesta, in special cele ale stomacului, ficatului, nevroze sau alergii.

 

Baza de tratament a hotelului dispune de trei sectii de balneofizioterapie: hidroterapie, termoterapie si electroterapie:

- sectia de hidroterapie dispune de saloane pentru bai minerale, dus subacval ;

- sectia de termoterapie efectueaza proceduri cu parafina, solux ;

- sectia de electroterapie are saloane pentru ionogalvanizari, raze ultrascurte, raze ultraviolete, raze infrarosii, curenti diadinamici, ultrasonoterapie, bai galvanice, magnetodiaflux, curenti Trabert, curenti interferentiali, curenti tens.

In cadrul bazei de tratament se mai efectueaza si urmatoarele proceduri: masaj, cultura fizica medicala, aerosol cu medicamente, injectii cu apa minerala, acupunctura, reflexoterapie.

Alimentatia dietetica nu numai ca exercita prin ea insasi o actiune curativa, dar mareste eficienta curei interne. Valoarea acestor doi factori curativi -cura interna si alimentatia dietetica-este atat de insemnata incat se poate afirma ca asociati cu repausul si odihna, sunt capabili sa produca vindecari sau ameliorari profunde si de durata in toate afectiunile digestive, fara ajutorul altor proceduri sau medicatie.

 

Factori naturali de cura:

- apele minerale, cunoscute sub denumirea de „ Hebe”, cele noua izvoare de apa minerala sunt caracterizate ca o apa carbogazoasa, bicarbonatata, clorurata, sodica, calcica, magneziana, slab bromurata si iodata, slab feruginoasa, cu un PH de 6-7, cu un continut de dioxid de carbon de1-1,9 g/l si o mineralizare totala de 8-10 g;

- emanatiile de dioxid de carbon, efectul acestora (mofetele) consta intr-o sudatie accentuata, insotita de eliminarea unor produse biologice-pierderea de cloruri, avand drept consecinta scaderea aciditatii gastrice si concomitent cresterea eliminarii de acid uric. Actiunea vasodilatatoare a dioxidului de carbon asupra tegumentelor vizeaza sistemul cardio-vascular si tensiunea arteriala cu scaderea valorii acesteia dupa efectuarea procedurilor.

Factorii naturali de cura sunt reprezentati, printr-o fericita asociere, de izvoarele minerale si climatul de crutare, intr-un cadru natural deosebit de pitoresc. Aceasta imbinare de factori curativi naturali de mare eficienta a determinat dezvoltarea ampla in statiune a doua profiluri balneare: digestiv si asociat.

 

Afectiuni care se pot trata in baza de tratament a hotelului:

- afectiuni ale tubului digestiv: ulcer gastric, gastrite cronice cu clorhidrii, ulcer duodenal, tulburari functionale ale colonului, sechele ale stomacului rezecat;

- afectiuni ale glandelor anexe ale tubului digestiv: dischinezie biliara, colecistita cronica, litiaza biliara, hepatita cronica persistenta, steatoza hepatica diabetica;

- afectiuni de nutritie si metabolism: diabetul zaharat, sindromul hiperuricemic, atropatii gutoase, sindromul hiperlipemic, obezitate simpla;

- afectiuni asociate: alergoze, rinite, sinuzite, reumatism cronic articular.

 

Atractii turistice in zona:

- apa minerala din Sangeorz-Bai cu cele 8 izvoare;

- Muzeul de Arta Contemporana din localitate;

- Manastirea Cormaia – biserica din lemn “Buna Vestire” monument istoric;

- Partia de schi Valea Blaznei;

- Poaiana cu narcise de la Valea Vinului;

- veveritele din parcul orasanesc;

- Muzeul din Maieru Muzeul Cuibul Visurilor, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud;

- Parcul National Muntii Rodnei.