Sejur odihna Bixad Cabana de vanatoare Dobrica*
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii in mijlocul naturii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, Internet wireless, parcare.
Cabana se inchiriaza integral, 4 camere, maxim 10 persoane.
Pentru fiecare persoana suplimentara se adauga 30 euro/zi.
Optional servicii de masa.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua in euro sau in lei la cursul BNR din ziua platii + 2 % coeficient de risc valutar.
Optional transport, transferuri.
Sejur odihna Bixad Cabana de vanatoare Dobrica*
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii in mijlocul naturii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, Internet wireless, parcare.
Cabana se inchiriaza integral, 4 camere, maxim 10 persoane.
Pentru fiecare persoana suplimentara se adauga 30 euro/zi.
Optional servicii de masa.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Plata serviciilor se va efectua in euro sau in lei la cursul BNR din ziua platii + 2 % coeficient de risc valutar.
Optional transport, transferuri.
Comuna Bixad, formata doar din satul Bixad, a devenit comuna independenta in anul 2004. Timp de 36 de ani (1968-2004) a apartinut de comuna Malnas. Satul este situat in puctul cel mai nordic din judetul Covasna, pe valea Oltului, la 5,5 km de Tusnad Bai (judetul Harghita). Se afla la 31 km fata de Sfantu Gheorghe si este traversat de soseaua F575 (DN 12) si de drumul care leaga regiunea cu municipiul Tirgu Secuiesc, prin creasta Muntilor Bodoc (32 km). Are statie de cale ferata pe linia 400.
Localitatea Bixad este situată în partea nordică a județului, la limita cu județul Harghita, în partea sudică a pasului Tușnad, la o altitudine de 690 m. pe DN12, Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc-Gheorgheni.
Prima atestare documentară datează din anul 1648. Cu ocazia săpăturilor făcute în anul 1949 de către o echipă de arheologi a Academiei Române condusă de Constantin Daicoviciu (istoric și arheolog), pe malul drept al Oltului, în locul numit "Murgăul Mic", pe un promontoriu al unei terase unde se află cetatea "Vápa", s-a găsit o așezare cu un strat de cultură gros de 1,40 m. În stratul de cultură s-au găsit obiecte aparținând culturii Ariușd (vase și fragmente de vase pictate monocrome), precum și figurine antropomorfe și zoomorfe, silexuri și un nucleu de obsidiană. Deasupra acestui strat s-au constatat fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni, Wietenberg și un celt de bronz de la sfârșitul epocii bronzului. Tot aici s-a mai descoperit o necropolă de incinerație și o așezare dacică din epoca La Téne, din care provine o monedă imperială romană. Deasupra așezării antice se văd ruinele unei cetăți medievale, cu ziduri înalte de până la 3 m, construită din piatră și mortar, considerată ca datând din secolele XII-XIII. În apropiere sunt semnalate ruinele cetății "Piatra Șoimului" din secolele XIV-XV. În anul 1763, aici se construiește prima fabrică de sticlă.
Atracții turistice: Biserica greco-catolica construita in anul 1712, Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae construită in anul 1835, Scoala Mikes Ármin construita in anul 1900.
In timpul navalirii tatarilor cele doua cetati din regiune: cetatea Vapa si cetatea Piatra Soimului (Solyumko) au servit ca adapost localnicilor.
Padurile de fag din zona erau utile la fabricarea sticlei. Groful Miko Ferenc (decedat in 1755) a infiintat o fabrica de sticla mai intai in Mereni, apoi in valea paraurilor Zsombor din apropiere. Groful Mike Miklos a mutat in anul 1782 fabrica pe teritoriul actual al Bixadului, pentru ca padurea s-a rarit. Fabrica era in centrul satului, o cladire a ei mai exista si azi. Prima consemnare scrisa a satului apare in anul 1782 (Evegcsur). Localitatea s-a format din muncitorii fabricii, din familiile meseriasilor adusi din alte parti. Aici s-au fabricat borcane, tuburi de lampi, dar si sticla slefuita si pictata. de valoare artistica. Fabrica a fost arsa in 1916. Cateva capodopere realizate din sticla sunt pastrate in scoala din Bixad, unde exista o permanenta mini-expozitie de sticla, altele in Muzeul National Secuiesc si altele se afla in posesia doamnei Fogarasine Sovanka Hajnal din Sfantu Gheorghe. In bixad a trait si a lucrat maestrul renumit al sticlariei transilvanene, Sovanka Istvan (1858-1944), care in 1908 s-a stabilit in sat si a inaltat aceasta meserie la rang de arta. Este inmormantat in cimitirul comunei.
Poteci turistice marcate ne conduc sat spre cetatile amintite mai sus. Cetatea Vapa se afla pe varful imconjurat de valea paraului Rakottyas si a raului Olt. Cercetarile arheologice au scos la iveala aici vestigii din epoca neolitica, de bronz si de fier. In vechime in locul cetatii a fost probabil o asezare primitiva, intarita. S-a gasit aici si o moneda de aur din perioada imparatului Nero. In evul mediu se spune ca secuii au inaltat aici o cetate, pe acest loc s-au gasit cativa pinteni, o teaca de sabie, sageti, tocuri de sageti si arme turco tatare. Cetatea "Solyomko" s-a aflat pe varful stancos Piatra Soimului (Solyomko), inalt de 717 m. Bazele cetatii se vad si astazi. Documentele scris in anul 1421, cand cetatea si regiunea era ocrotita de Nemes Balazs din Haghig, arata ca localnicii "prindeau soimii vanatori pentru turci" din corburile stancii. De aici provine numele cetatii. Cercetarile arheologilor sustin ipoteze ca cetatea a fost construita in sec. al XII-lea, care in secolele XIV, XV a intrat in posesia familiei Miko. Cetatea a fost distrusa in urma atacurilor turco-tatare din secolul al XVII-lea.
Satul Bixad beneficiaza de cea mai dezvoltata retea de pensiuni, unde turistii au cele mai bune conditii. De aici, prin poteci turistice marcate se poate ajunge pe jos la lacul vulcanic Sf. Ana si la rezervatia naturala Tinovul Mohos (17 km). Subsolul localitatii este bogat in minerale carbogazoase calde si de izvoare de ape acidulate. Pentru a ajuta dezvoltarea regiunii, bogata in valori atractii turistice, a fost infiintata "microregiunea Ciomatu", care include satul Turia, cu Baile Balvanyos si localitatile Tusnad si Lazareni, din judetul Harghita. Alte atractii turistice din sat sunt biserica catolica, construita in 1867, pe un loc donat de groful Mike Gyorgy. Vechea biserica ortodoxa poarta hramul Sfantului Gheorghe, cea noua (1936-40) - cu fresce interioare - a Sfantului Dumitru. Comunitatea reformata a construit o biserica in 1978. Cladirea scolii din localitate a fost candva castelul de vanatoare a grofului Mikes Armin, in prezent fiind proprietatea comunitatii. Institutia poarta numele grofului. In fata scolii exista un parc memorial, unde se afla un monument al eroilor (cu pasarea turul) si monumentul milienului. Valorile naturii pot atrage interesul turistilor. De exemplu formatiunea stancoasa din valea Oltului, numita Likas-ko (Piatra gaurita), pestera de piatra din valea paraului Fenyos sau fostele bai Mikes de la izvoarele paraului Zsombor (Budos), unde exista izvoare de ape minerale, bazine cu ape foarte reci, numite in limbaj popular "interogatoriul" de la Bukk, Hammas si De Jos.
Sursa: site-ul Primariei Bixad
Judeţul Covasna se află aproape în centrul României, în partea interioară a arcului Carpaţilor Orientali. Judeţele vecine sunt: Bacău, Vrancea, Buzău, Braşov şi Harghita.
Suprafaţa totală a judeţului este de 3710 km2, cuprinsă între altitudinile de 468 m lângă Augustin, respectiv 1777 m pe vârful Lăcăuţi, în Munţii Vrancei.
Teritoriul judeţului cuprinde trei compartimente: unul extern, înalt, cu altitudini de peste 1500 m în Munţii Harghita, Nemirei, Vrancei şi Buzăului, al doilea central alcătuit din depresiunile Sfîntu Gheorghe, Târgu Secuiesc şi Baraolt – prelungirile nordice ale depresiunii Braşovului, şi al treilea, intern, cu rare vârfuri peste 1100 m altitudine (în Munţii Perşani, Baraolt şi Bodoc).
Poziţia geografică a judeţului şi particularităţile suprafeţei subiacente creează premisele unui topoclimat specific de depresiune intramontană, cu nuanţe excesive, caracterizat prin frecvente şi intense inversiuni termice, temperaturi minime foarte scăzute şi o circulaţie a aerului diminuată. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între 7,1 şi 7,6 oC.
Caracteristice, îndeosebi pentru sezonul rece, sunt frecvenţa şi intensitatea mare a inversiunilor termice. Prezenţa lor poate explica de ce temperatura medie din luna ianuarie este egală sau chiar mai scăzută pe fundul depresiunii, decât pe înălţimile de peste 1000 m din jur.
Varietatea formaţiunilor geologice care intră în alcătuirea teritoriului judeţului permite acumularea unor cantităţi importante de ape subterane. Stratele acvifere din depozitele pliocene sau cuaternare de pe câmpurile Oltului, Râului Negru şi afluenţilor acestora, precum şi cele de la baza deluviilor, cu dezvoltare mare în prispa piemontană, sunt calitativ corespunzătoare, constituind o resursă importantă pentru alimentarea cu apă a regiunii. Apele subterane cantonate în stratele acvifere au debite până la 5–6 l/s.
Izvoarele minerale sunt o caracteristică remarcabilă a regiunii. Concentrarea cea mai semnificativă a acestora se află în jurul oraşului Covasna ( izvoare cu ape predominant carbogazoase, bicarbonatate, sodice). La contactul munţilor cu depresiunea, pe Valea Oltului şi în bazinul Râului Negru, izvoarele minerale au o compoziţie carbogazoasă, clorosodică, calcică.La nivelul judeţului sunt peste 600 izvoare de apă minerală, din care câteva îmbuteliate, cele mai cunoscute fiind: Biborţeni, Bodoc, Vâlcele.
Ca urmare a condiţiilor naturale, precum şi a organizării spaţiului, judeţul Covasna are numeroase puncte şi zone de atracţie pentru turişti.
Sfântu Gheorghe este reședința județului Covasna, iar în perioada 2013-2016, Capitala Culturală a Ținutului Secuiesc. Istoria orașului și a regiunii se îmbină cu istoria grănicerilor secui și cu evenimentele revoluției din 1848–1849. În oraș sunt peste zece clădiri realizate după proiectele renumitului arhitect Kós Károly (1883–1977). Dintre acestea, cea mai importantă este ansamblul de clădiri al Muzeului Național Secuiesc. Oraşul găzduiește anual, timp de o săptămână, evenimentul de mare amploare, Zilele Sfântu Gheorghe. În săptămâna în care este prăznuit Sfântul Gheorghe (24 aprilie), pe lângă marele târg, numeroase evenimente culturale, sportive și distractive atrag un public tot mai mare.
Oraşul Covasna, situat la 35 km est de Sf. Gheorghe, supranumit şi oraşul celor 1000 de izvoare minerale, este o staţiune balneo-climaterică de rang internaţional, în special pentru tratarea afecţiunilor cardio-vasculare. În centrul oraşului se află renumita Balta Dracului, o emanaţie de gaz carbonic şi noroi, iar în apropiere, în Valea Zânelor, se aflăPlanul Înclinat, o relicvă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, din păcate distrus la vijelia din noiembrie 1995.
Staţiunea Bálványos, situată în masivul Puciosul, la 31 km de Tg. Secuiesc, este renumită pentru apele minerale, climatul plăcut şi două fenomene postvulcanice: Peştera de Sulf şi Cimitirul Păsărilor.
La limita judeţului Covasna, cu judeţul Harghita, se află lacul în crater vulcanic, Sf. Ana, de o rară frumuseţe şi Tinovul Mohoş, un crater înmlăştinit care deţine rarităţi floristice, precum roua cerului- o plantă carnivoră, sau mesteacănul pitic, specii specifice tundrei.
În Munţii Baraolt, sau la poalele acestora se găsesc staţiuni balneo-climaterice de interes local, cu ape minerale carbo-gazoase şi magneziene de mare valoare, precum: Ozunca-băi, lângă Baţanii Mici, Malnaş-băi, la 19 km nord de Sf. Gheorghe, Şugaş-băi, la 9 km de Sf. Gheorghe şi Vâlcele, la 10 km vest de oraş.
În mijlocul depresiunii, la 12 km de Sf. Gheorghe, pe malul stâng al Râului Negru, se află rezervaţia naturală Mestecănişul de la Reci, unde sunt ocrotite elemente de floră şi faună rare: roua cerului, nufărul, mesteacănul, raţa sălbatică, cerbul lopătar, broasca de nisip.
Cheile Vârghişului, situate la nord de oraşul Baraolt, prezintă un relief spectaculos, săpat în calcare de Pârâul Vârghiş, cu numeroase grote şi peşteri, elemente de floră rară: laleaua pestriţă şi narcisele sălbatice.
Sursa:Site-ul Consiliului Judetean Covasna
Depresiunea Bixad din Munții Carpați este una dintre puținele zone intacte din țară. Teritoriul de peste 20.400 de hectare fiind o loacție perfectă pentru pasionații de vânătoare și iubitorii de natură.
Casa de vânătoare Dobrica* se află la doar 20 de km de Lacul Sfânta Ana, la 8 km de Băile Tușnad și la 28 de km de Sfântu Gheorghe.
Casa se afla intr-o poiana pe o creasta de deal vis-a-vi de Ciomatul Mare, craterul in care se afla Lacul Sfanta Ana.
Casa de vânătoare Dobrica a fost, timp de mai multe secole, casa părintească a familiei Mikes. O locație ideală pentru cei care nu caută luxul de cinci stele, ci frumusețea naturii ascunse.
Casa de oaspeți are 4 camere și o capacitate de 10 persoane, fiind o alegere perfectă pentru familii sau grupuri restrânse de prieteni.
Casa are 2 dormitoare cu două paturi și 2 dormitoare cu trei paturi, fiecare cu baie proprie.
Sufrageria si livingul mare cu semineu din casa de vânătoare tipic transilvăneană redau atmosfera feerică de altă dată. Șemineul și lumânările transformă orice cină într-una specială, magică. La cererea oaspeților se ofera meniuri pentru prânz, cină sau meniuri pentru copii.
Cabana de vânătoare oferă acces gratuit la internet.
O bucatarie sta la dispozitia oaspetilor care se completeaza cu un gratar in aer liber. Grătarul bine făcut lângă focul de tabără din poienița Dobrica oferă o atmosferă aparte.
Pânda organizată în natură, plimbările cu mașina la izvoarele de apă minerală pot fi un program pentru o zi întreagă.