Sarbatori de Pasti si 1 Mai 2021 Ceahlau Durau Hotel Bradul***

Sarbatori de Pasti si 1 Mai 2021 Ceahlau Durau Hotel Bradul***

Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Pasti si Ziua Internationala a Muncii impreuna cu cei dragi, in Durau !

Pachet servicii turistice Pasti si 1 Mai 2021:
- cazare 3/4/5 nopti in perioada 29.04 -04.05.2021;
- Masa Traditionala in Ziua de Pasti;
- acces internet wireless;
- parcare.

Reducere copii:
- un copil 0 -9,99 ani, cazat in camera dubla cu 2 adulti, fara pat suplimentar, beneficiaza de gratuitate la cazare;
- un copil 0 -9,99 ani, cazat in camera tripla cu 2 adulti, achita supliment 50% din tariful pentru 1 adult (loc in camera dubla);
- un copil 10 -13,99 ani, cazat in camera tripla cu 2 adulti, achita supliment 50% din tariful pentru 1 adult (loc in camera dubla);
- un copil peste 14 ani, cazat in camera tripla cu 2 adulti, achita integral tariful pentru 1 adult (loc in camera dubla).

Optional pentru copii, meniu la masa traditionala.

Optional, supliment servicii de masa in sistem fisa cont.

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans minim 50% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 16 Aprilie.

Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.

 

Optional transport, transferuri.

de la 448 RON / persoana / 3 nopti
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara Tara: Romania
Judet - Regiune Judet - Regiune: Neamt
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Ceahlau - Durau
Tip masa Tip masa: Pranz traditional de Pasti
Plecare Plecare: Oricare
Durata Durata: 3 nopti
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
30.04 -03.05.2021, sejur 3 nopti
Pranz traditional
2 persoane
896 lei
Rezerva
30.04 -04.05.2021, sejur 4 nopti
Pranz traditional
2 persoane
1.044 lei
Rezerva
29.04 -04.05.2021, sejur 5 nopti
Pranz traditional
2 persoane
1.188 lei
Rezerva

Sarbatori de Pasti si 1 Mai 2021 Ceahlau Durau Hotel Bradul***

Va invitam sa petreceti Sarbatorile de Pasti si Ziua Internationala a Muncii impreuna cu cei dragi, in Durau !

Pachet servicii turistice Pasti si 1 Mai 2021:
- cazare 3/4/5 nopti in perioada 29.04 -04.05.2021;
- Masa Traditionala in Ziua de Pasti;
- acces internet wireless;
- parcare.

Reducere copii:
- un copil 0 -9,99 ani, cazat in camera dubla cu 2 adulti, fara pat suplimentar, beneficiaza de gratuitate la cazare;
- un copil 0 -9,99 ani, cazat in camera tripla cu 2 adulti, achita supliment 50% din tariful pentru 1 adult (loc in camera dubla);
- un copil 10 -13,99 ani, cazat in camera tripla cu 2 adulti, achita supliment 50% din tariful pentru 1 adult (loc in camera dubla);
- un copil peste 14 ani, cazat in camera tripla cu 2 adulti, achita integral tariful pentru 1 adult (loc in camera dubla).

Optional pentru copii, meniu la masa traditionala.

Optional, supliment servicii de masa in sistem fisa cont.

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans minim 50% dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita pana la 16 Aprilie.

Plata serviciilor se va efectua astfel:
- numerar sau cu cardul la sediul agentiei;
- cu tichete de vacanta;
- in cont cu foaie de varsamant la o filiala Unicredit Bank cu ajutorul facturii proforme;
- in cont cu ordin de plata cu ajutorul facturii proforme.

 

Optional transport, transferuri.


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Ceahlau - Durau

Down

Comuna Ceahlău, localitate caracteristică zonei de munte, s-a dezvoltat de-lungul unor cursuri de apă, evoluția spațială nefiind compactă datorită reliefului ce a limitat-o. Înainte de anul 1926, teritoriul aparținea comunei Hangu, dar evoluția demografică ți distanțele mari au determinat constituirea comunei, cu numele de Ceahlău de la Muntele Ceahlău, la poalele căruia se afla, pe atunci având în componență satele Schit, Letești și Răpciune, inclusiv cătunul Reteș.

După anul 1956, i s-a adăugat și satul Bistricioara în urma desființării comunei cu același nume. În anul 1960, lacul de acumulare Izvorul Muntelui a diminuat suprafața vetrelor de sat cu aproape 50%, intrând sub apă cele mai fertile terenuri, terasele joase și largi ale Bistriței. Au fost afectate în totalitate satul Letești și Cătunul Reteș. Deși această zonă oferă condiții mai puțin prielnice dezvoltării așezărilor umane (altitudine mare, climă rece, păduri intinse, teren arabil puțin), au fost și suficiente condiții ca aceasta să cunoscă o straveche populatie.

Se remarcă o creștere a numărului de așezări după secolul al XVIII-lea prin aportul de populație venită din Transilvania, dar mai ales după mijlocul secolului al XIX-lea, creștere datorată dezvoltării exploatărilor forestiere și a industriei lemnului. Oamenii au preferat să se așeze inițial pe culmile domoale. Urme de gospodării se găsesc pe înălțimi, la Padina Țiganului, Podina Popii, Livada lui Matasa și altele. De pe la mijlocul secolului al XIX-lea au început să fie populate și văile apelor – pe șesurile și terasele largi, unde se putea face agricultură. Cătunele erau risipite, cu gospodării mari și izolate. După înmulțirea populației, acestea s-au divizat între moștenitori, devenind mai mici și mai dese.

Fauna zonei este extrem de bogata - cerbul carpatin, ursul brun, porcul mistreţ, capra neagra - o buna ocazie de a practica vânătoarea organizata.

In prezent comuna Ceahlău cuprinde trei sate: Ceahlău, Bistricioara și Pârâul Mare. Toate intră în categoria satelor de munte, răsfirate în lungul apelor și a drumurilor care le insoțesc. Totuși, se observă și anumite particularități:

Satul Bistricioara, cu o populație de cca. 800 locuitori, se întinde pe terasele inferioare ale râului cu același nume, în lungul celor două drumuri paralele, cu terenuri mai drepte, care au permis dispunerea mai adunată a gospodăriilor. Acest sat are condiții optime de dezvoltare economică diversă

Satul Pârâul Mare este o așezare mai nouă, alcătuită din aproximativ 140 locuitori strămutați din satele dispărute sub apele Lacului de acumulare. El se intinde în lungul pârâului cu același nume și a drumului ce-l insoțește, având gospodării rare, cu terenuri arabile reduse.

Ceahlău – reședință de comună, cu o populație de peste 1.500 locuitori, se desfășoră pe malurile pârâului Schitu (motiv pentru care s-a numit inițial satul Schit) și a numeroșilor lui afluenți, cu gospodării inguste, dispuse perpendicular pe drum, cu terenul agricol inclus, care se întinde până sub poalele pădurii.

În partea dinspre amonte s-a dezvoltat Stațiunea turistică Durău – situata sub Vârful Toaca. Aceasta atrage mii de turiști anual, în hotelurile și pensiunile agroturistice existente

Situata la o altitudine de 780-800 m pe versantul de nord-vest al Masivului Ceahlau - renumit pentru legendele sale si tradiţiile magice - staţiunea Durau se afla într-o regiune montana frecventata din secolul al XVIII-lea. Climatul subalpin si aerul proaspăt bogat în ozon atrag schiorii pe pistele situate la 1100-850 m.

Statiunea este situata la 9 km departare de lacul de acumulare Izvorul Muntelui ( Bicaz )si la 12 km de DN 15.

Cai de acces din:

DN 15 (Turda - Tg. Mures - Piatra Neamt - Bacau) cu deviatii pe DJ 155 din Bistricioara 12 km;

DN 15B (Tg. Neamt - P. Largului) + DN 15 + DJ 155

DN 12C (Gheorgheni - Bicaz - + DN 15 + DJ 155)

DN 17B (Vatra Dornei - P. Teiului + DN 15 + DJ 155).

Imprejurimi - objective turistice:

Schitul Durau - apreciat monument de arta - ctitorie de la 1835, remarcabil mai ales prin pictura interioara - datorata lui Nicolae Tonitza, pictura executata in ceara, unica in tara, prezentand elemente de peisaj inspirate din mediul ambiant local. Originalitatea, fhimusetea peisajului si zonei au dus la organizarea aici anual a manifestarii folclorice detinuta Sarbatoarea Muntelui Ceahlau in 6 august, cand are loc si hramul manastirii construite in varful muntelui Ceahlau, platoul Ocola§ului Mare - Manastirea §tefan eel Mare si Sfant la 1907 m altitudine.

Fostul sat ,,Schit" din vecinatate, 4 km, pastreaza ruinele Palatului Cnezilor, cea mai trainica dintre Curtile bisericesti ale Moldovei secolului al XVII-lea intrata in Literatura universala prin romanul Strigoiul Carpatilor, Alexandre Dumas tatal.

Comuna Ceahlau este o zona de interes etnografic si folcloric elemente ale creatiei populare traditionale fiind prezentate in muzeul zoo-etnografic local.

La 2 km este amplasata crescatoria naturala de pastravi, apartinand Ocolului Silvic Ceahlau.

Sursa: site-ul primariei Ceahlau

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Neamt

Neamt

Judetul Neamt

…„Multe râuri s-aruncă din strâmtorile Carpaţilor în roditoarele noastre câmpii, nici unul însă nu deschide în bateliştea munţilor o vale mai luminoasă şi mai fermecătoare ca Bistriţa Moldovii. Ea întruneşte-n întinsa-i domnie sălbătăcia Jiului, mareţia Oltului şi bogăţiile Prahovei. Călătorii străini cari-au străbătut-o pe plute, din Dorna până-n Piatra, o pun, cu drept cuvânt, printre cele mai frumoase ape din lume. În vechime curgea pe prund de aur şi purta numele de Aurar. Drum larg despica printre măguri valurile-i repezi, şi falnic îi e mersul. Se-nalţă codrii s-o privească, sprinţare-i sar pâraiele-n cale, plutaşii îi cântă doine, satele huzuresc pe mândrele-i maluri: pădurile au căprioare, izvoarele păstravi, şi Bistriţa – lostriţi. Soarele scăpăta spre asfinţit. Pete de aur se aprind pe coamele codrilor. Şuietele izvoarelor s-aud bolborosind, ca nişte glasuri pe sub pământ. Mareţ, fantastic se ridică-n faţa noastră, ca un dom uriaş, Pionul – bătrânul rege al Carpaţilor Moldovii.” …

… „Turlele Ceahlăului stau îmbrobodite-n ceaţă. Şi-i linişte, o linişte sfântă, care face să te crezi pe alt tărâm. Miresme dulci plutesc în aerul răcoros al dimineţii…Din jnepenii culcaţi de vânturi se înalţă de pretutindeni stânci uriaşe, ale căror forme ciudate au toate nume şi înţelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnu Sihastrului, Căciula Dorobanţului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe Valea Bistriţii, Gardul Stânelor, ridicat pe pragul unei prăpăstii înfiorătoare, şi-n mijlocul acestei salbe de stânci se-nalţă Panaghia, un sul măreţ de piatră, scrijelat de ploi, înfipt ca un corn în creştetul pleşuv al Ceahlăului. Soarele e la nămiezi. În depărtări, o pulbere albastră pluteşte peste talazuri de codri”…

(Alexandru Vlahuţă - România pitorească – În Munţii Neamţului)

Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului Neamţ datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidenţiate îndeosebi pe Valea Bistriţei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice. Tot în această zonă a ţării s-au descoperit urme certe ale unor civilizaţii preistorice ale Europei, cum ar fi Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 – 2.600 î.e.n.), dar şi dovezi ale prosperei civilizaţii dacice (de ex: aşezările din zona oraşului Piatra Neamţ, cele de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu).

Din punct de vedere istoric, evoluţia aşezărilor rurale a dus şi în Neamţ la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. al XIV-lea, a primelor centre cu nuanţă urbană, cum ar fi: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ. Cu timpul, târgul Piatra a căpătat o mai mare importanţă, aceasta şi datorită constituirii aici a unei Curţii Domneşti. Perioada medievală a fost, la rândul său, deosebit de bine reprezentată, în acest sens fiind semnificativă Cetatea Neamţ. Continua creştere a producţiei de mărfuri şi a celei agricole, dar şi intensificarea schimburilor comerciale duc la o dezvoltare economică a ţinutului din ce în ce mai vizibilă. Astfel, spre sfârşitul sec. al XVIII- lea, sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar odată cu începutul sec. al XIX- lea încep să apară şi primele fabrici.

Revoluţia etnică, reformele de după 1859, cucerirea independenţei de stat în 1877 şi măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial şi în această parte a ţării. Participarea României, începând cu 1916, la Primul Război Mondial a făcut însă ca situaţia generală a judeţului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-a reuşit refacerea vieţii economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă.

 

Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, moment ce l-a găsit pe mareşalul Ion Antonescu la Piatra Neamţ, a determinat participarea nemţenilor la lupta pentru reîntregirea patriei. Evoluţia ulterioară a evenimentelor, mai ales după străpungerea de către armata sovietică a fortificaţiei Târgu Neamţ – Paşcani, a făcut ca multe dintre localităţile din estul judeţului să sufere mari distrugeri. Anii de după război şi schimbarea regimului politic în 1947 au determinat o nouă etapă în evoluţia istorică a judeţului Neamţ.

Principalele unităţi de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce descresc de la Vest spre Est – 1907 m, vârful Ocolaşul Mare- Muntele Ceahlău şi 169 m în Lunca Siretului. Munţii sunt preponderenţi, ocupând 51% din suprafaţa judeţului, dintre care cel mai mare este Masivul Ceahlau cu Varful Ocolasul Mare, 1.907 metri.

Rețeaua hidrografică este formată din Râul Bistriţa – care străbate judeţul din Nord – Vest la Sud, cursul inferior al râului Moldova, o parte din cursul inferior al râului Siret (în partea Estică), precum şi pâraiele Ozana, Cracău, Tarcău, Cuiejdiu, Nechit şi Valea Neagră.

Lacurile artificiale sunt executate în scopuri complexe: hidroenergetice, atenuarea viiturilor, piscicultură, agrement, cel mai mare fiind Lacul Izvoru Muntelui – creat prin barajul de la Bicaz, în suprafaţă de 3.100 ha şi o lungime de 35 de Km. Alte lacuri artificiale aflate pe teritoriul județului sunt: Pângărați (155 ha), Vaduri (120 ha) și Bâtca Doamnei (235 ha).

Lacul Cuejdel sau Lacul Crucii este cel mai mare lac de baraj natural din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa, având o suprafaţă de aproximativ 150 ha, o adâncime medie de 10 m şi un volum de apă de 1.000.000 mc. Barajul are 30 m înălţime şi 100 m lungime, în aval formându-se alte patru lacuri mai mici. Lacul Cuejdel s-a format în urma unor alunecări de teren succesive (1978-1991) pe cursul pârâului Cuejdel, la baza Culmii Munticelu din Munţii Stânişoarei.

Ceahlăul, muntele care farmecă cel mai puternic privirea și înaripează în cea mai mare măsură, dintre toți munții României, imaginația drumeților, se înalță ca o măreață cupolă a Carpaților de Răsărit și întregului pământ moldav, pe meleagurile Neamțului. Este un mare și impresionant muzeu în aer liber, cu exponate unice, care poartă cu ele povestea de viață, sub formă de legendă ori simplu toponim: Dochia, Panaghia, Toaca, Dorobanțul, Călugării, Piatra Lăcrimată, Polițele cu Crini, Turnurile lui Butu și Ana, Detunatele…Este o uriașă insulă de floră și faună, dezvoltată prin milenii și veacuri de grandioasă și zbuciumată evoluție geologică.

Nimbul său legendar – ”muntele sfânt la dacilor”, ”muntele rugăciunii” – este completat de o înfățișare cu adevărat impunătoare, dată de masivitatea sa și o anumită aură misterioasă.Dominând munții din jur și datorită poziției sale relativ singuratice, ce-i permite o vizibilitate distinctă, aidoma unei vechi piramide sau unui semeț promontoriu, Ceahlăul se zărește din multe părți ale Moldovei și Transilvaniei.

În paginile de istorie ale județului Neamț este scris pe vecie numele Cetății Neamț. De peste șase secole, din vremuri demult apuse, cetatea stă de strajă pe valea râului Ozana, aparând în acele timpuri, cu eroism, pământul și neamul moldovenesc. Construită de Petru I Mușat, iar apoi extinsă și consolidată de Ștefan cel Mare, care a amenajat și un șant de apărare prevăzut cu un pod arcuit, falnica cetate a rezistat multor asedii ale armatelor vrăjmașe.

La poarta de intrare dinspre apus, cum vii dinspre Ardeal, te întâmpină un peisaj impresionant, care îți deschide calea către frumosul tărâm nemțean: Cheile Bicazului. Din timpuri vechi și până astăzi, apele repezi ale pârâului Bicaz au săpat în munte și au format cele mai spectaculoase chei din țară.

Peisajul îți taie răsuflarea și nu știi de este vis sau realitate: pereți înalți de stâncă se ridică spre cer, ca într-o încercare de atingere a nemărginirii și lasă drumul să șerpuiască printre ei și să curgă ușor, acompaniat de susurul apei învolburate care se rostogolește pe toate pietrele din cale. ”Piatra Altarului” se înalță semeață și poți asculta în adierea vântului aspru de munte legende despre daci și ritualurile lor religioase.

”Gâtul Iadului”, locul unde stâncile se apropie cel mai mult una de alta de parcă ar vrea să se unească și să devină din nou numai una, străjuit de ”Santinela”, un perete drept ce te îmbie la un urcuș în căutarea soarelui, întregesc peisajul apocaliptic dar fascinant, unic și plin de povești.

Casa în care s-a născut și a copilărit marele scriitor Ion Creangă șade și acum pe ulița din Humulești ca o dovadă a existenței, în vremuri deja apuse, a personajelor din poveștile mult iubite de noi toți. Prichiciul vetrei cel humuit, motoceii cu care se jucau mâțele, tinda casei și ograda iți vor aduce aminte de aventurile lui Nică a lui Ion a Petrei, și de copilărie, ca de o comoară de preț care ne însoțește toată viața. Casa-muzeu a fost restaurată păstrându-și toate particularitățile arhitecturii și vieții populare ale vremii de atunci, iar înăuntru vei descoperi o bogată colecție de obiecte tradiționale casnice ori gospodărești, un adevărat tezaur etnografic.

Construită în 1830 de bunicul dinspre tată a lui Creangă – Petrea Ciubotariul, casa a devenit muzeu în 1951. Simplitatea curții și a casei, interiorul specific satului nemțean din acea vreme, aduc aminte de atât de frumoasele tradiții moldovenesti, reprezentând o oază de linişte intr-o lume acaparată de modernism. Aici trăiești senzația că aventurile lui Nică se întrepătrund cu cele ale copilăriei tale, iar copilul din tine renaște dându-ți din nou seninătatea şi naturalețea de atunci.

Deprinderi căpătate de-a lungul timpului și transmise din generație în generație, obiceiurile erau respectate cu strictețe și asigurau buna rânduială în lumea satului. Cele care s-au păstrat până în zilele noastre, au o valoare probată în timp, fiind adeseori legate de credință. Adunatul oilor și organizarea stânei – primăvara și predatul oilor stăpânilor – toamna, numit ”răscolul oilor” s-a păstrat până azi, în aceeași formă. În serile de iarnă, țărăncile se mai adună și acum la șezătoare și se întrec în măiestria cusăturilor cu care își împodobesc casele.

La sărbătorile din an ale comunelor, sătenii încing hora după datină, în cântec de fluier, nai sau trompetă.Obiceiurile la sărbătorile de iarnă formează cel mai lung, mai bogat și mai vesel ciclu de manifestări folclorice și reprezintă comoara vie a spiritualității populare, bine păstrată în satele nemțene. Colindatul în cete de copii sau tineri, cântece cu steaua și teatrul cu teme religioase – Vicleemul și Irozii, de la Sărbătoarea Crăciunului, uratul cu plugușorul, buhaiul, tălăngile, plugul tras de boi, jocurile cu măști – capra, cerbul, ursul alaiul, apoi sorcova, dansul căiuților și teatru haiducesc, de la Anul Nou, impresionează de fiecare dată prin mesajul tematic, costumație, recuzită și muzică.

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, deschis într-un frumos edificiu din cadrul Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, clădit pe la 1930 de antreprenorul Carol Zani, după un proiect al fostului arhitect-şef al capitalei, Roger Bolomey, găzduieşte cea mai variată şi bogată colecţie din Europa, care se remarcă prin valoroase obiecte și vase de ceramică pictată monocrom, bicrom sau tricrom, cu forme elegante și rafinat decorate, care oferă o imagine cuprinzătoare despre arta decorativă și figurativă aparținând celei mai importante culturi eneolitice din sud-estul Europei, Cultura ”Precucuteni – Cucuteni”.

Sursa: site-ul Consiliului Judetean Neamt

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Hotel Bradul***, amplasat in centrul statiunii, este locatia ideala pentru organizarea unor intalniri de afaceri, conferinte, simpozioane, mese festive. Hotelul a fost renovat in anul 2012.

Hotel Bradul*** are 150 locuri in apartamente si camere cu 2 sau 3 paturi dotate cu baie proprie, TV cablu, frigider.

Facilitati: restaurant 350 locuri, cu bucatarie clasica si traditionala, biliard, sala de conferinte cu dotari, gratar in curtea interioara, Internet wireless, loc de joaca pentru copii, parcare proprie.

Agrement: teren tenis, handbal, volei, partie de schi cu telescaun.

Statiunea Durau este situata la altitudinea de 780 -800 de metri pe versantul de nord-vest al Masivului Ceahlau la 6 km de comuna Ceahlau (resedinta administrativa), la 9 km departare de lacul de acumulare Izvorul Muntelui (Bicaz) si la 12 km de DN 15.

Durau este o statiune climaterica cu biclimatic tonic, atimulator, aer curat fara praf cu alergeni, atmosferica bogata in ioni negativ si radiatii ultraviolete.

Imprejurimi - objective turistice, agrement:

- Schitul Durau - apreciat monument de arta - ctitorie de la 1835, remarcabil mai ales prin pictura interioara - datorata lui Nicolae Tonitza, pictura executata in ceara, unica in tara, prezentand elemente de peisaj inspirate din mediul ambiant local. Originalitatea, fhimusetea peisajului si zonei au dus la organizarea aici anual a manifestarii folclorice detinuta Sarbatoarea Muntelui Ceahlau in 6 august, cand are loc si hramul manastirii construite in varful muntelui Ceahlau, platoul Ocolasului Mare - Manastirea Stefan cel Mare si Sfant la 1907 m altitudine;

- Fostul sat ,,Schit" din vecinatate (4 km) pastreaza ruinele Palatului Cnezilor, cea mai trainica dintre Curtile bisericesti ale Moldovei secolului al XVII-lea intrata in Literatura universala prin romanul ,,Strigoiul Carpatilor" (Al. Dumas tatal);

- Comuna Ceahlau este o zona de interes etnografic si folcloric elemente ale creatiei populare traditionale fiind prezentate in muzeul zoo-etnografic local;

 

- Pastravarie situata la 2 km apartinand O.S.Ceahlau.