Municipiul Săcele, poarta de acces către masivele Ciucaş şi Piatra Mare, se află pe cursul raului Târlung, parte a regiunii istorice Tara Bârsei. Este situat în partea de sud-est a judeţului, la 15 Km de orașul Braşov. Este străbătut de DN1A Braşov – Vălenii de Munte – Ploieşti şi de DN1 Bucureşti – Braşov, principala arteră naţională. Municipiul Săcele se învecineză cu comuna Tărlungeni, Predeal şi Municipiul Braşov.
Cu o vechime de secole, atestat documentar pentru prima dată la 1366, Săcele reunește astăzi cele patru vechi sate săcelene Baciu, Turcheș, Cernatu și Satulung. Celelalte trei sate săcelene (Tărlungeni, Purcăreni și Zizin) împreună cu care alcătuiau ”septem villae valacheles” (șapte sate românești) sunt astăzi separate de actualul municipiu. În aceste șapte sate trăiau una din cele mai mari comunități de mocani din Transilvania, alături de o puternică comunitate a ceangăilor. Mocanii săceleni aveau ca ocupație principală creșterea oilor, în timp ce ceangăii se ocupau în special cu agricultura.
Până la 1850, când păstoritul a fost afectat de politicile Țării Românești și Imperiului Austro-Ungar, Săcele era unul din satele cele mai bogate ale Transilvaniei. Mocanii săceleni plecau an de an în transhumanță, în special în Dobrogea, unde au înființat de altfel foarte multe așezări, ajungând chiar până în Crimeea.
Tradițiile comunității de mocani și ceangăi au lăsat astăzi un patrimoniu multicultural extrem de valoros. La Săcele există 14 biserici (7 românești ortodoxe și 7 maghiare catolice și protestante) cu o vechime de peste 100 de ani. Bisericile ortodoxe, de exemplu, îmbină elementele de arhitectură barocă, de influență vieneză, cu cele alte tradiției bizantine.
Oraşul modern Săcele a fost construit administrativ în anul 1950, din teritoriul primelor 4 din cele 7 comune săcelene : Baciu, Turches, Cernatu, Satulung. Celelalte trei: Tarlungeni, Purcareni, Zizin alcătuiesc astăzi comuna Tărlungeni. Săcele este municipiu din anul 2000, astăzi fiind al doilea oraș din județul Brașov ca număr de populație și al treilea oraș ca suprafață din România, în arealul său aflându-se munții Piatra Mare, Ciucaș (parțial), Grohotișului(parțial) și Neamțului (parțial).
În municipiul Săcele se găsesc 14 biserici monumente istorice cu o vechime de peste 100 de ani. Trei dintre ele, Biserica ortodoxă Sf.Nicolae – Cernatu, Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Satulung și Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Turcheș sunt monumente istorice de patrimoniu cultural național, celelalte nouă fiind clasificate ca făcând parte din patrimoniul cultural local. Din cele 14 biserici, 7 sunt ortodoxe, 5 protestante luterane, 1 catolică și 1 protestantă reformată.
Muzeul Etnografic Săcele funcționează într-o clădire monument istoric, atestată documentar în anul 1543, și care a servit timp de trei secole ca vamă. Muzeul este filială a Muzeului Etnografic Brașov și adăpostește piese de port popular mocănesc și ceangăiesc, reconstituiri de interioare sătești tradiționale, segmente de viață specifice zonei. În curtea muzeului se află o piuă cu ciocane, cu acționare hidraulică, pentru îngoșarea textilelor groase din lână.
Principala zonă de recreere a Săcelelui este fără îndoială Piatra Mare și Bunloc. Ambele au tot ce le trebuie și pentru alergat sau biciclit: multe trasee clasice, dar și poteci mai puțin cunoscute, pentru toată lumea. De la trasee mai ușoare, precum Familiarul din Piatra Mare sau Călicelele din Bunloc, până la traseele dificile de vertical, precum Șirul Stâncilor, 7 scări, valea Gârcinului – Cabana Piatra Mare, probabil cel mai dificil și cel mai puțin cunoscut traseu din Piatra Mare.
Munții Piatra Mare au o altitudine maximă de 1844 m (vârful Piatra Mare). Cabana, situată la altitudinea de 1628 m, este deschisă non-stop și în ea există posibilitatea de cazare peste noapte. Traseele din masivul Piatra Mare au ca punct de plecare Dâmbu Morii (pentru Canionul 7 scări, Tiroliană, cabana Piatra Mare și vârful Piatra Mare), Timișul de Sus (pentru cascada Tamina), Predeal (pentru vârful Piatra Mare și cascada Tamina) și Săcele (muntele Bunloc – cabana Piatra Mare – vârful Piatra Mare și Valea Gârcinului – cabana Piatra Mare – vârful Piatra Mare). Pe lângă cabana Piatra Mare și vârful Piatra Mare ca obiective turistice importante sunt cascada Tamina, Peștera de Gheață și formațiunile numite Șirul Stâncilor.
Sursa: site-ul Primariei Sacele
Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, Judeţul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.
Pozitia sa în partea centrală României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu.
Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa tării, cu o densitate a populaţiei de 110,7 loc./km², peste media pe ţară de 90,3 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.
Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC.
Resursele naturale. Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naţionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judeţ este 27313,7 ha, reprezentând cca 7% din suprafaţa judeţului Braşov. În cursul anului 2005, la nivelul judeţului Braşov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de păsări, dintre care 196 protejate conform legislaţiei în vigoare, şi 62 specii de faună, dintre care 39 protejate.
În subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralizaţii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perşani, Grid, Veneţia de Jos, Rupea, Homorod şi ape sărate de zăcamânt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei şi de la Hoghiz (izvor carstic).
Căile de comunicaţie de pe teritoriul judeţului facilitează legătura între toate regiunile ţării. Braşovul este un important nod feroviar, deţinând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km²). Judeţul este străbătut de şoselele internaţionale E60 şi E68 şi 848 km drumuri judeţene.
Turismul este un factor de bază în economia judeţului. În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), ca număr de structuri de cazare şi număr de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună care asigură legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual un număr de peste 550.000 de turişti. Staţiunile montane din judeţ cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate sunt Predeal şi Poiana Braşov.
Braşovul, atestat documentar în 1235, este o destinaţie preferată de turişti de pretutindeni, deoarece păstrează şi astăzi un patrimoniu cultural de excepţie: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcţie în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi cladiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae şi Prima Şcoală Românească din Şchei.
Ansamblurile săteşti cu biserici fortificate din Prejmer şi Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural istorice importante din judeţul Braşov: Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Cetatea Făgăraşului.
Q Resort Hotel & SPA*** este situat la poalele padurii la doar 15 minute de Centru Brasovului, oferind pe langa servicii de cazare exceptionale, restaurant si Pub, Centru SPA cu piscina interioara incalzita, jacuzzi, piscina pentru copii, sauna umeda, sauna uscata, plaja exterioara, sala de fitness, salon de tratament si masaj, 2 sali de conferinta.
Hotelul Q Resort*** dispune de o structura ce se pliaza pe toate categoriile de turisti, camere duble matrimoniale si twin, camere duble economy si camere junior suite.
Q Chalet dispune de 6 camere duble cu paturi matrimoniale, lobby, chicineta.
Q Forest dispune de 2 camere duble si un mic living, terasa.
Resortul dispune de 2 sali de conferințe, capacitate maxima 140 de persoane in aranjament teatru. Saliile de conferinte sunt complet echipate.
In cele 3 sali de restaurant se pot organiza evenimente corporate, petreceri tematice firma, petreceri de sfarsit de an, bal mascat, dar si evenimente sociale, nunti, botezuri, petreceri.
In Centrul SPA Aquaterra SPA beneficiati de: piscina incalzita interioara pentru adulți, piscina incalzita interioara copii, hidromasaj cu apa de izvor, plaja exterioara, sauna umeda, sauna uscata finlandeza cu sare de Himalaya, sauna ruseasca exterioara, ciubar exterior, masaje, tratamente.
Piscina este functionala tot timpul anului.