Sejur odihna Straja Cabana Edelweiss***
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu demipensiune.
Demipensiune include: mic dejun (08.30 -10.00) si pranz intarziat (intre orele 18.30 -20.00) cu ciorba, fel principal si desert la alegere din 3 variante de meniu.
EC = camera la demisol (minus 1).
ST = camera standard la etajul 1.
SP = camera superioara la etajul 2.
SL = camera deluxe la etajul 3.
Reduceri copii:
- copii 0 -11,99 ani, cazati cu 2 adulti in camera family, beneficiaza de reducere 50%.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Avansul achitat nu se restituie in caz de anulare.
Optional transport, transferuri.
Sejur odihna Straja Cabana Edelweiss***
Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu demipensiune.
Demipensiune include: mic dejun (08.30 -10.00) si pranz intarziat (intre orele 18.30 -20.00) cu ciorba, fel principal si desert la alegere din 3 variante de meniu.
EC = camera la demisol (minus 1).
ST = camera standard la etajul 1.
SP = camera superioara la etajul 2.
SL = camera deluxe la etajul 3.
Reduceri copii:
- copii 0 -11,99 ani, cazati cu 2 adulti in camera family, beneficiaza de reducere 50%.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Avansul achitat nu se restituie in caz de anulare.
Optional transport, transferuri.
Staţiunea turistică Straja este localizată în judeţul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, în inima Munţilor Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de municipiul Lupeni.
În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiază şi de instalaţie de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Sunt întreţinute cu ajutorul utilajelor de bătătorit zăpada, ratrac-uri, pentru a le menţine în condiţii cât mai bune de schi.
Prin cele 12 pârtii de schi, staţiunea Straja însumează aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceştia, 20 km vor fi acoperiţi cu zăpadă artificială din 2012. Cele 10 instalaţii de transport pe cablu (1 telegondola, 3 telescaune, 6 teleschiuri) vă asigură accesul facil la toate pârtiile din staţiune
.
Telescaunul vechi a fost inlocuit cu o telegondolă modernă şi a fost construit noul telescaun de pe Vf. Straja. Astfel, apar pârtii noi, cea mai lungă fiind Pârtia Straja, care pleacă din Vf. Straja (1868m) şi ajunge la staţia de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km.
Se învecinează cu judeţele: Arad, Alba, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin si Timiş.
Clima: temperat continentală, umedă şi răcoroasă, influenţată de altitudinile ridicate. Temperaturile medii anuale variază între -2°C la munte şi 10°C în Lunca Mureşului, iar media precipitaţiilor se încadrează în intervalul 540-600 mm/mp.
Relieful judeţului Hunedoara este predominant muntos (68% din suprafaţa judeţului), fiind reprezentat prin unităţi ale Carpaţilor Meridionali, care depăşesc frecvent 2.000 m altitudine (Munţii Şureanu cu vârful Şureanu – 2.059 m, Parâng cu vârful Parângul Mare – 2.519 m, punctul cel mai înalt al judeţului, Retezat cu vârful Peleaga – 2.509 m, Vîlcan, Godeanu, Ţarcu) şi ale Carpaţilor Occidentali (Munţii Poiana Ruscăi, Munţii Metaliferi, Munţii Bihor, ale căror înălţimi depăşesc rareori 1.400 m – vârful Găina în Munţii Bihor care atinge 1.486 m altitudine).
Depresiunile intramontane (Depresiunea Petroşani, Depresiunea Haţegului, Depresiunea Strei - Cerna (a Hunedoarei sau a Streiului Superior), Culoarul Orăştiei, Defileul Mureşului între Deva şi Zam, Depresiunea Brad) formează treapta de relief cea mai joasă din judeţ.
Reţeaua hidrografică: Teritoriul judeţului este străbătut de următoarele râuri: Mureşul cu afluenţii săi Streiul şi Cerna, în partea de sud a judeţului – Jiul, rezultat al unirii Jiului de Est cu Jiul de Vest şi Crişul Alb care străbate partea nordică a judeţului.
Comunicaţii/transport: Judeţul Hunedoara este străbătut de Culoarul 4 pan-european (drumul european E68 – DN7 şi calea ferată) care face legătura între vestul României şi Bucureşti. La Simeria (lângă Deva-reşedinţa judeţului) există cel mai important nod de cale ferată din zonă.
Reţeaua de drumuri însumează un total de 1.798 km: drumuri naţionale 383 km, drumuri judeţene 1.415 km (cea mai lungă reţea de drumuri judeţene din România).
Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale sunt Timişoara (150 km) şi Sibiu (120 km).
Castelul Corvinilor este considerat unul dintre cele mai frumoase și bine păstrate castele din Europa, un „martor” încă în viață al arhitecturii gotice. Între zidurile sale se păstrează amintirea lui Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei și a strălucitorului său fiu, regele Matia Corvin al Ungariei.
Arhitectura impunătoare a castelului, Sala Dietei, Sala Cavalerilor, logiile, galeriile cu arcuri, celebra fântână, turnurile și bastioanele ce se ridică semețe sunt, fiecare în parte, puncte de interes pentru vizitatorii de toate vârstele care s-au hotărât să treacă maiestuosul pod spre intrarea castelului.
Castelul oferă o ambianță propice organizării de concerte de muzică renascentistă, clasică, preclasică și de operă, grație acusticii excepționale a încăperilor care îți induc o caldă și prietenoasă senzație de viață medievală. Castelul Corvinilor domină prin maiestuozitate și prestanță peisajul citadin al Hunedoarei și imprimă acestui oraș o personalitate unică, tot mai apreciată de vizitatorii români și străini.
Cetatea Devei, considerată una dintre cele mai importante fortificaţii medievale din Transilvania, a avut o istorie zbuciumată, palpitantă: a fost stăpânită de voievozi, de principi, de conți şi de ducese, a fost dată în dar, vândută și, în final, distrusă în mare parte de o explozie provocată de către un neatent soldat austriac.
Fortăreața este așezată pe un con vulcanic cu o înălțime de peste 180 de metri. Primul document scris, care atestă existența unei cetăți, datează din anul 1269, dar urmele de locuire sunt mult mai vechi, chiar din neolitic și de pe vremea dacilor, după cum o dovedesc blocurile de piatră cu tăieturi caracteristice în formă de coadă de rândunică, încastrate în ziduri. Cetatea a fost martorul multor momente frământate din istoria Transilvaniei: pe aici au trecut trupe otomane, trupele principelui Rakoczi, răsculații conduși de Horea, Cloșca și Crișan, trupele care s-au înfruntat la 1848 și, cu siguranță, lista este mai lungă.
Astăzi, cetatea a fost reabilitată și pusă în valoare, astfel că afluxul de turiști este din ce în ce mai mare. Odată ajunși în vârful cetății, efortul turiștilor va fi generos răsplătit prin panorama impresionantă care se deschide spre toată Valea Mureșului, dinspre Ilia până departe spre Orăștie, având în fundal colinele înalte ale Munților Apuseni. Cetatea dispune de o telecabină, care este și ea în sine un obiectiv, fiind primul ascensor pe plan înclinat din România, iar lungimea traseului este de 278 m.
Cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO. Unul dintre argumentele acestei includeri a fost că ele reprezintă o capodoperă a geniului uman creator. În cadrul acestui sistem fortificat, Sarmizegetusa Regia este, fără îndoială, punctul culminant.
Capitala Regatului Dac, acum un loc intens vizitat, se întinde pe o suprafață de aproximativ 4,5 km pătrați și este formată din trei părți principale: fortificația, zona sacră și așezarea civilă. Pornind de la platoul superior al cetății (cota 1100 m), dacii au amenajat peste 260 de terase, ele fiind susținute de ziduri masive din blocuri de calcar fasonate, folosind tehnologia murus dacicus.
Fortificația vizibilă astăzi a fost, probabil, ridicată de către romani, care au refăcut și extins cetatea dacică, cea originală fiind distrusă în totalitate. Un drum pavat cu dale de calcar ducea în zona sacră, străbătută de un canal din aceeași rocă, unde au funcționat în Antichitate șapte temple și un altar circular din andezit. De remarcat că toate sunt grupate pe trei terase antropogene susținute de ziduri masive.
În prezent, din templele de acum 2.000 de ani sunt vizibile pe teren plintele circulare pe care se sprijineau coloanele din lemn sau piatră și pilaștrii din calcar sau andezit, care aveau rolul de a marca perimetrul.
Vizitatorii sitului pot alege unul dintre cele două trasee de vizitare, amenajate recent de administrația locului, care străbat o pădure bătrână de fag, ce dă zonei un farmec aparte. Pe tot parcursul traseelor te poți informa despre capitala Daciei, citind panourile montate sau ascultând explicațiile audioghidurilor disponibile. Liniștea și magia acestui loc te transpun într-o atmosferă mirifică, unică în felul ei, iar energia pozitivă te face să uiți cu totul de stresul și agitația cotidiană.
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, oraşul fondat de împăratul Traian dispunea şi de un territorium, o zonă cuprinsă între Munții Apuseni și Dunăre. Această uriaşă întindere de pământ semnifica faptul că metropola şi oamenii săi de afaceri deţineau şi controlau comerţul de la Dunăre, agricultura din fertila vale a Mureşului şi profiturile minelor de aur din Munţii Apuseni.
Localitatea Sarmizegetusa de astăzi este aşezată în partea de vest a Depresiunii Haţegului, la aproximativ 10 km de trecătoarea Porţilor de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae, celebrul loc al înfruntărilor dintre daci și romani) şi la 17 km de oraşul Haţeg. Este învecinată cu Munţii Ţarcului la sud și cu Munţii Poiana Ruscă la nord. Accesul în sit se face direct din șoseaua ce străbate Depresiunea Hațegului înspre Caransebeș, imediat după intrarea în comuna Sarmizegetusa.
Cetatea Mălăiești a fost ridicată de cnejii din Sălașu de Sus la sfârșitul secolului al XIV-lea. A fost o fortificație de apărare împotriva familiilor rivale din zonă și putea ține piept unor atacuri mai ușoare. A fost construită de către familia Sărăcin, nobili care stăpâneau domeniile din zona Sălașului de Sus. La început a fost ridicată ca un turn-locuință pe patru niveluri, apoi i s-au adăugat, undeva în secolul al XV-lea, și ziduri de apărare în formă eliptică.
O nouă modificare este datată în a doua parte a secolului al XVI-lea, când a fost inițiată ridicarea a patru bastioane în formă poligonală neregulată, precum și supraînălțarea turnului și a zidurilor ovale. Ulterior, a rezultat un adevărat palat, în zidurile acestuia fiind utilizate și elemente arhitectonice din perioada romană. De-a lungul timpului, acestea s-au distrus, astfel că a rămas în picioare până astăzi doar turnul-donjon.
Cetatea apare în documentele vremii doar în anul 1613 când, în urma decesului ultimului moștenitor pe linie masculină al familiei Sărăcin, este donată altor nobili de către principele Gabriel Bethlen.
La cetate se poate ajunge virând dreapta din DN 66 în localitatea Ohaba de sub Piatră, către Retezat. După ce străbatem localitățile Sălașu de Jos și apoi Sălașu de Sus, ajungem în satul ce poartă numele cetății. Panotajul către cetate ne face să virăm la stânga, pe o străduță, printre casele zvelte, de munte, iar după aproape un kilometru și jumătate ajungem în parcarea amenajată lângă turnul cetate. Amplasamentul colinar al cetății face dintre aceasta să pară un protector al întregii comunități. Telescopul instalat recent în turnul cetății transformă vechea așezare într-un veritabil observator astronomic.
Thermae „Germisara” sau băile termale romane din Stațiunea Geoagiu-Băi se păstrează aproape în aceeași formă ca și în Antichitate, fiind construite într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m, chiar în centrul stațiunii. Băile au funcționat în două faze (Germisara și ulterior Termele Dodonei). În anul 1935, la săparea primelor bazine moderne, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea), care stau mărturie vieții intense din acele timpuri, iar printre multele artefacte (șapte plăcuțe votive din aur) și obiecte de uz cotidian din acea epocă s-au mai găsit și dovezi care atestau prezența unui templu dedicat Nymphaelor, precum și depuneri de altare, statui, monede și obiecte din metal prețios.
Antica „Germisara” este cunoscută, mai ales, datorită apelor termale utilizate, probabil, încă din epoca dacică. Băile romane sunt identificate în punctul „Dâmbul romanilor”. Din întregul complex termal antic, astăzi mai pot fi văzute bazinele cu banchete pe toate laturile, rețeaua de canale săpate în stâncă prin care se dirija apa, precum și urme ale lăcașelor de cult închinate divinităților care patronau aceste ape curative.
Acest sit se poate vizita la orice oră din zi, fiind deschis publicului în permanență. Cu acces din fața intrării în ștrandul mare, străbătând o alee asfaltată de circa 120 m, pe partea stângă, întâlnim poarta de intrare în sit. Bazinele săpate direct în stâncă, pe firul vechiului izvor termal, se pot vizita și pe deasupra și pe interior, printr-un tunel de acces construit la baza colinei calcaroase.
Amplasare: la 20 de metri de teleschiul nr. 2, in partea de sus a statiunii Straja, langa vechea cabana Straja.
Situata in inima muntelui Straja, intr-o minunata padure de brazi, Cabana Edelweiss va asteapta cu caldura, indiferent de vreme sau de anotimp, si va invita sa vizitati unul dintre cele mai frumoase locuri din Romania, statiunea Straja.
Singuri, cu perechea, cu familia ori cu prietenii, intotdeauna la noi veti fi primiti cu bratele deschise si cu zambetul pe buze.
Structura cazare:
- 9 camere duble standard (palier albastru si cires);
- 5 camere duble superioare (palier wenge);
- 5 camere familii standard (palier albastru si cires);
- 2 camere familii superioare (palier wenge).
Dotari camere: încălzire centrală, TV cablu, internet wireless, baie cu duş, uscător de păr.
Facilitati: restaurant, bar, terasă, foişor în curte, internet wireless, discotecă, room service, parcare.
Restaurantul cabanei dispune de 70 de locuri cu meniu traditional, servire à la carte. Este un restaurant cu specific romanesc, unde calitatea serviciilor si a preparatelor este mereu pe primul loc.
Se acceptă accesul cu animale de companie cu rezervare anticipata.
Staţiunea turistică Straja este localizată în judeţul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, în inima Munţilor Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de municipiul Lupeni.
În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu. Cinci dintre acestea beneficiază şi de instalaţie de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Sunt întreţinute cu ajutorul utilajelor de bătătorit zăpada, ratrac-uri, pentru a le menţine în condiţii cât mai bune de schi.
Prin cele 12 pârtii de schi, staţiunea Straja însumează aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceştia, 20 km sunt acoperiţi cu zăpadă artificială.
Pentru asigurarea stratului de zăpadă artificială pe tot parcursul sezonului, s-au mai achiziționat cinci tunuri noi, numărul total al tunurilor ajungând la 23, toate fiind răspândite pe tot domeniul schiabil.
Cele 11 instalaţii de transport pe cablu vă asigură accesul facil la toate pârtiile din staţiune: 4 telescaune, 6 teleskiuri și telegondola care face legătura dintre Lupeni și stațiune. Datorită construirii telegondolei şi a telescaunului de pe Vf. Straja, apar pârtii noi, cea mai lungă fiind Pârtia Straja, cu o lungime de 8,1 km.
În sezonul 2016-2017 a fost inaugurat telescaunul de pe Pârtia Constantinescu. Pentru fluidizarea și dezvoltarea transportului pe cablu, în 2018 s-a demontat teleschiul 3, pentru lărgirea pârtiei, acesta fiind relocat paralel cu telescaunul 1, de pe pârtia Constantinescu. Cea mai semnificativă investiție din anul 2018 este cea a telescaunului cu patru locuri, debraiabil, din zona Crucii Eroilor. Acesta se deplasează cu viteza de 4m/s, pe o lungime de 1300 metri. Telescaunul debraiabil urcă până spre finalul pârtiei Mutu.
O altă investiție așteptată de turiști a fost telescaunul de pe Vârful Straja. Începând cu sezonul 2018-2019 acesta a funcționat și a urcat până la 1870 metri.
Pentru începători există două partii de schi, dotate cu benzi transportoare.