Va invitam sa descoperiti Tara Lovistei !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, Internet wireless.
EC = camere Economy, corp C
STR = camnere Standard vedere rau, corp B
STS = camere Standard vedere strada, corp B
CAV = camera Business vedere rau, cu balcon, corp A
CBF = camere Business etaj fara vedere, corp A
Copii:
- 0-5,99 ani beneficiaza de gratuitate la cazare cu mic deju, acces piscina.
Nu exista posibilitatea de pat suplimentar.
In perioada 19.07-24.07.2022 sejur minim 4 nopti.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare:plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sjurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Valcea Localitate - Statiune: Brezoi Tip masa: Mic dejun Plecare: Oricand Durata: 1 noapteVa invitam sa descoperiti Tara Lovistei !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, Internet wireless.
EC = camere Economy, corp C
STR = camnere Standard vedere rau, corp B
STS = camere Standard vedere strada, corp B
CAV = camera Business vedere rau, cu balcon, corp A
CBF = camere Business etaj fara vedere, corp A
Copii:
- 0-5,99 ani beneficiaza de gratuitate la cazare cu mic deju, acces piscina.
Nu exista posibilitatea de pat suplimentar.
In perioada 19.07-24.07.2022 sejur minim 4 nopti.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare:plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sjurului.
Optional transport, transferuri.
Orasul Brezoi este situat aproape în partea centrala a României, în Carpatii Meridionali, cuprinzând partea estica a grupei Parângului (estul si sud-estul Muntilor Lotrului, nordul Muntilor Capatânii) si sud-vestul grupei Fagarasului (vestul Muntilor Cozia) în Depresiunea Loviştei sau Titeşti-Brezoi (cuprinzând zona de confluenta a Lotrului cu Oltul), la întretaierea paralelei de 45º21’ lat.N cu meridianul de 24º15’ long.E.
Brezoi se afla în extremitatea central-nordica a judetului Vâlcea la limita acestuia cu judetul Sibiu. Prin aceasta pozitie geografica, orasul Brezoi este situat la 35 km departare de municipiul Râmnicu-Vâlcea, pe D.N.7 (E81), la 67 km de orasul Sibiu, tot pe D.N.7 (E81), la 35 km de statiunea Voineasa pe D.N.7A.
Orasul Brezoi are o pozitie geografica excentrica în cadrul retelei urbane a judetului Vâlcea, reprezentând centrul cel mai nordic si cu o evolutie net diferentiata de celelalte orase ale acestuia. Strabatut pe directia nord-sud de calea ferata Sibiu-Piatra Olt si de drumul national 7 (D.N.7) sau drumul european 81(E81), orasul are legaturi atât în cadrul judetului cât si cu toate celelalte orase si asezari ale tarii.
Vatra cu locuintele oamenilor se afla în zona depresionara ce este înconjurata de masive muntoase cu denumiri, ca: Poiana Sulitei, Vârful Turtudanul, Purcarul, Purcarelul, Pleasa Oii, ce apartin Muntilor Lotrului, iar la sud se afla Naratu cu înaltime de peste 1495 m, Foarfeca, Verdesul, Poiana Târsei, Plaiul lui Stan, Poiana lui Pavel etc. din Muntii Capatânii.
În nord, limita orasului este altitudinala, fiind luata pe zona înalta a Muntilor Lotrului, având o directie est-vest si se învecineaza cu judetul Sibiu.
În nord-est, limita este tot altitudinala, ce desparte de comuna Câineni, iar în est Brezoiul are ca vecini: comuna Racovita si comuna Perisani.
Pe o mica portiune, în sud-est, este vecin cu comuna Salatrucel.
În partea sudica, orasul Brezoi se învecineaza cu orasele Calimanesti si Baile Olanesti, iar în vest cu comuna Malaia.
Relieful este alcatuit din Muntii Lotrului la nord si Muntii Capatânii la sud, subunitati ale masivului Parâng. Cele doua grupe muntoase închid zona depresionara a Depresiunii Lovistei, care separa masivul Parâng de masivul Fagaras.
Altitudinea reliefului în zona locuita este de 275-350 m si creste în zona montana spre sud, nord si est. Cele mai mari înaltimi se afla în Muntii Lotrului: Vf. Sterpu (2114 m), Vf. Pârcalabu (1980 m), Vf. Robu (1899 m).
Clima este temperat continentala de tip muntos, specifica zonei Carpatilor Meridionali, dar mai blânda datorita asezarii orasului în zona depresionara.
Temperaturile medii anuale oscileaza între 5-6º C la 8º C, temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 15-16º C, iar a lunii celei mai friguroase (ianuarie) de –3,5º C. Variatiile de temperatura sunt în functie de altitudine, ca si precipitatiile medii anuale ce variaza intre 800-1200 l/an.
Vânturile sunt în general slabe. Se simt brizele de munte mai ales primavara si toamna.
Reteaua hidrografica este bogata fiind alcatuita din râul Lotru ce colecteaza toate apele de pe suprafata orasului, în afara de satele de pe Valea Oltului.
Cele mai importante pâraie ce se varsa în Lotru sunt, pe stânga: Pascoaia, Hotarul, Vasilatu, Valea Doabrei, iar pe dreapta: Valea lui Stan, Vultureasa, Valea Satului si Daneasa.
Prin zona Brezoiului, pe directia nord-sud trece si Oltul, adunând afluenti din Muntii Lotrului. Pe Olt se afla lacul de acumulare de la Gura Lotrului.
Din punct de vedere administrativ, conform împartirii administrativ-teritoriale din anul 1968, orasul Brezoi se compune din: orasul Brezoi propriu-zis si 9 sate: Păscoaia, Valea lui Stan, Vasilatu, Golotreni, Văratica, Proieni, Corbu, Drăgăneşti si Călineşti.
Sursa: site-ul Primariei Brezoi
Judeţul Vâlcea se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, Argeş la est, Olt la sud şi sud-est, Dolj la sud-vest şi Gorj şi Hunedoara la vest. Punctele extreme ale judeţului sunt localităţile Câineni la nord, Laloşu la sud, Perişani la est şi Voineasa la vest.
Judeţul Vâlcea ocupă o suprafaţă de 5.765 km2, reprezentând 2,4% din suprafaţa totală a ţării, situându-se pe locul 20 în ierarhia judeţelor în raport cu acest indicator.
Poziţia geografică şi diversitatea reliefului, dispus în trepte, respectiv a munţilor, a dealurilor submontane, a piemonturilor şi platourilor de luncă, fac ca judeţul Vâlcea să beneficieze de o varietate climatică corespunzătoare, cu caracteristici temperat continentale moderate şi uşoare influenţe mediteraneene în zona dealurilor şi piemonturilor.
Situat la sud de axa longitudinală a Carpaţilor Meridionali, judeţul Vâlcea dispune de un relief divers, dispus în etaje (trepte), cu altitudini descrescătoare de la nord spre sud, pe o diferenţă de nivel de 2.296 m între Vârful Ciontea din Munţii Făgăraş (2.426 m) şi localitatea Laloşu din Lunca Olteţului (130 m – altitudinea cea mai mică), situată în extremitatea sudică a judeţului ( la sud de municipiul Drăgăşani).
La nord, regiunea montană ocupă circa 33% din suprafaţa judeţului (incluzând şi Depresiunea Loviştea) fiind marcată de Munţii Făgăraş, culmea principală a Munţilor Lotrului, până în apropierea Vârfului Parângul Mare, Munţii Căpăţânii şi Munţii Cozia.
Cele mai mari altitudini montane se găsesc în zona Munţilor Făgăraş (Vârfurile Ciontea – 2.426 m, Budislavă – 2.371 m, Suru – 2.283 m şi Scara – 2.306 m), Munţii Lotrului ( Vârfurile Pârcălabul – 2.060 m, Sterpu – 2.142 m, Clăbucetul – 2.076 m, Negovanu – 2.035 m şi Balindru – 2.209 m), Munţii Parâng (Vârfurile Coasta lui Rus – 2.301 m, Mohoiu – 2.237 m şi Păpuşa – 2.136 m), Munţii Căpăţânii (Vârfurile Negovanu – 2.064 m, Nedeia – 2.130 m şi Ursu – 2.124 m) şi Munţii Cozia cu Vârful Cozia ( Ciuha Neamţului ) de 1.667 m.
Etajul de mijloc, corespunzător dealurilor şi depresiunilor subcarpatice cu o pondere de 20% în suprafaţa judeţului, precum şi colinele piemontane, care reprezintă forma de relief predominantă, reprezentând 45% din suprafaţa judeţului, cu înălţimi cuprinse între 800 şi 400 m, este marcat de Subcarpaţii Vâlcei şi Subcarpaţii Olteniei cu Depresiunile Horezu şi Jiblea – Berislăveşti, precum şi Depresiunea Loviştei, cu înălţimi cuprinse între 500 şi 800 m, formată din compartimentele Brezoi şi Titeşti la est de Olt şi văile Titeşti şi Băiaş.
Treapta cea mai joasă este reprezentată de platourile de luncă, care ocupă circa 2 % din suprafaţa judeţului, reprezentative fiind cele ale Oltului şi Olteţului.
Judeţul Vâlcea dispune de o reţea hidrografică bogată, pusă în valoare, începând cu anul 1966, prin amenajarea hidro-energetică a cursurilor râurilor Olt şi Lotru.
Principalele cursuri de apă pe teritoriul judeţului Vâlcea însumează 520 km şi aparţin râurilor Olt (130 km), Olteţ (65 km), Cerna (77 km), Lotru (80 km), Topologul (23 km), Luncavăţul (57 km), Bistriţa (50 km) şi Olăneşti (38 km).
Principalul curs de apă şi cel mai mare colector este Oltul, care străbate teritoriul judeţului de la nord la sud şi primeşte în amonte ( în zona depresiunii Loviştei ) apele râurilor Călineşti, Urii, Robeşti, Sărăcineşti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titeşti şi Băiaşu, iar în aval pe cele ale râurilor Muereasca, Olăneşti, Bistriţa, Olteţul şi Topologul.
Râul Lotru, al doilea ca lungime a cursului de apă şi importanţă hidro-energetică, adună apele afluenţilor Voineşiţa, Latoriţa, Vasilatul şi Păscoaia.
Amenajarea hidro-energetică de pe râurile Olt şi Lotru, pusă în valoare prin construirea a 17 lacuri de acumulare, a căror suprafaţă totală este de 9.175 ha, dispune de o putere instalată totală de 1.202 megawaţi.
Reţeaua lacustră naturală este formată din lacuri de provenienţă glaciară şi sărate. Lacurile de provenienţă glaciară sunt cele din bazinul Latoriţei şi din munţi de la Obârşia Lotrului, iar cele sărate sunt cele de la Ocniţa şi Ocnele Mari.
Vestigiile cu o mare încărcătură istorică de pe teritoriul judeţului sunt, în principal, cele care atestă existenţa milenară a poporului român, respectiv a populaţiei daco-romane, rezultate ca urmare a cercetărilor arheologice realizate pe valea Oltului şi în zona Ocniţa – Cosuţa. Din această categorie menţionăm:
i) Cetăţile dacice de la Grădiştea (pe valea Muierii), Roeşti (Dealul Cărămizii) şi Ocnele Mari (Cetatea dacică de la Buridava, important centru politic, economic şi religios, care a fost menţionată şi de Ptolemeu în sec. I d. Hr.);
ii) Castrele romane construite de-a lungul Oltului (în cadrul sistemului de apărare denumit Liner Alutanus), respectiv Castrul Rusidava (de la Drăgăşani), Castrul Pons Aluti (de la Ioneşti), Castrul Buridava (de la Stolniceni), Castrul Castra Traiana (de la Sâmbotin), Castrul Arutela (de la Bivolari), Castrul Pons Vetus (de la Câineni), precum şi castrele de la Racoviţa şi Copăceni, a căror identificare s-a făcut în baza unei hărţi antice – Tabula Peutingeriană – a drumurilor şi localităţilor fortificate ale Imperiului Roman.
Monumentele istorico-arhitecturale de pe teritoriul judeţului sunt, de asemenea, numeroase; dintre acestea amintim: Mânăstirea Cozia, ctitorie a voievodului Mircea cel Mare; Mânăstirea Hurezi, ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu, Monumentul eroilor eterişti şi panduri din oraşul Drăgăşani, Monumentul “Descătuşarea României” şi Statuia Independenţei, ambele din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani, Hala, vechea clădire a Poştei, Liceul Alexandru Lahovari, Şcoala Normală de Băieţi, Seminarul Teologic ”Sfântul Nicolae” şi Teatrul Ariel din Râmnicu Vâlcea, Culele Greceanu şi Duca din localitatea Măldăreşti, Conacul de la Beneşti, din oraşul Bălceşti, precum şi Casa ”Nae Petcu” din Drăgăşani, Casa de Cultură ”A.E.Baconski ”, Muzeul de artă, Casa Simion, din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Memorial ”Nicolae Bălcescu” din localitatea Nicolae Bălcescu, Casa Memorială ”Anton Pann”.
Recunoscut ca puternică vatră de cultură şi spiritualitate creştină, dar şi ca centru al vieţii religioase a Olteniei, bazat pe o intensă viaţă religioasă a locuitorilor, din timpuri străvechi, judeţul Vâlcea păstrează numeroase monumente ale arhitecturii religioase, totalizând 275 de monumente bisericeşti, din care 89 de lemn şi 186 de zid, precum şi 10 mânăstiri, un schit şi o biserică episcopală. Dintre acestea menţionăm mânăstirile: Cozia (1387-1388), Bistriţa (1494), Govora (1440), Arnota (1634), Hurezi (1690-1694), Turnu (1764) şi Mânăstirea Dintr-un Lemn (1634-1635); bisericile din lemn: Pietroasa, Mariţa, Bolniţa, Şuşani, Zătreni, Brezoi, Malaia şi Cetăţuia.
Vocaţia deosebită a judeţului Vâlcea pentru turism, conferită de arhitectura favorabilă a reliefului, existenţa resurselor de ape minerale, termale şi termominerale cu calităţi terapeutice de excepţie, o bogată reţea hidrografică şi un climat favorabil care asigură un puternic potenţial biogeografic, a permis dezvoltarea pe teritoriul judeţului a tuturor formelor de turism, respectiv de la cel balnear, de tratament, recuperare şi recreere până la cel de agrement, montan, monahal şi istorico-cultural.
Principalele localităţi şi puncte de interes turistic sunt:
i) staţiunile balneoclimaterice Călimăneşti – Căciulata, Băile Govora, Băile Olăneşti, Ocnele Mari,
Voineasa şi Vidra;
ii) obiectivele turistice religioase, respectiv bisericile de lemn, schiturile şi mânăstirile;
iii) obiectivele istorice, respectiv cetăţile dacice, castrele romane şi culele boiereşti;
iv) cele 29 de rezervaţii naturale, peşterile şi parcurile de agrement;
v) munţii, depresiunile şi defileele principalelor cursuri de apă, respectiv Oltul, Lotrul, Latoriţa şi
Repedea, care oferă un cadru natural şi peisagistic de excepţie.
Sursa: Monografia Judetului Valcea – site-ul BNR.
Hotel Class*** este situat pe Valea Oltului, in localitatea Brezoi - judetul Valcea pe Drumul National 7 ce leaga orasul Ramnicul Valcea de Sibiu si de statiunea Voineasa.
Hotelul se afla asezat intr-un taram de legenda, un taram incarcat de istoria neamului roman. Aici veti simti caldura si intimitatea propriului camin.
Hotel Class*** este localizat in zona de nord a judetului Valcea la confluenta raului Lotru cu raul Olt in parte de sud a defileului Turnu Rosu-Cozia, pe malul raului Olt, strajuit la rasarit de muntele Cozia iar la apus de Muntii Capatanei. Asezat pe DN 7 Ramnicul Valcea - Sibiu la intersectia cu drumul catre Voineasa, hotelul ofera turistilor posibilitatea descoperirii frumusetii Carpatilor Meridionali si de acolo, prin soseaua Transalpina Voineasa-Ranca, Masivul Parang – Retezat.
Pozitia de extremitate sudica a unui Colt de Rai pe numele sau Tara Lovistei ofera posibilitatea unica de a descoperi o microregiune istorica din nordul județuli Vâlcea situată între masivele Parâng și Făgăraș si atestată documentar în 1233.
Pământ străvechi de locuire dacica, în apropiere de Perisani, într-un clește de stânci, se afla Posada înfrângerii lui Carol Robert d'Anjou, de către Basarab Întemeietorul, pecetluindu-se în anul 1330 ființa Munteniei și implicit libertatea Lovistei. In aceasta "țară" strabătută cândva de faimoșii lotri, care au dat nume munților și râului Lotru, trăiesc oameni străvechi, strămilenari, care respectă portul străbun al dacilor, legendele ,folclorul strămoșilor, azi, celebre. Aici, la poalele muntelui Iezer oamenii au nume cu rezonanță de cronică, atestate de sute de ani.
Raul Lotru pozitionat la nord de Hotel Class*** isi incheie parcursul terestru inceput in Masivul Parang la 1830 m dupa 76,8 km de drum sapat in piatra si se uneste cu fratele mai mare, raul Olt la altitudinea de 300 m, fiind strajuit pentru totdeauna de Varful Turtudanu, 668 m si de Varful Cozia, 1668 m, lasand in amonte o salba de lacuri artificiale: Vidra, Balindru, Malaia, Brădișor.
Hotel Class*** este pozitionat in centrul Parcului National Cozia, situat in partea central-sudica a Carpatilor Meridionali, marginit la nord de Depresiunea Lovistei loc de descoperire a frumusetilor naturale greu de gasit in alte zone muntoase.
Masivul Cozia se inalta aparand din departari ca o cetate de stanca cu abrupturi, cu contraforturi si cu o multime de turnuri marginale si interioare. Aceasta arie muntoasa este strabatuta, pe directia nord-sud, de apele raului Olt, care a sculptat Defileul Gura Lotrului-Cozia.
Accesul catre Hotel Class*** Brezoi se face pe DN7 (E81), care este una din legaturile capitalei cu restul Europei. Distantele fata de principalele orase din apropiere sunt de 25 km pana la Ramnicu Valcea, 65 km pana la Sibiu. Distanta pe DN7 (E81) pana la Bucuresti este de 205 km.
La poalele muntelui Cozia, la 6 km de hotel nu departe de apele Oltului pe malul stang, se inalta silueta zvelta a Manastirii de calugari Turnu, ridicata in anul 1676, in vreme ce malul drep este ocupat de ansamblul Manastirea Cozia, cu hramul "Sfanta Treime", ctitorie a lui Mircea cel Batran sfintita la 18 mai 1388.
Hotel Class*** dispune de o capacitate de cazare formata din: Corpul A cu 17 camere din care 2 apartamente, 14 camere duble si o camera matrimoniala, Corpul B cu 20 camere camere duble, Corpul C cu 11 camere duble.
Hotelul are 42 camere double cu 2 paturi dotate cu cablu tv, minibar, baie cu dus, internet gratuit, in corpurile A, B si C si 5 camere camere double cu pat matrimonial cu cablu tv, minibar, baie cu dus in corpurile A si C.
Camere: TV cablu, minibar, baie cu dus, telefon, Internet wireless, balcon cu vedere la muntele Cozia si raul Olt.
Restaurantul cu capacitate de 100-150 de locuri organizeaza evenimente private, nunti, botezuri, petreceri surpriza, evenimente corporate, conferinte, reuniuni, training-uri, cocktail-uri, team building-uri, petreceri.
Restaurantul ofera meniuri traditionale romanesti si specialitati internationale.
Servicii gratuite: Internet wireless, cablu TV, acces informatii turistice, seif la receptie.
Servicii cu plata: conexiune telefonica directa, parcare, minibar.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
