Sejur pentru plaja, soare si distractii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, acces Internet, acces terasa, parcare gratuita.
Tarifele sunt dinamice in functie de gradul de ocupare. Rezervarile confirmate raman la tariful confirmat.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejuurlui.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Constanta Localitate - Statiune: Vama Veche Tip masa: Fara masa Plecare: Oricand Durata: 1 noapteSejur pentru plaja, soare si distractii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, acces Internet, acces terasa, parcare gratuita.
Tarifele sunt dinamice in functie de gradul de ocupare. Rezervarile confirmate raman la tariful confirmat.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejuurlui.
Optional transport, transferuri.
Vama Veche este componenta a Comunei Limanu din Judetul Constanta.
Comuna Limanu este o localitate plina de viață și culoare, care surprinde prin simplitate , tradiție și diversitatea locuitorilor săi. Dezvoltarea sa in ultimii ani au transformat localitatea Limanu într-un brand turistic de importanta națională iar plaja de la Vama Veche a devenit un spațiu cu o rezonanță unică de libertate și turism în armonie cu natura.
Limanu este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele 2 Mai, Hagieni, Limanu (reședința) și Vama Veche. Comuna este situată la extremitatea sud-estică a județului Constanța și se învecinează la sud cu Bulgaria, la vest cu comuna Albești, la nord cu comuna Pecineaga și cu orașul Mangalia, iar la est cu Marea Neagră.
Satul Vama Veche, initial denumit Ilanlâc a fost inființat prin 1811 de cîteva familii de găgăuți. În 1884 satul s-a populat cu împroprietăriți cu câte 25ha pînă la 100ha. Dinfaptul că în această regiune se găsesc foarte mulți serpi, satul s-a numit Ilanlâc sau ^loc plin de șerpi^.
În anul 1912, ca urmare a schimbului de populații intervenit între Imperiul Rus și Imperiul Otoman în momentul anexării Basarabiei de către primul, Găgăuzii au fost strămutați în Bugeac, în locul lor venind Tătari basarabeni, care s-au alăturat pescarilor, grădinarilor și oierilor locali, Greci pontici, Ruși scopți răscolnici (care, și ei, fugiseră din imperiul Rus), Români dobrogeni sau mocani și Bulgari, care aveau bordeie și colibe în zonă. După alipirea Dobrogei în 1878, Regatul României a păstrat denumirea turcă până în 1913, localitatea purtând denumirea oficială de Ilanlâc. Odată cu anexarea Cadrilaterului (1913-1940), vama a fost mutată mai la sud, la Ecrina (turcește Ekrene, bulgărește Kranevo), iar Ilanlâc a fost redenumit Vama Veche, nume care i-a rămas și după restituirea Cadrilaterului către Bulgaria.
Majoritatea turiștilor care frecventau Vama Veche înainte de modernizarea șoselei și de deschiderea frontierei, erau studenți, elevi, sau persoane care doreau să se rupă de agitația de la oraș. Ulterior, turismul a evoluat, frecventarea a crescut, mulți dintre vizitatori nu mai caută linște, ci distracție și petreceri ; strada principală este de altfel plină cu localuri și terase. Între localitățile Doi Mai și Vama Veche, litoralul este teoretic ocrotit de o Rezervație naturală integrală (terestră și maritimă) dar practic, lipsa de fonduri pentru rezervație și de informare a publicului duce, vara, la exploatarea și poluarea și a acestei porțiuni a Litoralului românesc.
Aproape de țărm se află epava unei foste nave grecesti Akra Aktion esuata in 19.02.1981 aceastǎ epavă fiind una din atracțiile localității. În decursul anilor această epavă a fost folosită ca țintă de către Marina Militară.
Specifice acestui judeţ sunt lacurile naturale de luncă, limanele marine şi lagunele (Oltina, Sinoe, Taşaul, Techirghiol, Mangalia).
Judeţul deţine o mare bogăţie de vestigii ale trecutului istoric, unele datând din secolul al Vll-lea î.Hr., când grecii antici au întemeiat pe teritoriu o serie de colonii (Histria – azi Istria, Callatis – azi Mangalia şi Tomis – azi Constanţa). Ulterior, din secolul I î.Hr., teritoriul intră sub stăpânire romană şi apoi este străbătut de popoarele migratoare şi frământat de războaie.
Numele de “Dobrogea”, aşa cum atestă documentele istorice, vine de la Dobrotici, despot bizantin în secolul al XlV-lea. Provincia condusă de el a fost numită Dobrugi-ieli, Dobrugi, adică Dobrogea. În ceea ce priveşte denumirea de “Constanţa”, se pare că aceasta vine de la cuvântul Constantziana, denumire ce apare în secolul IV d.Hr., nume dat apoi de genovezi în Evul Mediu oraşului de aici. În urma războiului din 1877-1878 ţara devine independentă, liberă şi suverană, iar străvechea vatră geticăşi romană a Dobrogei se reuneşte cu ţara. Se împlinea, în felul acesta, o a doua etapă a procesului românesc de unire. Judeţul Constanţa deţine o parte din suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Un loc important în cadrul resurselor naturale îl au Lacul Sărat Techirghiol şi Lacul Nuntaşi cu însemnate rezerve de nămol sapropelic, utilizat în scopuri terapeutice. Platoul continental al Mării Negre dispune de rezerve de hidrocarburi şi minerale.
Litoralul românesc reprezintă o parte din țărmul occidental al Mării Negre și se întinde pe o distanță de 245 Km, de la granița cu Ucraina până la cea cu Bulgaria. Este cea mai exploatată zonă turistică din România. Principala zonă de interes, unde se află majoritatea stațiunilor și a atracțiilor turistice este județul Constanța.
Plajele de pe litoralul românesc sunt acoperite cu nisip fin și au o lațime generoasă care atinge în unele locuri 150 – 200 m.
Stațiunile de la Marea Neagră de pe teritoriul României au fost construite în dreptul plajelor cu nisip, parțial mineral (aluviunile dunărene) și parțial cochilifer.
Stațiunea cea mai întinsă și cu cele mai multe spații de cazare este Mamaia. Aceasta este și cea mai vizitată, fiind amplasată la nordul Municipiului Constanța, pe grindul (cordonul litoral) care separă Marea Neagră de Lacul Siutghiol. O particularitate a Mamaiei este dimensiunea plejei, lată de 250 metri, și lungă de 8 kilometri.
Mai la sud se găsesc stațiunile Eforie Nord și Eforie Sud care sunt și orașe, satul și stațiunea Costinești care este considerată stațiunea tinerilor, apoi șirul celor șase stațiuni de la Comorova, anume Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus și Saturn, botezate, ca și planetele sistemului solar, după zeii romani.
În apropierea graniței cu Bulgaria sunt satele și stațiunile Doi Mai și Vama Veche.
Opțiunile de cazare, agrement și distracție sunt multiple și nu lipsesc nici monumentele istorice de mare însemnatate, ruine antice, biserici, mănăstiri, rezervații naturale unice în țară și în Europa, care întregesc pitorescul litoralului românesc și al întregii zone dobrogene.
Obiective turistice:
Mozaicul roman, Muzeul de arheologie Constanta, Muzeul Militar National, Muzeul Marinei Romane, Moscheea Constanta, Cheile Dobrogei , Teatrul Ovidiu, Farul Genovez din Constanta , statuia lui Ovidiu din Constanţa, Histria - cetatea grecilor de la Marea Neagra, Gînditorul de la Hamangia, Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Hotelul The Moon*** Vama Veche se află la aproximativ 1 minut de mers pe jos de Plaja Vama Veche și la 5 minute de centrul statiunii Vama Veche.
Facilitati: grădină, Internet wireless, cameră pentru bagaje, zonă pentru fumători, terasă, parcare, Internet wireless.
Camere: balcon la camerele de la etaj, terasa la camerele de la parter, climatizare, dulap pentru haine, terasă cu o vedere la grădină, baie proprie, TV LCD cablu, baie proprie cu duș, articole de toaletă gratuite, uscător de păr, frigider.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
