Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, mic dejun, Internet wireless, parcare.
AP = Apartament.
Copii:
- 0-3,99 ani gratuitate la cazare si mic dejun, fara pat suplimentar;
- 4-13,99 ani achita micul dejun 16 lei/zi si optional pat suplimentar 36 lei/zi.
Tarifele nu includ taxa hoteliera, 3 % din tariful de cazare si se calculeaza doar pentru prima noapte.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30% pentru rezervarea ferma iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Suceava Localitate - Statiune: Frasin Tip masa: Mic dejun Plecare: Oricand Durata: 1 noapteSejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte, mic dejun, Internet wireless, parcare.
AP = Apartament.
Copii:
- 0-3,99 ani gratuitate la cazare si mic dejun, fara pat suplimentar;
- 4-13,99 ani achita micul dejun 16 lei/zi si optional pat suplimentar 36 lei/zi.
Tarifele nu includ taxa hoteliera, 3 % din tariful de cazare si se calculeaza doar pentru prima noapte.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30% pentru rezervarea ferma iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Oraşul Frasin este o entitate administrativă a judeţului Suceava, situată între municipiile Suceava şi Câmpulung Moldovenesc. Oraşul Frasin este situat la confluenţa Suhei cu Moldova, râuri ce o străbat, primul de la sud la nord iar celălalt de la vest la est. Geografic este o depresiune (Depresiunea Frasinului) care face parte din grupul de depresiuni înşirate pe valea Moldovei, între Pojorâta şi Gura Humorului, care împreună despart grupa nordică de grupa centrală a Carpaţilor Orientali fiind înconjurată de Obcina Mare (la nord), Ascutiţa şi Obcina Voroneţului (la est), continuându-se la sud cu Depresiunea Stulpicanilor.
Oraşul Frasin este alcătuită din 2 localităţi componente : Frasin şi Bucşoaia şi 2 sate aparţinătoare: Doroteia şi Plutoniţa. Teritoriul oraşului a fost locuit din timpuri îndepărtate iar tradiţia locală vorbeşte că localităţile componente şi satele aparţinătoare îşi au destinul începuturilor legat tot de Ştefan cel Mare şi Sfânt, abia însă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, apar primele documente care pomenesc despre Frasin, Bucşoaia, Doroteia sau Plutoniţa.
În cadrul judeţului, oraşul Frasin are o poziţie relativ centrală, distanţele, în km, faţă de marginile cardinale ale judeţului, în linie dreaptă sunt: la nord – 84 km, la sud – 65 km, spre vest – 75 km, spre est – 80 km. Până la Suceava, capitala judeţului, sunt 43 km, iar până la cele mai apropiate oraşe, Gura Humorului doar 7 km şi Câmpulung Moldovenesc – 25 km .
Oraşul Frasin este străbătut de magistrala CFR ce leagă Moldova de Ardeal, de drumul naţional DN 17 de clasificaţie europeană 576 şi de drumul judeţean DJ 177A ce leagă bazinul superior al Moldovei de bazinul Bistriţei .
Teritoriul administrativ al oraşului se învecinează la nord cu comuna Mănăstirea Humorului la vest cu comuna Vama, spre sud cu comuna Stulpicani, înspre sud – est comuna Slatina şi la est cu oraşul Gura Humorului.
Acest oraş face parte din rândul aşezărilor specifice zonelor de munte, fiind o localitate medie ca mărime dar ceea ce îi dă frumuseţe şi pitoresc este diversitatea formelor de relief existente pe raza acesteia.
Oraşul Frasin se află în nordul Carpaţilor Orientali ocupând 2 trepte de relief distincte : depresiunea şi muntele .
Depresiunea Frasin face parte din grupul de depresiuni ce se întâlnesc pe Valea Moldovei, acestea fiind separate de mici defileuri din roci dure.
În nord, depresiunea este mărginită de Obcina Mare, care face parte din grupa nordică a Carpaţilor Orientali iar în partea sudică este închisă de 2 masive : Obcina Voroneţului şi Ascuţita, pe dreapta şi respectiv stânga Suhei. Aceste culmi sunt o prelungire spre sud, peste Moldova, a Obcinei Mari. Ele fac parte din Munţii Suha, o componentă a Obcinei Stânişoara.
Culmile principale sunt orientate spre sud, deşi afluenţii numeroşi ai Moldovei şi Suhei au fragmentat masivele alcătuite din fliş (gresii, argile, conglomerate), în culmi secundare cu denumiri locale cum sunt: Dealul Mare, Cetăţuia, Bârloage, Cotu – în Obcina Mare şi Bucşoiţa, Dealul Suhei, Brusturoasa, Clădita, Dealul Frasinului, Ascuţita – în sud.
Reţeaua râurilor din depresiunea Frasin aparţine Moldovei care, la rândul ei face parte din bazinul hidrografic al Siretului. Râul Moldova primeşte numeroşi afluenţi în depresiunea Frasinului.
Vechimea satelor localitatii Frasin nu este prea mare ca a celor vecine, atestate documentar in secolul al XV-lea: Vama – 1411, Manastirea Humorului- 1415 si Stulpicani – 1488.
Inceputurile se regasesc legate de Stefan cel Mare si Sfant. In 1488, voievodul cumpara mosia Stulpicani, aproape intreg bazinul hidrografic al Suhei, pe care apoi o daruieste manastirii Voronet, atunci terminata. Aceasta mosie devine braniste manastireasca.
Abia in a doua jumatate a secolului al XVIII- lea, documentele pomenesc despre Frasin, Bucsoaia, Doroteia sau Plutonita. Aici se produc si multe schimbari istorice in peisajul Tarii de Sus. In perioada 1768-1774 are loc un razboi intre rusi si turci, pierdut de rusi. Fiindca Austria a fost mijlocitoare in negocierea pacii a primit ,,cadou,, o parte din Tara de Sus, numita de atunci Bucovina, cu toata impotrivirea lui Grigore Ghica al- III- lea, domnul Moldovei. Dar inca din anul 1772, armatele ruse ocupasera acest spatiu, iar cele austriece din 1774, inainte de sfarsitul razboiului. Din acesti ani ni se pastreaza multe copii ale documentelor cu referiri si la Frasin: 1411- Alexandru cel Bun daruieste ,,vama,,Moldovitei cu hotarele: Fantana Sarata, dealul Frasinelului ( Frasinului), Suha, paraul Cetatel, Dealul Mare , 1488- Stefan cel Mare cumpara si apoi daruieste satul Stulpicani, manastirii Voronet cu hotarele: Toplita Rece, pe Suha Mare pana la obarsie cu toate poienile si fanetele, 1515- Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare, daruieste manastirii Voronet,satul Bucuresti ( azi se numeste Capu Codrului) cu hotarele : Dealul Mare, runcul Suvarantei, Dealul Claditei, Plutonita, raul Suha Mare, 1775- este anul cand apare termenul de sat de mosie, Egumenul Macarie al Voronetului scrie printre altele ca erau mosiile: Stulpicani, Slatioara, Gemenea, Frasin.
Concluzionand, putem spune ca satele localitatii Frasin sunt destul de tinere, au fost atestate documentar odata cu ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic. Dupa desfiintarea manastirii Voronet si inceputul exploatarii pe scara industriala a padurtilor, satele se dezvolta rapid.
Conditiile politico- istorice de la cumpana secolelor XVIII-XIX au favorizat asezarea la confluenta Suhei cu Moldova a numerosilor straini.
Ne amintim ca Bucovina a fost supusa Austriei din anul 1775. Aceasta provincie devenita ducat este alipita Galitiei si de aici au putut veni numerosi evrei, polonezi, ruteni. In Bucovina se bucurau de unele scutiri: de impozite, de serviciu militar,etc. Colonizarea cu germani s-a facut dirijat de catre autoritatile imperiale. Precizam ca populatia venita a gasit populatie romaneasca, alaturi de care s-a instalat.
Hutulii, identificati uneori gresit cu ritenii, ucrainenii, vin dinspre nord pe la mijlocul secolului al XVIII- lea.Ei vorbeau o limba slava cu multe cuvinte romanesti, de aceea unii specialisti sustin ca ar fi romani slavizati. Nimeni in Frasin nu mai vorbeste hutula.
Evreii vin masiv din Galitia dar si din Storojinet sau Siret, stabilindu-se aici intre anii 1786-1848. Ocupatiile lor erau cu predilectie comertul si exploatarea padurilor, de fapt organizarea acestor activitati. Numarul lor a fost important pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. S-au retras in orase, apoi dupa 1948, pleaca in Israel.Era o sinagoga la Frasin dar mortii erau ingropati la Gura- Humorului.
Polonezii, la inceputul secolului nostru, erau numerosi. Venirea in Bucovina trebuie pusa pe seama unor tulburari politice din Polonia, care tot din Imperiul Habsburgicfacea parte, dar si avantajele ce le oferea Bucovina i-au indemnat la imigratie.
Tiganii ( rromii) isi petreceau viata pe langamanastirile Voronet, Humor, Moldovita ca robi.In 1783 sunt eliberati si se aseaza la marginea satelor. La Frasin se stabilesc pe Obreja, apoi sunt determinati sa ocupe Valea Seaca.Ei au imbratisat obiceiurile localnicilor.Astazi numarul lor este mic.
Autoritatile austriece au incurajat venirea organizata in Bucovina a numerosi etnici germani. Intre 1804 si 1810 vin primii colonisti in Frasin din regiunile germane Wurtenberg,Baden, etc iar in Bucsoaia de la Zips. Localnicii ii numeau ,,tipteri,,. Primii veniti erau metalurgistii, apoi lucratorila padure si mai tarziu, dupa 1783, vin agricultorii.
In decursul timpului, unii au plecat, cum au fost evreii, dar dintre germanii care au parasit Frasinul in 1940 ,unii s-au reintors la sfarsitul razboiului. Etnicii slavi au pleluat au pleluat obiceiurile, portul si limba populatiei locale romanesti.
Intotdeauna, relatiile dintre romani si locuitorii diferitelor nationalitati au fost bune. Limba , obiceiurile si diferitele mestesuguri s-au imbogatitcu noi elemente de originalitate, in conditiile convetuirii comune.Tuturor le-au fost respectate particularitatile nationale, de limba si religie iar conflicte inter etnice nu s-au inregistrat niciodata.
Ca in toate asezarile din Bucovina, populatia reprezinta un conglomerat de etnii rezultat prin colonizarile succesive din timpul ocupatiei austro- ungare. Daca ucraineii, rusii si italienii au foast practic asimilati in decursul timpului, nemtii ( fostii colonisti germani adusi spre sfarsitul sec XVIII din Bavaria) sunt bine reprezentati in structura populatiei cu biserica catolica proprie in satul Bucsoaia. Buna intelegere cu populatia bastnasa a facut repatrierile sa nu fie prea numeroase si disctate doar de interese economice.
Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.
Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii NordEst. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului era de 82,6 loc/km2.
Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci, fiind format în principal din zona montană a Obcinilor Bucovinei din cuprinsul Carpaţilor Orientali (cca. 60% din suprafaţă) şi Podişul Moldovei, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme de 1922 m (de la 280 m în albia râului Siret, în partea sudicã, la 2102 m vârful Călimani).
Turismul montan în judeţul Suceava este favorizat de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pecsuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.
Turismul Balnear
Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de CO2, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, stimulent cu nuanţe de sedare, cu o concentraţie mare de aeroioni negativi constituie materia primă pentru mii de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.
Staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei, este inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Tot în această staţiune găsim izvoare speciale pentru cura internă cu apă minerală.
Patrimoniul cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică este reprezentat de obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Suceava, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca etc.
Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc. Bucovina este renumită pentru muzeele sale etnografice, bine conturate şi realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore – ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie); nu în ultimul rând, prelucrarea lemnului se regăseşte în toate zonele menţionate.
Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri.
Existenţa celor opt mănăstiri şi biserici incluse pe lista patrimoniului UNESCO: Moldoviţa, Sucevița, Voroneţ, Humor, Probota, Arbore, Pătrăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, precum şi a celorlalte lăcaşe de cult, precum Putna, Suceviţa, Dragomirna, Slatina, Râşca, Bogdana, Bălineşti, Baia, determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor.
Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în casele localnicilor, atraşi de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viaţă, precum şi de activităţile sportive din natură.
Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitaţie , drumeţii pedestre, cicloturism, pescuit şi vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei ţărăneşti.
Pensiunea Inima Bucovinei**** este situata intr-un cadru mirific, langa liziera padurii, pe un teren de 22.000 mp, o constructie unde modernul se imbina perfect cu rusticul. Atmosfera calda face ca fiecare clipa petrecuta in Inima Bucovinei sa fie una de neuitat. Fauna si flora bogata din imprejurimi ofera ochiului imagini care odata intiparite in minte, te face sa revi mereu in Inima Bucovinei.
In Inima Bucovinei vei fi inconjurat de ospitalitatea oamenilor locului, de paduri suple de brazi.
Jupanesele noastre ti-or gati bucate alese, in care ademenesc miresme si dichiseli cum numai in Bucovina poti afla.
Pensiunea Inima Bucovinei este situata in localitatea Frasin, la 450 de metri de gara si de la drumul european.
Capacitate cazare: 10 camere duble (cu paturi twin sau matrimoniale) si un apartament.
Dotari camera: TV cablu, incalzire centrala, baie.
Facilitati: restaurant cu meniuri bucovinene si traditionale romanesti, stana turistica, iaz cu pastravi, loc de joaca pentru copii, curte, parcare.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
