Decada Balneo Baile Govora Hotel Oltenia

Decada Balneo Baile Govora Hotel Oltenia***


PACHET servicii „Decada Balneo”:
- cazare 9 nopti in camere categoria 3 stele;
- pensiune completa;
- consultatie medicala de specialitate;
- tratament balnear 3 proceduri/zi/persoana;
- acces piscina exterioara in perioada de functionare, internet wireless si loc de joaca pentru copii.

ST = camera single sau dubla categoria 3 stele.
GR = garsoniera categoria 3 stele.

Pensiunea completa
este sub forma de meniu fix (intrare cu cina, iesire cu pranz) sau sub forma de fisa cont 50 lei/zi/persoana.

Oferta este valabila pentru persoanele asigurate in sistemul de sanatate de stat din Romania.
Documente necesare pentru efectuarea tratamentului: bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist si cardul de sanatate activat.

Tratamentul Balnear se efectueaza de luni pana sambata si include: 3 proceduri/zi/persoana, consultatia medicala initiala si cea finala.

Pentru copiii cu varsta pana la 12 ani se acorda gratuit 2 proceduri de tratament balnear pe zi, in baza biletului de trimitere de la medicul de familie si a copiei certificatului de nastere.

Optional, la cerere, durata sejurului se poate personaliza.

Cazarea incepe cu ora 18.00 a primei zile, iar eliberarea camerei pana in ora 14.00 a ultimei zile.


Reducere copii:
- primul copil 0 -4,99 ani gratuitate la cazare cu mic dejun fara pat suplimentar, al doilea copil 0-4,99 ani achita taxa de utilitati 15 lei/zi;
- copiii 5 -11,99 ani, in camera dubla sau garsoniera cu 2 adulti, FARA pat suplimentar, achita fiecare 15 lei/zi taxa utilitati plus 35 lei/zi pensiune completa meniu fix;
- copiii 5 -11,99 ani, in garsoniera cu 2 adulti, CU pat suplimentar, achita 45 lei/zi taxa utilitati si pat suplimentar iar pentru masa achita fiecare 35 lei/zi pensiune completa meniu fix;
- un copil 0 -4,99 ani, in camera cu 1 adult, se aplica tariful de camera single.

Conditii plata:
integral sau avans minim 30% pentru rezervarea ferma iar diferenta de 70% cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.

de la 1350 RON / persoana / 9 nopti
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara Tara: Romania
Judet - Regiune Judet - Regiune: Valcea
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Baile Govora
Tip masa Tip masa: Pensiune completa
Plecare Plecare: Oricare
Durata Durata: 9 nopti
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
28.06-12.09.2020, sejur 9 nopti
Pensiune completa
2 persoane
ST: 2.970 lei
Rezerva
28.06-12.09.2020, sejur 9 nopti
Pensiune completa
2 persoane
GR: 3.240 lei
Rezerva
13.09-15.12.2020, sejur 9 nopti
Pensiune completa
1 persoana
ST: 1.924 lei
Rezerva
13.09-15.12.2020, sejur 9 nopti
Pensiune completa
2 persoane
ST: 2.700 lei
Rezerva
13.09 -15.12.2020, sejur 9 nopti
Pensiune completa
1 persoana
GR: 2.094 lei
Rezerva
13.09 -15.12.2020, sejur 9 nopti
Pensiune completa
2 persoane
GR: 2.880 lei
Rezerva

Decada Balneo Baile Govora Hotel Oltenia***


PACHET servicii „Decada Balneo”:
- cazare 9 nopti in camere categoria 3 stele;
- pensiune completa;
- consultatie medicala de specialitate;
- tratament balnear 3 proceduri/zi/persoana;
- acces piscina exterioara in perioada de functionare, internet wireless si loc de joaca pentru copii.

ST = camera single sau dubla categoria 3 stele.
GR = garsoniera categoria 3 stele.

Pensiunea completa
este sub forma de meniu fix (intrare cu cina, iesire cu pranz) sau sub forma de fisa cont 50 lei/zi/persoana.

Oferta este valabila pentru persoanele asigurate in sistemul de sanatate de stat din Romania.
Documente necesare pentru efectuarea tratamentului: bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist si cardul de sanatate activat.

Tratamentul Balnear se efectueaza de luni pana sambata si include: 3 proceduri/zi/persoana, consultatia medicala initiala si cea finala.

Pentru copiii cu varsta pana la 12 ani se acorda gratuit 2 proceduri de tratament balnear pe zi, in baza biletului de trimitere de la medicul de familie si a copiei certificatului de nastere.

Optional, la cerere, durata sejurului se poate personaliza.

Cazarea incepe cu ora 18.00 a primei zile, iar eliberarea camerei pana in ora 14.00 a ultimei zile.


Reducere copii:
- primul copil 0 -4,99 ani gratuitate la cazare cu mic dejun fara pat suplimentar, al doilea copil 0-4,99 ani achita taxa de utilitati 15 lei/zi;
- copiii 5 -11,99 ani, in camera dubla sau garsoniera cu 2 adulti, FARA pat suplimentar, achita fiecare 15 lei/zi taxa utilitati plus 35 lei/zi pensiune completa meniu fix;
- copiii 5 -11,99 ani, in garsoniera cu 2 adulti, CU pat suplimentar, achita 45 lei/zi taxa utilitati si pat suplimentar iar pentru masa achita fiecare 35 lei/zi pensiune completa meniu fix;
- un copil 0 -4,99 ani, in camera cu 1 adult, se aplica tariful de camera single.

Conditii plata:
integral sau avans minim 30% pentru rezervarea ferma iar diferenta de 70% cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Baile Govora

Down

Orașul Băile Govora este aşezat în partea centrală a județului Vâlcea, în zona Subcarpaților Getici ai Vâlcii, străjuit de dealurile Piscupia la sud – vest, Baba Floarea la vest, Păuşeşti şi Bârlogului la nord – vest, Huniei la nord, Tătarul şi Stogşor la est, la o altitudine de 330 – 380 m.

Oraşul Băile Govora se întinde în lungul pârâului Hinţa, într-o mică depresiune înconjurată de dealuri împădurite, întreaga zonă fiind străbătută de numeroase vâlcele torenţiale.

Altitudinea staţiunii este de 360 m, iar relieful Subcarpați este caracterizat de dealuri cu altitudini de 500 – 530 m, dar şi zone mai joase de 200 – 220 m. Dealurile sunt împădurite cu fag şi stejar, suprafaţa pădurilor însumând 847 ha.

Orașul Băile Govora are în componență următoarele localități: stațiunea Băile Govora – reședința administrativă, localitățile Curături și Gătejești, întinzându-se pe o suprafață administrativă de 1.380 ha și având înregistrată o populație de 2.449 locuitori.

Climatul este continental moderat de coline cu mici influente mediteraniene: veri răcoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 19°C) si ierni plăcute (temperatura medie in ianuarie este de -3°C).

Băile Govora se află la 22 km distanță de reședința județului Vâlcea, municipiul Râmnicu Vâlcea și 195 km față de București, capitala României. Din punct de vedere geografic, Băile Govora se găsește la intersecția paralelei de 45 grade 5’ 49’’ latitudine nordică, cu meridianul de 24 grade 9’ 20’’ longitudine estică.

Acces

Acces rutier: Bucureşti - Piteşti (A1) - Râmnicu Vâlcea (DN 7) - Băile Govora (DN 67).

Acces feroviar: Gara Govora sau Gara Râmnicu Vâlcea pe linia Piatra Olt, apoi curse auto pâna în staţiune.

Cele mai apropiate aeroporturi: Aeroportul Craiova - 110 km, aeroportul Sibiu – 100 km, Bucureşti – 200 km.

Distanţe către principalele oraşe din zonă: Piteşti – 80 km, Sibiu – 120 km, Craiova – 150 km, Bucureşti – 200 km, Braşov -210 km, Tg. Jiu – 100 km.

Principalele căi de acces către orașul Băile Govora sunt: DN 67 Râmnicu Vâlcea – Horezu – Târgu – Jiu, DJ 649 Mihăești – Pietrari, DC 126 Băile Govora – Păușești. La 12 km se află Gara CFR Govora de pe linia ferată Sibiu – Piatra Olt.

Există dovezi documentare, din epoca feudală, privind întemeierea primelor formaţiuni politice feudale româneşti, viaţa Govorei fiind legata de cea a Mănăstirii Govora (sec. XIII – XIV). Astfel, printr-un hrisov din 1 aprilie 1551 dat de Mircea Ciobanu, se întăreşte stăpânirea Mănăstirii Govora asupra satelor Glodul şi Hinţa (actuala aşezare a staţiunii), stăpânire dată încă din primii ani de domnie a lui Vlad Ţepeş (1456 – 1462).

 

Existenţa apelor minerale din zonă a fost cunoscută încă din Evul Mediu, acestea fiind menţionate într-un document emis în septembrie 1499 de Domnitorul Radu cel Mare, în care pomeneşte de locul „vârful care fierbe”.

Apele minerale erau folosite empiric de localnici şi diferite persoane care veneau la Mănăstirea Govora, încă din 1849, fapt consemnat pe coperta interioară a unui liturghier de la mănăstire, precum şi într-un raport redactat de Primăria oraşului în anul 1934. De asemenea, mulţi localnici au depus plângeri ispravnicului de Vâlcea, pentru faptul că „apele pucioase şi sărate le strică grădinile”.

În anul 1878, la sugestia lui I.C. Brătianu (el însuşi suferind de reumatism) colonelul Dr. Nicolae Popescu – Zorileanu, a experimentat aceste ape asupra unor veterani de război, bolnavi de gută, pelagră şi sifilis, efectuând şi analize sumare ale acestora.

În perioada 1878 – 1879, societatea austriacă „Klauss & Co.” efectuează prospecţiuni pe valea pârâului Hinţa, căutând petrol. Ţiţeiul găsit fiind în cantităţi mici şi, mai ales, impropriu industrializării, lucrările au fost abandonate dar lăsate în grija a patru paznici angajaţi în acest scop de primăria comunei Govora.

Rezultatele deosebite obţinute în urma tratamentelor, precum şi cele furnizate de analizele apelor efectuate de şeful laboratorului de chimie al armatei, Alfred Nicolaus Bernath – Lendway în anii 1881 – 1884 au stat la baza aprobării de către Camera Leguitoare a Iniţiativei pentru răscumpărarea de la localnici a unei suprafeţe de 20 ha „in interesul captării apelor şi construcţiunilor de la Govora” pentru care în anul 1886 s-au făcut formalităţile şi s-a achitat suma de 1103 lei (Adresa nr. 43746/23 sept. 1888 Ministerul Agriculturei, Industriei Comerciului şi Domeniilor). Alocarea de către Camera Legiuitoare a sumei de 1.000.000 lei (!) a făcut posibil ca staţiunea să se dezvolte în ritm susţinut.

Între anii 1881 – 1889 s-au realizat lucrări de captare a apelor conduse de inginerul Iranlic Bochet, autorul captărilor de Vichy şi Aix-les-Bains, construirea a trei hoteluri (Hotelurile Statului Nr.1, Nr.2, Nr.3), amenajarea unui stabiliment de băi şi a primelor bazine de acumulare, sub conducerea inginerului de mine Papon de Lemaigne, francez de origine.

La 1 iulie 1889 a fost inaugurată oficial „Staţiunea Balneară Govora” , sub forma unei societăţi cu capital de stat şi tot atunci au fost introduse iluminatul public (cu petrol) şi apa potabilă.

Anii 1890 – 1906 au constituit prima perioadă de ascensiune în evoluţia Băilor Govora, când au fost construite majoritatea vilelor particulare (dintre care unele există şi azi) astfel încât în anul 1905 au fost trataţi la Govora aproape 18.000 pacienţi dintre care 68 % s-au vindecat.

În anul 1909 a fost emis Decretul Regal nr. 1244/11.04.1909, prin care Statul concesionează Băile Govora Societăţii „Govora – Calimăneşti” societate pe acţiuni cu un capital de 5.000.000 lei subscris prin emitere de acţiuni.

În primii ani de existenţă a societăţii s-a construit uzina electrică şi a fost amenajat parcul staţiunii de către arhitectul peisagist francez A. Pinard, autorul amenajării parcului „Romanescu” din Craiova.

În perioada 1911 – 1915 Consiliul de administraţie al societăţii având în frunte pe Dr. Leonte (preşedinte), Vintila Brătianu (vicepreşedinte) şi dr. Haralambie Botescu (1874 – 1917) – administrator delegat, contractează cu arhitectul francez Ernest Doneaud, profesor la Şcoala de Arhitectură din Paris, construcţia celor mai importante edificii: Hotelul „Palace” cu 4 etaje şi mansarda (336 încăperi) cu 155 de camere, 17 cabine de băi la subsol şi Pavilionul de băi cu 151 de cabine diferenţiate în 3 categorii (lux, cls. I şi cls. II) în care, în anul 1914, Dr. Botescu a înfiinţat „Institutul de Fizioterapie” dotat cu aparatură medicală ultramodernă pentru acea vreme, importată din Germania.

Între anii 1919 – 1922 a fost construită o linie de cale ferată îngustă care asigura transportul de călători și marfă între stația C.F.R. și stațiune, linie care a fost folosită până în anul 1928.

Între anii 1921 – 1935 societatea a obținut noi fonduri prin subscriere de acțiuni și donații în bani sau natură (vila Iliescu și terenul), a construit Cazinoul și Hotelul „Balneara”.

Ministerul de Război a ridicat Sanatoriul Militar, iar Societatea Progresul Silvic a construit Vila „Sylva” astfel încât la acea dată Băile Govora oferea pacienţilor şi vizitatorilor peste 3.000 de locuri. Din datele statistice rezultă că între anii 1912 – 1939 au fost trataţi la Govora 417.000 pacienţi, deşi staţiunea avea caracter sezonier. Numai între anii 1923 – 1933 au fost trataţi în medie 4500 pacienţi anual, în total 49.457, din care 17.322 reumatici (facem menţiunea că o cură dura 21 sau 28 de zile). În urma apariţiei antibioticelor, tratamentul sifilisului şi a sechelelor post sifilitice a scăzut ca pondere în faţa reumatismului şi al afecţiunilor căilor respiratorii superioare.

Dat fiind faptul că în perioada interbelică, majoritatea medicilor curanţi erau cadre didactice universitare, la Băile Govora s-a desfăşurat o temeinică muncă de cercetare ştiinţifică, benefică staţiunii şi pacienţilor. În acest scop Dr. Haralambie Botescu a înfiinţat în anul 1913 Institutul de fizioterapie din Govora care funcţiona într-o aripă a Pavilionului de Băi.

Au fost elaborate cercetări ştiinţifice asupra tratamentului bolilor reumatismale, iar nămolul mineral a fost pentru prima dată folosit în mod ştiinţific de Dr. Petre Pariano medic balneolog stagiar, în vara anului 1935, la indicaţia şi sub supravegherea Prof. Dr. Petruş Niculescu, director medical al staţiunii. S-a folosit nămol mineral provenit din decantarea apelor extrase cu sonde sau puţuri, aplicat prin metode clasice, iar rezultatele au fost deosebite. Din păcate tratamentul nu a putut fi extins dată fiind cantitatea mică de nămol care se obţinea.

Tratamentele cu nămol au fost aplicate pe scară largă, din anul 1957 de Dr. Geiculescu Virgil şi Ciungan Leonida la Secţia clinică Govora a Institutului de Balneologie din Bucureşti, fiind folosit nămol sapropelic fosil adus de la Ocnele Mari.

Tot din această perioadă datează şi primele cercetări asupra efectelor terapeutice ale apelor minerale de la Govora în afecţiuni O.R.L. şi ale căilor respiratorii superioare, întreprinse de Dr. Emil Daraban, în anul 1929.

După 1949, Societatea „Govora – Călimăneşti” este desfiinţată, patrimoniul său şi vilele naţionalizate sunt preluate de „Confederaţia Muncii” ulterior „Consiliul Central al Sindicatelor” şi de Direcţia Sanatoriilor Balneare din Ministerul Sănătăţii, iar din 1974 până în 1990 de Întreprinderea Economică Regională Balneară (I.E.R.B.) Govora.

În anul 1950 staţiunea devine permanentă şi începând cu anul 1952 se dotează cu încălzire centrală vilele şi hotelurile, se extinde baza de tratament şi astfel staţiunea dispunând de o capacitate dublă de tratament şi cazare asigurate de un personal medical şi administrativ de înaltă calificare. La Sanatoriul Militar erau trataţi ofiţeri şi alţi militari din ţările semnatare ale Pactului de la Varşovia, în special din U.R.S.S.

În anul 1985 a fost dată în folosinţă de Uniunea Generală a Sindicatelor, Casa de Odihnă şi Tratament a Sindicatelor, actualul hotel „Oltenia” care dispune de peste 360 de locuri de cazare, bază de tratament proprie, restaurant şi piscină.

După 1989 Staţiunea Balneară Govora se privatizează sub forma de societate pe acţiuni, sub numele de Societatea Comercială „BĂILE GOVORA” S.A. în care salariaţii deţineau peste 60 % din acţiuni. În anul 1990 sunt finalizate lucrările şi se dau în folosinţă popasul turistic „Orizont”, campingul de la ştrandul cu apă minerală iodată „SALUS”. În anul 1996 s-au executat lucrări de reparaţii şi modernizări la popasul turistic „Sylva” (construit în 1972) şi la popasul turistic „Orizont” care în prezent este cunoscut sub numele de Pensiunea turistică „Casa Govoreană”. În anul 2005, prin reabilitarea fostului sanatoriu de copii, s-a dat în folosinţă Hotelul „Belvedere” clasificat la categoria trei stele.

Factori terapeutici naturali specifici

Ape minerale pentru administrare in cura externa: ape minerale de mare concentratie, iodurate, bromurate, sulfuroase, clorurate, sodice, hipertone;

Ape minerale pentru administrare in cura interna: bicarbonatate, sulfuroase, sodice, calcice, hipotone;

Bioclimatul sedativ cu predominanta aeroionilor negativi si incarcatura minima cu polenuri alergogene, umiditatea fiind relativ constanta. Indicele de stres cutanat 10 iar pulmonar 25.

Govora este una din cele mai bogate statiuni in ape iodurate si bromurate din Europa, iodul si bromul fiind de origine organica.

Indicatii principale de cura:

Afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni ale aparatului respirator:

- Afectiuni respiratorii: bronsita cronica, traheobronsita, BPOC, emfizem pulmonar, status post infectii respiratorii repetate, bronsiiectazii fara episoade hemoptoice, astmul bronsic alegic infectios, infectoalergic, sechele postpneumectorii (nu pentru tumori maligne);

- Afectiuni ORL: rinosinuzite cronice (catarale, alergice, hipertrofice, ozenoase); sinuzite operate; rinofaringite cronice hipertrofice; laringite; micoze orofaringiene.

- Afectiuni ale aparatului locomotor: afectiuni reumatismale degenerative, abarticulare, afectiuni ale sistemului nervos periferic.

Indicatii secundare:

- Afectiuni ale tubului digestiv si glandelor anexe;

- Afectiuni renourinare care necesita cure de diureza.

Contraindicatii:

- Contraindicatiile generale de trimitere la cura balneoclimatica;

- Contraindicatii specifice, stabilite de medicul de familie si de medicul specialist (recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie) din statiune.

Investigatii paraclinice recomandate:

- Analizele uzuale: HLG, VSH, uree, creatinina, transaminaze, glicemie, sumar de urina, electrocardiograma;

- Probe respiratorii;

Radiografii ale diverselor segmente interesate (afectiuni osteoarticulare);

- Ecografie de tesut moale (in cazurile de afectare periarticulara).

Mijloace terapeutice

Factorii naturali terapeutici

Pentru administrare in cura externa:

- ape minerale de mare concentratie, iodurate, bromurate, sulfuroase, clorurate, sodice, hipertone;

- ape minerale sulfuroase hipotone.

Pentru administrare in cura interna:

- ape minerale bicarbonatate, sulfuroase, sodice, calcice, hipotone.

Bioclimatul sedativ cu predominanta aeroionilor negativi si incarcatura minima cu polenuri alergogene, umiditatea fiind relativ constanta.

Instalatii de tratament existente in bazele de tratament medico-balnear:

- Hidroterapie: cabine de baie, dus subacval;

- Kinetoterapie;

- Electroterapie: saparate pentru electroterapie de joasa si medie frecventa, ultrasonoterapie, bai galvanice, laser, unde scurte, magnetodiaflux, solux, aplicatii de ultraviolete;

- Instalatii aerosoli;

- Termoterapie: impachetari cu parafina;

- Masaj general si partial, relaxant si tonifiant;

- Cura de teren.

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Valcea

Valcea
Judetul Valcea este aşezat în partea central-sudică a ţării, la intersecţia dintre meridianul de 24 grade longitudine estică şi paralela de 45 grade latitudine nordică si beneficiază de o poziţie favorizantă sub aspectul protecţiei climatice, al formelor de relief şi al biodiversităţii.

Judeţul Vâlcea se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, Argeş la est, Olt la sud şi sud-est, Dolj la sud-vest şi Gorj şi Hunedoara la vest. Punctele extreme ale judeţului sunt localităţile Câineni la nord, Laloşu la sud, Perişani la est şi Voineasa la vest.

Judeţul Vâlcea ocupă o suprafaţă de 5.765 km2, reprezentând 2,4% din suprafaţa totală a ţării, situându-se pe locul 20 în ierarhia judeţelor în raport cu acest indicator.

Poziţia geografică şi diversitatea reliefului, dispus în trepte, respectiv a munţilor, a dealurilor submontane, a piemonturilor şi platourilor de luncă, fac ca judeţul Vâlcea să beneficieze de o varietate climatică corespunzătoare, cu caracteristici temperat continentale moderate şi uşoare influenţe mediteraneene în zona dealurilor şi piemonturilor.

Situat la sud de axa longitudinală a Carpaţilor Meridionali, judeţul Vâlcea dispune de un relief divers, dispus în etaje (trepte), cu altitudini descrescătoare de la nord spre sud, pe o diferenţă de nivel de 2.296 m între Vârful Ciontea din Munţii Făgăraş (2.426 m) şi localitatea Laloşu din Lunca Olteţului (130 m – altitudinea cea mai mică), situată în extremitatea sudică a judeţului ( la sud de municipiul Drăgăşani).

La nord, regiunea montană ocupă circa 33% din suprafaţa judeţului (incluzând şi Depresiunea Loviştea) fiind marcată de Munţii Făgăraş, culmea principală a Munţilor Lotrului, până în apropierea Vârfului Parângul Mare, Munţii Căpăţânii şi Munţii Cozia.

Cele mai mari altitudini montane se găsesc în zona Munţilor Făgăraş (Vârfurile Ciontea – 2.426 m, Budislavă – 2.371 m, Suru – 2.283 m şi Scara – 2.306 m), Munţii Lotrului ( Vârfurile Pârcălabul – 2.060 m, Sterpu – 2.142 m, Clăbucetul – 2.076 m, Negovanu – 2.035 m şi Balindru – 2.209 m), Munţii Parâng (Vârfurile Coasta lui Rus – 2.301 m, Mohoiu – 2.237 m şi Păpuşa – 2.136 m), Munţii Căpăţânii (Vârfurile Negovanu – 2.064 m, Nedeia – 2.130 m şi Ursu – 2.124 m) şi Munţii Cozia cu Vârful Cozia ( Ciuha Neamţului ) de 1.667 m.

Etajul de mijloc, corespunzător dealurilor şi depresiunilor subcarpatice cu o pondere de 20% în suprafaţa judeţului, precum şi colinele piemontane, care reprezintă forma de relief predominantă, reprezentând 45% din suprafaţa judeţului, cu înălţimi cuprinse între 800 şi 400 m, este marcat de Subcarpaţii Vâlcei şi Subcarpaţii Olteniei cu Depresiunile Horezu şi Jiblea – Berislăveşti, precum şi Depresiunea Loviştei, cu înălţimi cuprinse între 500 şi 800 m, formată din compartimentele Brezoi şi Titeşti la est de Olt şi văile Titeşti şi Băiaş.

Treapta cea mai joasă este reprezentată de platourile de luncă, care ocupă circa 2 % din suprafaţa judeţului, reprezentative fiind cele ale Oltului şi Olteţului.

Judeţul Vâlcea dispune de o reţea hidrografică bogată, pusă în valoare, începând cu anul 1966, prin amenajarea hidro-energetică a cursurilor râurilor Olt şi Lotru.

Principalele cursuri de apă pe teritoriul judeţului Vâlcea însumează 520 km şi aparţin râurilor Olt (130 km), Olteţ (65 km), Cerna (77 km), Lotru (80 km), Topologul (23 km), Luncavăţul (57 km), Bistriţa (50 km) şi Olăneşti (38 km).

Principalul curs de apă şi cel mai mare colector este Oltul, care străbate teritoriul judeţului de la nord la sud şi primeşte în amonte ( în zona depresiunii Loviştei ) apele râurilor Călineşti, Urii, Robeşti, Sărăcineşti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titeşti şi Băiaşu, iar în aval pe cele ale râurilor Muereasca, Olăneşti, Bistriţa, Olteţul şi Topologul.

Râul Lotru, al doilea ca lungime a cursului de apă şi importanţă hidro-energetică, adună apele afluenţilor Voineşiţa, Latoriţa, Vasilatul şi Păscoaia.

Amenajarea hidro-energetică de pe râurile Olt şi Lotru, pusă în valoare prin construirea a 17 lacuri de acumulare, a căror suprafaţă totală este de 9.175 ha, dispune de o putere instalată totală de 1.202 megawaţi.

Reţeaua lacustră naturală este formată din lacuri de provenienţă glaciară şi sărate. Lacurile de provenienţă glaciară sunt cele din bazinul Latoriţei şi din munţi de la Obârşia Lotrului, iar cele sărate sunt cele de la Ocniţa şi Ocnele Mari.

Vestigiile cu o mare încărcătură istorică de pe teritoriul judeţului sunt, în principal, cele care atestă existenţa milenară a poporului român, respectiv a populaţiei daco-romane, rezultate ca urmare a cercetărilor arheologice realizate pe valea Oltului şi în zona Ocniţa – Cosuţa. Din această categorie menţionăm:

i) Cetăţile dacice de la Grădiştea (pe valea Muierii), Roeşti (Dealul Cărămizii) şi Ocnele Mari (Cetatea dacică de la Buridava, important centru politic, economic şi religios, care a fost menţionată şi de Ptolemeu în sec. I d. Hr.);

ii) Castrele romane construite de-a lungul Oltului (în cadrul sistemului de apărare denumit Liner Alutanus), respectiv Castrul Rusidava (de la Drăgăşani), Castrul Pons Aluti (de la Ioneşti), Castrul Buridava (de la Stolniceni), Castrul Castra Traiana (de la Sâmbotin), Castrul Arutela (de la Bivolari), Castrul Pons Vetus (de la Câineni), precum şi castrele de la Racoviţa şi Copăceni, a căror identificare s-a făcut în baza unei hărţi antice – Tabula Peutingeriană – a drumurilor şi localităţilor fortificate ale Imperiului Roman.

Monumentele istorico-arhitecturale de pe teritoriul judeţului sunt, de asemenea, numeroase; dintre acestea amintim: Mânăstirea Cozia, ctitorie a voievodului Mircea cel Mare; Mânăstirea Hurezi, ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu, Monumentul eroilor eterişti şi panduri din oraşul Drăgăşani, Monumentul “Descătuşarea României” şi Statuia Independenţei, ambele din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani, Hala, vechea clădire a Poştei, Liceul Alexandru Lahovari, Şcoala Normală de Băieţi, Seminarul Teologic ”Sfântul Nicolae” şi Teatrul Ariel din Râmnicu Vâlcea, Culele Greceanu şi Duca din localitatea Măldăreşti, Conacul de la Beneşti, din oraşul Bălceşti, precum şi Casa ”Nae Petcu” din Drăgăşani, Casa de Cultură ”A.E.Baconski ”, Muzeul de artă, Casa Simion, din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Memorial ”Nicolae Bălcescu” din localitatea Nicolae Bălcescu, Casa Memorială ”Anton Pann”.

Recunoscut ca puternică vatră de cultură şi spiritualitate creştină, dar şi ca centru al vieţii religioase a Olteniei, bazat pe o intensă viaţă religioasă a locuitorilor, din timpuri străvechi, judeţul Vâlcea păstrează numeroase monumente ale arhitecturii religioase, totalizând 275 de monumente bisericeşti, din care 89 de lemn şi 186 de zid, precum şi 10 mânăstiri, un schit şi o biserică episcopală. Dintre acestea menţionăm mânăstirile: Cozia (1387-1388), Bistriţa (1494), Govora (1440), Arnota (1634), Hurezi (1690-1694), Turnu (1764) şi Mânăstirea Dintr-un Lemn (1634-1635); bisericile din lemn: Pietroasa, Mariţa, Bolniţa, Şuşani, Zătreni, Brezoi, Malaia şi Cetăţuia.

Vocaţia deosebită a judeţului Vâlcea pentru turism, conferită de arhitectura favorabilă a reliefului, existenţa resurselor de ape minerale, termale şi termominerale cu calităţi terapeutice de excepţie, o bogată reţea hidrografică şi un climat favorabil care asigură un puternic potenţial biogeografic, a permis dezvoltarea pe teritoriul judeţului a tuturor formelor de turism, respectiv de la cel balnear, de tratament, recuperare şi recreere până la cel de agrement, montan, monahal şi istorico-cultural.

Principalele localităţi şi puncte de interes turistic sunt:

i) staţiunile balneoclimaterice Călimăneşti – Căciulata, Băile Govora, Băile Olăneşti, Ocnele Mari,

Voineasa şi Vidra;

ii) obiectivele turistice religioase, respectiv bisericile de lemn, schiturile şi mânăstirile;

iii) obiectivele istorice, respectiv cetăţile dacice, castrele romane şi culele boiereşti;

iv) cele 29 de rezervaţii naturale, peşterile şi parcurile de agrement;

v) munţii, depresiunile şi defileele principalelor cursuri de apă, respectiv Oltul, Lotrul, Latoriţa şi

Repedea, care oferă un cadru natural şi peisagistic de excepţie.

Sursa: Monografia Judetului Valcea – site-ul BNR.

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotel Oltenia***
 
Amplasare: in zona centrala a statiunii baile Govora.

Structura cazare:
 49 garsoniere categoria 3 stele, 70 camere duble categoria 3 stele si 64 camere duble categoria 2 stele.

Dotari camere categoria 3 stele: TV cablu, minibar, baie cu cabina de dus.

Camera Dubla categoria 3 stele: modernizata, 2 paturi separate.
Garsoniera categoria 3 stele: aer condiţionat, 1 pat matrimonial sau 2 paturi separate, zona de relaxare cu fotolii si masuta, permite instalarea unui pat suplimentar.

Facilitaţi:
restaurant principal, restaurant clasic, terasa, bar, baza de tratament, Centru Wellness SPA, piscina exterioara, loc de joaca interior pentru copii, magazin, biliard, teren de sport, seif la recepţie, lift, parcare.

Centru Wellness SPA deschis in sezon (15.06 -15.09) dispune de:
piscina interioara cu apa incalzita, bazin cu iod, jacuzzi, sauna uscata, sauna umeda, sala fitness.

Baza de tratament a hotelului este destinata tratarii urmatoarelor afectiuni:
afectiunile cailor respiratorii, otorinolaringologice, reumatismale si afectiunilor asociate.
In tratamente se folosesc apele minerale iodurate, sulfuroase si cele sulfuroase slab bicarbonatate, precum si namolul sapropelic de la Ocnele Mari.

Proceduri majore:
aerosoli individuali, pulverizatii camera, bai generale si partiale la cada, aplicatii parafina, bai galvanice.

Proceduri adiacente: inhaloterapie cu medicamente, electroterapie, magnetoterapie, ultrasunete, solux, laser, kinetoterapie de grup la sala, cura de teren, dus subacval, ultraviolete.