Relaxare, Tratament si Soare la Amara Hotel Lebada

Relaxare, Tratament si Soare la Amara Hotel Lebada*** 

PACHET servicii „Relaxare, Tratament si Soare la Amara”:
- cazare 12 nopti;
- pensiune completa in sistem meniu fix (meniul zilei);
- consultatie medicala;
- tratament balnear 3 proceduri/zi/persoana timp de 9 zile (luni –vineri).


Oferta este valabila pentru persoanele asigurate in sistemul de sanatate de stat din Romania care prezinta urmatoarele documente la receptia hotelului
: bilet de trimitere de la medicul de famile sau medicul specialist, card de sanatate activat sau adeverinta de la Casa de Sanatate Judeteana, adeverinta de salariat sau cupon de pensie respectiv certificat de nastere in cazul copiilor.

Se recomanda ca inceperea sejurului sa fie Duminica deoarece procedurile de tratament balnear se efectueaza in zilele lucratoare (Luni -Vineri).

Tarifele afisate nu includ taxa locala, aceasta se achita la receptia hotelului.

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans minim 30% pentru rezervarea ferma iar diferenta cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
de la 1280 RON / persoana / 12 nopti
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara Tara: Romania
Judet - Regiune Judet - Regiune: Ialomita
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Amara
Tip masa Tip masa: Pensiune completa
Plecare Plecare: Oricand
Durata Durata: 12 nopti
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
01.04-14.06.2020, sejur 12 nopti
Pensiune completa
1 persoana
2.304 lei
Rezerva
01.04-14.06.2020, sejur 12 nopti
Pensiune completa
2 persoane
2.560 lei
Rezerva
15.06-15.09.2020, sejur 12 nopti
Pensiune completa
1 persoana
2.421 lei
Rezerva
15.06-15.09.2020, sejur 12 nopti
Pensiune completa
2 persoane
2.690 lei
Rezerva
16.09-30.11.2020, sejur 12 nopti
Pensiune completa
1 persoana
2.304 lei
Rezerva
16.09-30.11.2020, sejur 12 nopti
Pensiune completa
2 persoane
2.560 lei
Rezerva

Relaxare, Tratament si Soare la Amara Hotel Lebada*** 

PACHET servicii „Relaxare, Tratament si Soare la Amara”:
- cazare 12 nopti;
- pensiune completa in sistem meniu fix (meniul zilei);
- consultatie medicala;
- tratament balnear 3 proceduri/zi/persoana timp de 9 zile (luni –vineri).


Oferta este valabila pentru persoanele asigurate in sistemul de sanatate de stat din Romania care prezinta urmatoarele documente la receptia hotelului
: bilet de trimitere de la medicul de famile sau medicul specialist, card de sanatate activat sau adeverinta de la Casa de Sanatate Judeteana, adeverinta de salariat sau cupon de pensie respectiv certificat de nastere in cazul copiilor.

Se recomanda ca inceperea sejurului sa fie Duminica deoarece procedurile de tratament balnear se efectueaza in zilele lucratoare (Luni -Vineri).

Tarifele afisate nu includ taxa locala, aceasta se achita la receptia hotelului.

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans minim 30% pentru rezervarea ferma iar diferenta cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.

Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Amara

Down

Staţiunea Amara este situată în zona centrală a Câmpiei Bărăganului, pe malul de nord-vest al Lacului Amara, la 7 km de oraşul Slobozia, la o altitudine de 30 m.

Acces:

- Rutier: Bucureşti - Urziceni - Slobozia (119 km.) pe DN 2 si 2A; Brăila - Slobozia (95 km) pe DN 2; Constanţa - Slobozia pe DN 2A; Buzău - Slobozia (91km) pe DN 2C;

- Feroviar: Bucureşti - Slobozia Veche via Ciulniţa; Ploieşti Sud - Urziceni - Slobozia Veche; Galaţi - Brăila - Făurei - Urziceni - Slobozia Veche.

În Amara exista o intensă activitate balneară încă înaintea înființării primelor stabilimente de băi. Cu mult înainte de a vorbi despre orașul Amara au fost recunoscute valorile terapeutice ale lacului Amara, locuitorii din zonă utilizând în mod empiric apa și nămolul lacului.

Cercetările chimice făcute de Petru Poni în 1887 au evidențiat deosebita compoziție chimică a nămolului și a apei identificându-se cantități importante de oxid de magneziu, sodium și oxid de calciu. Apa lacului este sulfatat-clorurată, sodică, bicarbonată, magneziană. Nămolul sapropelic are calități terapeutice deosebite asemănătoare celor ale lacului Techirghiol. Există de asemenea izvoare minerale sulfuroase indicate în tratarea afecțiunilor aparatului digestiv.

Lacul Amara este cel mai important element hidrografic al localității. Are forma literei S, 168 ha suprafață, 4,2 km lungime, 4 m adâncime, lățimea 0,5 km și un volum de 2,3 mil. mc și este format pe Crivaia – vechea matcă a râului Ialomița. Alimentat de precipitații și de apele freatice, lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada 1965-1966. Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii 1970-1971; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei în exces. Această măsură a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în 1887 concentrația de sãruri a lacului Amara era de 89,45 g/l, în 1976 aceasta a ajuns la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol.

Succesul în tratarea afectiunilor este asigurat de accesibilitatea factorilor naturali de mediu:

- apa minerala de la sonda pentru cura interna: sulfuroasa, sulfatata, bicarbonatata, sodica, hipotona.

- apa lacului sulfatata, clorurosodica, magneziana, usor bromurata.

- namolul sapropelic extras din lac.

- climatul excitand de stepa indulcit de parcul statiunii – o adevarata oaza de verdeata.

Analizele chimice ale apei lacului au evidentiat caracterul sulfurat, cloruro-sodic, magnezian al apei si namolului.

Namolul este un amestec de substante organice si minerale, in care predomina proteinele, acizii humici si celuloza.

Indicatii principale de cura:

- afectiuni reumatismale degenerative, abarticulare.

- afectiuni reumatismale inflamatorii in afara puseului inflamator.

- afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor.

Indicatii secundare:

- boli ginecologice.

- boli asociate: endocrine, boli profesionale, urologice, dermatologice.

Mijloace terapeutice:

- peloidoterapie

- apa minerala in cura interna

- apa minerala in cura externa

-electroterapie

- aerohelioterapie

- kinetoterapie si hidrokinetoterapie

- termoterapie.

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Ialomita

Ialomita

Județul Ialomița se află în partea de sud-est a țării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiței și la interferența unor vechi și importante drumuri comerciale, prin care capitala țării este legată cu Moldova și cu litoralul Mării Negre.

Vecinii județului Ialomița sunt: la Nord - județele Brăila și Buzău, la Nord-Vest - județul Prahova, la Vest - județul Ilfov, la Sud - județul Călărași, la Est - județul Constanța.

Suprafața totală a județului Ialomița este de 4.453 km2 (445.289 ha.), din care : 3.736 km2 suprafață agricolă, 258 km2 suprafață cu vegetație forestieră, 389 km2 terenuri cu altă destinație și aproape 69 km2 terenuri neproductive.

Județul Ialomița are în componența sa 3 municipii încadrate, potrivit legii, ca localități de rengul II: Slobozia, Urziceni și Fetești, 4 orașe: Țăndărei, Amara, Căzănești, Fierbinți-Tîrg care au rangul III și 59 de comune, cu un total de 121 de sate (59 de sate - cele reședință de comună - având gradul IV, iar restul de sate având rangul V). Reședința județului Ialomița este municipiul Slobozia.

Dovezile arheologice din timpuri imemoriale și, mai târziu, documentele scrise au permis identificarea următoarelor repere cronologice din istoria ținuturilor Ialomiței :

Epoca veche (paleoliticul, neoliticul, epoca bronzului și epoca fierului) este reprezentată prin numeroase descoperiri arheologice de la Piscul Crăsani, Orașul de Floci, Dridu, Bordușani, Slobozia, Fetești, Amara, Bora, Miloșești, Bordușelu, Copuzu, Căzănești, Ciulnița, Malu Roșu, Fierbinți, Platonești, Coșereni care aduc mărturia unei unor culturi specifice (uneltele din silex, piatră șlefuită, vase și figurine zoomorfe, statuete și vase de lut incizate sau pictate cu grafit alb sau roșu, unelte agricole primitive) și a ocupațiilor populației (agricultura, creșterea animalelor, olărit, aveau legături și schimburi culturale cu lumea heladică și miceniană) ce constituia un ansamblu unitar din punct de vedere al trăsăturilor materiale, etnice, culturale și spirituale.

Cultura geto-dacă este rezultatul îmbinării factorului cultural local cu influențe externe din lumea greacă, scitică, tracică, celtică, illirică și romană. În județul Ialomița prezența populației scitice este dovedită de descoperirile făcute în localitățile Hagieni, Ograda, Făcăeni, Gheorghe Doja și Maia Maltezi. O comunitate scitică, cunoscută sub numele de napcii, a existat și în Bărăgan, fiind asimilată de populația  geto-dacică superioară numeric și cultural.

Triburile geto-dacice din zonă au avut strânse legături cu tracii din dreapta Dunării, dar mai ales cu grecii de pe malul Pontului Euxin: Histria, Callatis și Tomis. La Piscul Crăsani au fost găsite peste 40 de amfore provenind din Thosos, Rhodos și Eridos, iar cele de la Țăndărei și Făcăeni sunt aduse din Heracleea Pontică.

Cercetările arheologice efectuate în județul Ialomița au pus în evidență existența a 48 de așezări getice situate pe cursul principalelor ape curgătoare: Ialomița, Prahova, brațul Borcea, precum și în jurul lacurilor Dridu, Fundața, Amara și Strachina, etc. care  au oferit cadrul fizico-geografic propice dezvoltării vieții sociale, economice și culturale.

Cetatea geto-dacică fortificată de la Piscul Crăsani, situată pe malul drept al râului Ialomița, pe un pinten de deal, între satele Copuzu și Crăsani din comuna Balaciu, înconjurată de râpe adânci pe trei laturi care o făceau greu de cucerit, a cunoscut o puternică înflorire în sec. II - I î. Hr., când au apărut și s-au dezvoltat în jurul cetății : așezări civile cu un bogat inventar agricol, casnic și meșteșugăresc și a avut o contribuție importantă realizarea statului geto-dac centralizat și independent condus de Burebista.

Un loc aparte îl ocupă altarul de la Piscul Crăsani, ceramică de o mare bogăție de forme, ornamente și morminte.

Cultura Dridu

După cucerirea Daciei de către romani continuitatea de locuire pe aceste meleaguri este atestată de descoperirile de la Fierbinți - Tîrg, Luciu și Vlădeni. Populația daco-română și apoi românească a lăsat aici urme deosebit de caracteristice la Dridu, centrul culturii cu același nume (sec. VIII - XI), fapt ce demonstrează nivelul de dezvoltare social-economică al populației din spațiul Bărăganului Ialomițean.

Pentru perioada feudalismului timpuriu ( sec. VI - XIV) au fost semnalate, în urma cercetărilor, 30 de așezări, printre care amintim: Dridu, Orașul de  Floci (1431), Alexeni (1431), Stelnica, Bordușani, Făcăeni, Vlădeni, Frățilești (1467), Slobozia (1514), Fetești (1528), ș.a.

Orașul de Floci, prima capitală a Ialomiței, devine în sec. XVI - XVII un important centru economic, politic și cultural al Țării Românești. Aici s-a născut în anul 1558, cum consemnează cronica lui Radu Popescu, cel ce avea să fie numit Mihai Viteazul, unificatorul celor trei provincii românești : Țara Românească, Moldova și Ardealul.

În feudalismul dezvoltat târziu din secolele XVI - XVIII văile Ialomiței și Dunării cunosc o intensă populare și astfel apar așezările de la Fetești, Slobozia, Urziceni, Țăndărei, Bora, Broșteni, Ciulnița, Sărățeni, Buești, Bărbulești, Armășești, Bordușani, Piatra, Vlădeni, majoritatea dintre ele fiind sate de oameni liberi.

În secolul al XIX - lea se accentuează popularea Bărăganului, cu numeroase stâne, târle, armane, multe dintre ele transformate mai apoi în sate. Dar cele mai multe sate au apărut ca urmare a împroprietăririi țăranilor cu pământ în anii 1864, 1881, 1921, 1945, : Scânteia, Grivița, Amara, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Doja, Tovărășia, Munteni-Buzău, Movila, locuitorii fiind din Ialomița, dar mai ales din județele Brăila, Buzău, Prahova, Dâmbovița, sau din sudul Ardealului.

Ialomița a fost prezentă în evenimentele de mare rezonanță istorică din acest secol : revoluția burghezo-democratică de la 1848, prin revoluționarul Ion Catina, unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, când în Divanul ad-hoc al Țării Românești erau cinci deputați de Ialomița, în frunte cu Mircea Mălăierul din Fierbinți, războiul pentru cucerirea independenței de stat din anii 1877-1878, unde au participat 1200 de ostași ialomițeni și dintre care s-a distins eroul-locotenent Rădulescu Ilie din Dimieni-Ograda, răscoalele țărănești din 1888, începute la Urziceni și cu ecou în Armășești, Broșteni, Alexeni, Condeești, Miloșești, Misleanu, Grivița și Slobozia, primul război mondial (1916-1918) și cel de-al doilea război mondial (1941-1945), în care jertfa a mii de ostași din Ialomița a fost pusă la temelia apărării și eliberării țării.

Perioada 1945-1989 este marcată la începutul ei de dictatura militară și apoi de cea comunistă, când tradițiile democratice au fost înlocuite și în Ialomița cu structuri administrative, economice și politice impuse după modelul sovietic. A fost etatizată întreaga economie și cooperativizată agricultura. Obiectiv privind realitatea istorică, nu se poate să nu remarcăm faptul că Ialomița a trecut prin profunde transformări economice-sociale marcate prin industrializarea accentuată și schimbarea structurii și repartizării sociale a populației județului.

După evenimentele din decembrie 1989, viața economico-socială a județului Ialomița a încercat să se adapteze rigorilor tranziției și economiei de piață. Situația dificilă de astăzi impune necesitatea imperativă de unire a eforturilor pentru a găsi soluții ca județul Ialomița să-și afle resurse de redresare economică și socială care să asigure semnele demnității și bunăstării pentru locuitorii săi.

Ca unitate administrativ-teritorială județul Ialomița este menționat în anul 1470, când era condus de un pârcălab din Orașul de Floci, aceasta constituind prima atestare documentară.

1470 - 1831 - ISPRĂVNICATUL JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu prima capitală la Orașul de Floci, condus de un ispravnic ce avea în subordine zapcii de plasă, căpitanii de margine, funcționarii isprăvniciei și judecătorii. La începutul secolului al XVIII-lea capitala județului a fost mutată la Urziceni.

1831 - 1863 - OCÂRMUIREA JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu capitala la Urziceni până în anul 1833 și apoi la Călărași. Conducerea administrativă era asigurată de un ocârmuitor, un sameș și un ajutor de sameș, 2 secretari, registrator și polițaiul capitalei de județ. În perioada 1848 - 1851 denumirea de ocârmuitor este înlocuită cu cea de administrator de județ, iar din 1851 se va folosi denumirea de cârmuitor.

1864 - 1949 - PREFECTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA, apărută ca urmare a Legii organizării administrativ-teritoriale a țării din aprilie 1864, dată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Instituția era condusă de un prefect și avea un aparat de lucru format din : directorul prefecturii, biroul administrativ, serviciul tehnic și serviciul sanitar în perioada 1864 - 1940, și din cabinetul prefecturii, serviciul administrativ, serviciul financiar și serviciul tehnic în perioada 1940 - 1949.

1949 - 1952 - COMITETUL PROVIZORIU AL REGIUNII IALOMIȚA și SFATUL POPULAR AL REGIUNII IALOMIȚA, conduse de un președinte.

In septembrie 1952 - februarie 1968 județul este desființat și înglobat regiunilor București, Ploiești și Constanța.

In februarie 1968 - decembrie 1989 - CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, condus de Comitetul executiv și de un președinte, un prim-vicepreședinte, vicepreședinții și de un secretar. Aparatul de lucru era format din secții, servicii și birouri. Reședința județului a fost stabilită la Slobozia.

Martie 1990 - până în prezent - PREFECTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA, condusă de un prefect și un subprefect, numiți de Guvernul României, iar în planul funcționării serviciilor administrativ-teritoriale de interes județean : CONSILIUL JUDEȚEAN IALOMIȚA, condus de un președinte și doi vicepreședinți, aleși de către consilieri județeni din rândul acestora, consilieri județeni care sunt aleși de cetățenii cu drept de vot din județul Ialomița.

Relieful județului Ialomița poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române - Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse și lunci. Circa 65% din suprafața județului aparține Câmpiei Bărăganului, 15% Luncii Dunării, 9% Câmpiei Vlăsiei și 11% luncii Ialomiței și câmpiei de divagare Argeș - Buzău.

Altitudinal, relieful în județ se desfășoară în trepte de la nord la sud și de la vest spre est. Zona cea mai înaltă - 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platonești, ei alăturându-i-se Piscul Crăsani - 81 m și Câmpul Grindu - 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei îndiguite a Brațului Borcea.

Clima județului Ialomița este temperat-continentală caracterizându-se prin veri foarte calde și ierni foarte reci, printr-o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare și prin precipitații în cantități reduse. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2.100 și 2300 ore, numărul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.

Rețeaua hidrografică a județului Ialomița cuprinde :

- ape curgătoare : Dunărea veche (75 km.), Brațul Borcea (48 km.), Ialomița (175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sărat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);

- limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Șcheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Sărățuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătrunești, Hagiești, și altele.

- lacuri de luncă : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu ;

- lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;

- lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).

Rețeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile, aflate la adâncimi de 2 - 7 m în lunci și 5 - 30 m în cea mai mare parte a județului.

Au fost identificate resurse de apă termală în zonele Amara și Giurgeni, cu o temperatură de 400C.

ARIILE PROTEJATE SAU PUSE SUB REGIM PROVIZORIU DE OCROTIRE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ prin hotărâri ale Consiliului Județean Ialomița sunt:

a) Aria Lacului Fundata cu o suprafață de 391 ha ;

b) Aria lacului Amara cu o suprafață de 162 ha ;

c) Aria lacului natural Strachina având o suprafață totală de 1000 ha ;

d) Aria lacurilor naturale:  Bentu Mic ( 19,87 ha),  Bentu Mic Cotoi  (18,30 ha) și  Bentu Mare ( 92,33 ha).

A fost instituit un regim de ocrotire specială și pentru situl arheologic Popina Bordușani - 1,62 ha, care conservă resturi de cultură materială și spirituală geto-dacică, pe o grosime de 12 m.

e) „Pădurea de Stejari Seculari - Canton Hățiș”, amplasată în localitatea Stelnica, care are o suprafață de 6,4 ha și unde aproape 90% din arbori sunt din specia Stejarul brumăriu cu vârsta de circa 300 de ani.

Turismul în județul Ialomița are următoarele componente: turism balnear, agroturism, turism cultural și turism pentru vânătoare și pescuit.

Baza turistică a județului Ialomița însumează o capacitate de cazare de peste 6.000 locuri, din care aproape 3.000 de locuri în hoteluri, peste 600 locuri în vile și moteluri, 2.430 locuri în unitățile de tratament balnear din Amara și 300 locuri în Tabere școlare.

Valorificarea turistică a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice, legate îndeosebi de rețeaua hidrografică, cu salba de lacuri și limane fluviatile, dar și la poziția de „tranzit” a județului Ialomița spre litoralul românesc al Mării Negre.

Cel mai important obiectiv turistic al județului este stațiunea balneoclimaterică AMARA, situată la 7 km de Slobozia și 126 km de București, vestită prin nămolul sapropelic și apele minerale sulfaterte, clorurale și bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, în afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor și în boli ginecologice.

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotel Lebada*** 
 
Amplasare: în centrul Câmpiei Bărăganului, într-un parc dendrologic de 120 ha pe malul Lacului Amara, la 7 km de municipiul Slobozia și 125 km de București.

Capacitate cazare: 111 camere repartizate in 2 corpuri categoria 2 stele si categoria 3 stele, 4 lifturi.
Dotari camera categoria 3 stele: complet renovata, mobilier modern, TV cablu, telefon, baie, balcon.

Facilitati: restaurant, bar, baza de tratament balnear, plaja amenajata pe malul Lacului Amara, gradina de vara pe plaja, sala lectura cu bibliotecă, sală fitness, teren de sport, spalatorie, sala conferinte, parcare.

Nămolul sapropelic, apa lacului și climatul de stepă sunt principalii factori terapeutici ai stațiunii balneoclimaterice Amara.


Tratamentul Balnear
se asigură în baza de tratament proprie, aflată în încinta hotelului, amplasată pe doua nivele (parter și etaj) care functioneaza în intervalul de luni pana vineri, intre orele 08.00 -16.00.
Se asigura două tipuri de proceduri in cadrul bazei de tratament, se pot efectua minim 28 de proceduri:
- hidroterapie (baie cu namol la cada, baie minerala, impachetare cu namol si altele);
- electroterapie, fizioterapie, kinetoterapie (gimnastică medicală) sau masaj.

Procedurile de hidroterapie se asigură cu apa minerală din lacul Amara, care este incalzită și distribuită la căzile din baza de tratament, iar procedurile cu namol sapropelic sunt asigurate cu namol extras din lac de angajatii Administratiei Nationale “Apele Romane” - Administratia Bazinala de Apa Buzau - Ialomita. Namolul sapropelic este depozitat in  bazine de nămol din care zilnic, prin instalații specifice, este transferat în funcție de numărul de turiști, în bucătaria de nămol. De aici, incălzit la o anumită temperatură (indicată de medicul specialist) este distribuit cu ajutorul pompelor, în baza de tratament, la cabinele pentru împachetare cu nămol sau baie cu nămol la cadă.

Celelalte proceduri de electroterapie, fizio sau kinetoterapie sunt asigurate în cabine dotate cu aparatură medicală modernă asistată de asistenți medicali specializați în BFT.

Baza de tratament
tot în zona de hidroterapie este dotată cu 4 băi galvanice cu patru celule (două pentru picioare, două pentru mâini) - care sunt alimentate, de asemenea, cu apă din lac.

O altă procedură utilizată în special de persoanele care nu suportă băile cu nămol este solux cu nămol care constă în ungerea parțială (articulații, zone de pe coloana vertebrală etc.) cu nămol și uscarea cu lămpi cu becuri ultraviolete, apoi îndepartarea nămolului cu apă minerală.

La Amara turistii revin în special pentru tratamentul cu factori naturali sanogeni, adică pentru namolul sapropelic și apa minerală din lacul Amara. Sunt persoane care sosesc aici în carucior și după un sejur de 18 zile pleacă în baston sau alte persoane, în special cei mai tineri (cu sechele după accidente) sosesc în carje și pleacă recuperați total.


Afectiuni tratate in cadrul bazei de tratament:
- afecțiuni reumatismele degenerative – spondiloza cervicală, dorsală și lombară, artroze și polioartroze;
- afecțiuni reumatismale inflamatorii – stări alergice articulare după reumatism articular acut sau după infecții de focar, spondilita anchilozantă;
- afecțiuni reumatismale articulare–tendinoze, tendo-mioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala;
- afecțiuni posttraumatice – dureri articulare posttraumatice, recuperare după imobilizări în aparat gipsat, recuperări după operații pe mușchi, articulații și oase, entorse și luxații;
- pareze și paralizii posttraumatice ale membrelor, polineuropatii, sechele după poliomielită;
- afecțiuni neurologice periferice, nevralgii, neuropatii cu diverse cauze, pareze și paralizii de nervi periferici, polinevrite;
- afecțiuni ginecologice – metroanexita cronică, sterilitate secundară, insuficiență ovariană.

În imprejurimi pot fi vizitate următoarele obiective: Catedrala din Municipiul Slobozia, Mânăstirea “Sfinții Voievozi” Slobozia, schitul “Sfântul Apostol Andrei” Crasani, Biserica din lemn din Parcul Muzeul Agriculturii din Slobozia, Casa Memorială Ionel Perlea - Ograda, Muzeul de Etnografie Slobozia, Mânăstirea “Adormirea Maicii Domnului” comuna Balaciu.