Petrece Sărbătorile de Iarnă într-un cadru de poveste, pe înălțimile Bucovinei, într-o atmosferă de neuitat, cu tradiții autentice, mâncare delicioasă și momente pline de energie !
- cazare 4 nopti in perioada 29.12.2025 -02.01.2026;
- demipensiune (mic dejun si cina);
- participare la ritualul “taierii porcului” si pregatirea bucatelor traditionale in data de 30 Decembrie;
- Cina Traditionala bufet cu muzica lautareasca in data de 30 Decembrie;
- Cina Festiva de Revelion cu muzica live;
- obiceiuri si traditii, uratori si mascati.
ST = camera dubla Standard.
VP = camera dubla VIP.
SU = Suita.
SV = Suita VIP.
AP = Apartament VIP.
Program Revelion:
29 Decembrie:
Sosire la Hotel. Intampinare traditionala. Cazare. Cina Traditionala de Bun Venit tip bufet.
30 Decembrie:
Mic dejun bufet. Participare la ritualul “taierii porcului” si pregatirea bucatelor traditionale. Cina Traditionala bufet cu muzica lautareasca si atmosfera de sarbatoare.
31 Decembrie:
Mic dejun bufet. Timp liber. Cina Festiva de Revelion cu petrecere, muzica live, colindatori si uratori.
1 Ianuarie:
Brunch de Anul Nou sistem bufet.
2 Ianuarie:
Mic dejun bufet. Despartirea de gazde.
Reducere copii:
- 1 copil 0 -5,99 ani, are gratuitate in camera cu 2 adulti;
- 1 copil 6 -10,99 ani, achita 1.100 lei/sejur in camera cu 2 adulti;
- 1 copil 11 -16,99 ani, achita 1.600 lei/sejur in camera cu 2 adulti.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 5 Decembrie 2025.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu card bancar la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Tara: Romania Judet - Regiune: Suceava Localitate - Statiune: Campulung Moldovenesc Tip masa: Demipensiune inclusiv Masa Festiva Revelion Plecare: 29 Decembrie Durata: 4 noptiPetrece Sărbătorile de Iarnă într-un cadru de poveste, pe înălțimile Bucovinei, într-o atmosferă de neuitat, cu tradiții autentice, mâncare delicioasă și momente pline de energie !
- cazare 4 nopti in perioada 29.12.2025 -02.01.2026;
- demipensiune (mic dejun si cina);
- participare la ritualul “taierii porcului” si pregatirea bucatelor traditionale in data de 30 Decembrie;
- Cina Traditionala bufet cu muzica lautareasca in data de 30 Decembrie;
- Cina Festiva de Revelion cu muzica live;
- obiceiuri si traditii, uratori si mascati.
ST = camera dubla Standard.
VP = camera dubla VIP.
SU = Suita.
SV = Suita VIP.
AP = Apartament VIP.
Program Revelion:
29 Decembrie:
Sosire la Hotel. Intampinare traditionala. Cazare. Cina Traditionala de Bun Venit tip bufet.
30 Decembrie:
Mic dejun bufet. Participare la ritualul “taierii porcului” si pregatirea bucatelor traditionale. Cina Traditionala bufet cu muzica lautareasca si atmosfera de sarbatoare.
31 Decembrie:
Mic dejun bufet. Timp liber. Cina Festiva de Revelion cu petrecere, muzica live, colindatori si uratori.
1 Ianuarie:
Brunch de Anul Nou sistem bufet.
2 Ianuarie:
Mic dejun bufet. Despartirea de gazde.
Reducere copii:
- 1 copil 0 -5,99 ani, are gratuitate in camera cu 2 adulti;
- 1 copil 6 -10,99 ani, achita 1.100 lei/sejur in camera cu 2 adulti;
- 1 copil 11 -16,99 ani, achita 1.600 lei/sejur in camera cu 2 adulti.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 50 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 5 Decembrie 2025.
Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu card bancar la sediul agentiei;
- cu card tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala CEC Bank sau Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.
Răsfirat de-a lungul văii Moldovei, întins pe pâraiele ce-i străbat curajos munţii din preajmă, Campulung Moldovenesc poartă un farmec greu de descris.
Municipiul Câmpulung Moldovenesc se află situat în nord-vestul judeţului Suceava, cu 470 31'51” latitudine nordică şi 250 33' 05” longitudine estică, întinzându-se de o parte şi de alta a râului Moldova, pe o lungime de 12 km, în defileul ce desparte Obcinile Bucovinei de munţii Stânişoarei.
Se învecinează la nord cu Obcina Feredeului şi Obcina Mestecănişului, la est cu comuna Vama, la sud cu Munţii Rarău şi Giumalău, iar la vest cu Sadova şi Pojorâta.
Situat în inima Moldovei de Sus - Bucovina, Câmpulungul Moldovenesc este un loc de un pitoresc aparte, la poalele legendarului Rarău.
Datorită poziţiei sale geografice extrem de favorabile, oraşul este punctul de legătură pentru principalele rute turistice bucovinene, în special pentru vizitarea celebrelor monumente de arhitectură medievală, mănăstirile: Voroneţ, Humor, Vatra Moldoviţei, Suceviţa, Dragomirna, şi nu în ultimul rând, mănăstirea Putna.
Cadrul geomorfologic al localităţii este constituit din depresiunea Câmpulungului şi din patru unităţi muntoase care o înconjoară: masivul Rarău, Obcina Mestecănişului, Obcina Feredeului şi Munţii Stânişoarei.
Depresiunea este formată din trei compartimente înlănţuite: Câmpulungul Sadovei drenat de pârâul Sadova, Câmpulungul Moldovei şi Câmpulungul Hurghişului. Primele două, orientate VNV-SE sunt „câmpulunguri” tipice, longitudinale, paralele cu liniile orografice principale, iar al treilea are caracter transversal faţă de formele orografice învecinate.
Oraşul ocupă compartimentul ei mijlociu, respectiv Câmpulungul Moldovei. Între munţii Măgura-Muncelu–Hâga, care îl delimitează spre vest şi Ginas-Cucoara la est, oraşul se dezvoltă pe o lungime de cca. 12 km şi o lăţime de peste 2 km.
Aspectul de câmp lung, este atât de frapant şi contrastant cu cel al ramelor muntoase, încât a determinat însuşi numele localităţii, iar apelativul popular a fost preluat de literatura ştiinţifică.
Altitudinea relativ joasă a depresiunii (600–650 m) este bine subliniată în partea sud-vestică de nişte măguri piramidale care se înalţă cu peste 500 m deasupra ei, dominând-o prin povârnişuri impunătoare, acestea fiind Munceii Câmpulungului, cele mai nordice subunităţi ale Masivului Rarău: Măgura Runcului (1170 m), Runc (1120 m), Bodea (1073 m) şi Cucoara (944 m).
Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuită cu o canoe uriaşă, la o analiză de detaliu se pun în evidenţă terasele fluviatile, operă a Moldovei. Dintre toate terasele, 9 la număr, foarte bine dezvoltată este cea care se înalţă cu 8-10 m deasupra râului: „ terasa Câmpulungului”, pentru că pe podul ei se întinde cea mai mare parte a vetrei oraşului (zona centrală, Sâhla, Valea Seacă şi Capu Satului). Totuşi, de-a lungul timpului, aşezarea n-a încăput numai pe terase; s-a revărsat pe versantul sud-vestic, a trimis tentacule pe văile principalilor afluenţi ai râului Moldova, rezultând un frumos exemplu de adaptare a vetrei la condiţiile reliefului local.
Câmpulungul şi împrejurimile intră aproape în totalitate în cadrul zonei naturale a pădurilor de răşinoase, care urcă până spre 1500m. Aici pădurea reprezintă încă 50-75% din suprafaţa teritoriului, cu toate defrişările intense făcute de-a lungul timpului. Cu acest procent, zona se înscrie între cele mai bine împădurite din ţară. Condiţiile ecologice favorizează în mod deosebit molidul (Picea excelsa).
Ţinut de legende şi meleag pitoresc, înconjurat de codrii de brad şi molid, Câmpulungul Moldovenesc are o istorie îndelungată, care începe cel puţin odată cu întemeierea Moldovei.
„Voievodatul Câmpulungului a fost, după tradiţie, primul centru al descălecătorilor din ţara vlahilor de peste munţi", afirma Dimitrie Onciul.
De aici, cât şi din alte surse, Teodor Balan conchide că ”Voievodatul câmpulungean a fost primul centru politic al descălecătorilor maramureşeni, întemeiat fiind de Dragoş Vodă odată cu Principatul Moldovei”.
Prima menţiune scrisă, cunoscută până acum, despre Câmpulungul Moldovenesc datează din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun, prin care Mănăstirea Moldoviţei primea satul Vama, „mai jos de Câmpulung”.
Între anii 1532-1537, Petru Rareş a ridicat pe valea Moldoviţei, la Vatra Moldoviţei, frumoasa mănăstire - monument istoric şi de artă - deosebit de atrăgător prin arhitectura şi pictura lui.
Tot prin Câmpulung Moldovenesc trece în anul 1541, venind din Transilvania, Petru Rareş, aşa cum arată cronicarul Grigore Ureche ”… Pătru Vodă … s-au întors de la Bistriţa, fără de nici o zminteală şi trecând muntele au ieşit la Câmpul Lung”. În acelaşi an, voievodul a ridicat în Poiana Sihăstriei de la poalele Rarăului, o mănăstire din lemn, mutată mai târziu, după anexarea Bucovinei, dincolo de Rarău, spre Chiril, unde se află şi astăzi.
Dimitrie Cantemir în opera sa „Descrierea Moldovei” (1716) aminteşte de „Ocolul Câmpulungului”, care constituia un fel de republică, compusă din 15 sate, cu legile şi judecătorii proprii: „Cele ce am spus mai sus despre supuşii Moldovei nu trebuie să se aplice ţăranilor din trei ţinuturi ale Moldovei, care, este drept, nu sunt nobili, totuşi nu ascultă de nici un boier şi alcătuiesc un fel de republică. Primul este Câmpulungul din ţinutul Sucevei, încins de un lanţ neîntrerupt de munţi foarte înalţi. Cuprinde cam cincisprezece sate, care toate îşi au legi şi judecători proprii. Uneori primesc şi doi vornici trimişi de domn, dar nu rareori, dacă aceştia jignesc pe ţărani, îi izgonesc, bizuindu-se pe acele mijloace de apărare pe care li le-a dat natura.”
Acelaşi lucru îl subliniază şi Mihai Eminescu într-un articol: „Celula constituitivă a vechilor sate române este republica ţărănească, precum s-a păstrat mult timp la Câmpulung (în Bucovina) şi la Vrancea.”
În 1717 Mihai Vodă Racoviţă a poposit şi el în zona Câmpulungului, ridicând la Vama un monument numit până astăzi „Stâlpul lui Vodă”, în amintirea victoriei asupra trupelor austriece.
Etapa ocupaţiei austriece începe în anul 1774, când trupele habsburgice ocupă nord-vestul Moldovei în momentul în care armatele ruseşti se retrăseseră, iar Turcia ieşise slăbită în urma războiului de 6 ani (1768-1774).
La 12 octombrie 1777, toată populaţia este chemată să depună jurământul de credinţă către împărat.
În dezvoltarea sa, Câmpulungul Moldovenesc a cunoscut mai multe faze, de la întemeiere şi până în secolul al XV-lea, când s-au pus bazele acestei aşezări, pe Valea Caselor (de unde şi denumirea de Capu Satului), apoi s-a întins spre vest, mutându-şi centrul din Capu Satului în actualul centru al oraşului. Din secolul al XV-lea aşezarea se întinde tot mai mult pe râul Moldova şi pe văile afluenţilor, când vine populaţie şi din Ardeal, întemeindu-se târgul Câmpulung. Din 1775 până la 1888, Câmpulungul Moldovenesc se întinde spre Deia, Runc, Izvorul Alb, Valea Seaca, Sâhla.
De la sfârşitul secolului al XIX-lea Câmpulungul Moldovenesc a fost legat de firul de cale ferată Dărmăneşti – Câmpulung – Vatra Dornei, iar mult mai târziu, în 1938, s-a inaugurat linia ferată Vatra Dornei – Cluj pe la Ilva Mică.
Primul război mondial dă un nou impuls luptei naţionale a românilor din Bucovina, în condiţiile destrămării Imperiului Austro-Ungar, trecând hotărât la înfăptuirea idealului de secole: unitatea naţională.
Perioada ce a urmat Marii Uniri din 1918 constituie pentru dezvoltarea zonei o epocă de puternic avânt, reconstruindu-se din temelii ceea ce distrusese primul război mondial, urmele luptelor putînd fi văzute şi astăzi în pădurile obcinilor Feredeului şi Mestecănişului.
Călătorul care are prilejul să străbată zona Câmpulungului Moldovenesc va observa că aici se păstrează, în cadrul înnoirilor ce prefac radical structura aşezărilor, felul de viaţă şi mentalităţile oamenilor, autentice elemente ale tradiţiilor populare. În ansamblu, aici, ca şi în toată zona, călătorul va distinge un imens atelier de creaţie, depozitar al artei populare tradiţionale de o valoare estetică majoră.
Arta lemnului cioplit constituie un specific al artei noastre populare. Gama variată a crestăturilor cuprinde o reţea de linii întretăiate, zigzag-uri, dar şi cercuri, rozete, linii curbe, stele, triunghiuri, pătrate, romburi şi hexagoane. Crestăturile în lemn le întâlnim pe bâte ciobăneşti, fluiere, codărâşti de coase, tarniţe, juguri, pe obiecte de uz casnic: căuşe, ploşti, tipare pentru caş, blidare şi poditoare.
Plaiurilor pitoreşti ale Câmpulungului Moldovenesc li se adaugă frumuseţea şi pitorescul costumelor ţărăneşti.
Bogăţia folclorului câmpulungean (cântecul şi doina, balada şi basmul, etc.), este expresia unor vechi tradiţii, cum sunt cântecele rituale: oraţia de nuntă şi pluguşorul, ultimele constituindu-se în datini, însoţite de anumite practici rituale din cele mai frumoase.
Sursa: Site-ul Primariei Campulung Moldovenesc
Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.
Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii NordEst. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului era de 82,6 loc/km2.
Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci, fiind format în principal din zona montană a Obcinilor Bucovinei din cuprinsul Carpaţilor Orientali (cca. 60% din suprafaţă) şi Podişul Moldovei, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme de 1922 m (de la 280 m în albia râului Siret, în partea sudicã, la 2102 m vârful Călimani).
Turismul montan în judeţul Suceava este favorizat de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pecsuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.
Turismul Balnear
Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de CO2, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, stimulent cu nuanţe de sedare, cu o concentraţie mare de aeroioni negativi constituie materia primă pentru mii de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.
Staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei, este inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Tot în această staţiune găsim izvoare speciale pentru cura internă cu apă minerală.
Patrimoniul cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică este reprezentat de obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Suceava, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca etc.
Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc. Bucovina este renumită pentru muzeele sale etnografice, bine conturate şi realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore – ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie); nu în ultimul rând, prelucrarea lemnului se regăseşte în toate zonele menţionate.
Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri.
Existenţa celor opt mănăstiri şi biserici incluse pe lista patrimoniului UNESCO: Moldoviţa, Sucevița, Voroneţ, Humor, Probota, Arbore, Pătrăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, precum şi a celorlalte lăcaşe de cult, precum Putna, Suceviţa, Dragomirna, Slatina, Râşca, Bogdana, Bălineşti, Baia, determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor.
Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în casele localnicilor, atraşi de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viaţă, precum şi de activităţile sportive din natură.
Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitaţie , drumeţii pedestre, cicloturism, pescuit şi vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei ţărăneşti.
Hotel Alpin Rarău****
Amplasare: în inima rezervației naturale Rarău, la 1520 de metri altitudine, la poalele Pietrelor Doamnei, la 17 km de comuna Pojorata (pe ruta 175B celebra “TransRaraul”) si 17 km de orasul Campulung Moldovenesc (pe ruta 175A).
Hotel Alpin Rarău este mai mult decât un loc. Este o poveste trăită cu toți porii, la 1600 de metri altitudine. Aici, Pietrele Doamnei veghează tăcute, iar brazii drepți și demni își înalță vârfurile spre cer, parcă în rugăciune. Aerul -curat, tare, unic în lume -te umple de viață de la prima respirație.
Un loc cu energie, cu istorie, cu legende. Rarăul nu e doar munte -e spiritul Bucovinei, cu tot ce are ea mai valoros: natură, tradiție, oameni.
Hotel Alpin Rarău este clasificat la categoria 4 stele si a fost recent modernizat.
Capacitate cazare: 94 de locuri de cazare în camere și apartamente repartizate pe 6 etaje.
Structura cazare: 27 camere duble matrimoniale, 4 suite și 4 apartamente, unele dintre ele având și balcon.
Dotari camere: TV cu ecran plat, internet wireless, minibar, baie cu duș, uscător de păr, articole de baie, sistem de încălzire.
Camerele Duble: suprafața de 16 metri pătrați.
Suitele (camerele triple): suprafață de 30 de metri pătrați, au pat matrimonial si canapea extensibila.
Apartamentele: suprafață de 60 de metri pătrați, sunt compuse din două camere si o baie.
Facilitati: restaurant cu specific tradițional și vânătoresc, terasă cu grill si cu priveliște spectaculoasă spre Pietrele Doamnei, păstrăvăria proprie, parcare.
In meniul restaurantului puteti savura: tochitură tradițională, păstrăvi delicioși, ciorbe ca la mama acasă și papanași pufoși.
Nu este permis accesul cu animale de companie.
Noul punct de belvedere -Platforma Skywalk de pe Vârful Piatra Șoimului, aflat la 1577 metri altitudine, este la doar 4 minute de mers pe jos (200 de metri) de hotel si oferta o panoramă spectaculoasă spre crestele și stâncile impunătoare ale Rarăului si spere Pietrele Doamnei.
Pârtia de schi Rarău, aflata la 8 km de hotel este situata sub poalele Rarăului, are o lungime de 2840 metri, cu grad de dificultate mediu, diferenţa de nivel 455 m, laţime pârtie 20-80 m, altitudine plecare 1.220 m, altitudine sosire 765 m, telegondolă cu 33 cabine cu 8 locuri, capacitate de transport 1.008 persoane/ora, timpul de urcare tronson 7-8 minute, nocturnă cu 176 de stâlpi de iluminat, instalaţie zapadă artificială cu 13 tunuri.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
