Comuna Șcheia este situată în județul Suceava, fiind alcătuită din 5 sate: Florinta, Mihoveni, Șcheia, Trei Movile, Sfântu Ilie. Satul Șcheia este reședința comunei. În satul-reședință de comună își au sediul autoritățile administrației publice locale, poliția, dispensarul uman, dispensarul veterinar, școala generală cu clasele I-X.
Comuna Scheia se afla situata la 35 Km de resedinta de judet, municipiul Iasi, in partea de sud -vest a judetului invecinata dupa cum urmeaza: la N cu comuna Mogosesti si Grajduri, la E cu Grajduri si Scanteia, la V cu Ipatele si Mironeasa, la S cu Rembricea (Vaslui) si Draguseni.
Teritoriul comunei Scheia este situat in partea centrala a Podisului Central Moldovenesc avand un relief cu aspect deluros, concretizat prin altitudini medii cuprinse intre 250 - 300 m . In cuprinsul teritoriului comunei se gasesc inaltimi ce depasesc 300 m cum ar fi: Dealul Movilta la hotarul Nord -est - 398 m, Dealul Muncel la nord de satul Scheia - 362 m, Dealul Bourului la nord de satul Schia - 386m, Dealul Faur la hotarul de est cu comuna Grajduri -331 m.
In comuna Scheia exista camere de gresia si nisipuri sarmatice. Pe partea de N a dealului Floresti se exploateaza renumita piatra de Floresti pe o suprafata de 24 Km.
Bancul acestui oolit care atinge grosimea de 8 metri, este alcatuit din paturi perfect paralele intre ele, paturi ce ating grosimea de 2 metri.
In aceasta zona exista o rezervatie de calcar oolitic rosiatic marunt prin formele: Macropadolica, Cardium Irregulare, Solen Surfragilis, Madiola Volhymica, rezervatii aprobate prin Hotararea de Guvern a Romaniei.
In vestul satului Cauesti exista o cariera de piatra, Zupaita, buna pentru constructii.
Apele comunei Scheia sunt bogate dar cele mai multe se infiltreaza decat se scurg la suprafata.
In comuna predomina vegetatia de silvostepa, iar in N este dominata de prezenta padurilor de foioase care se intinde numai pe teritoriul comunei la 170 ha.
Conformatia solului fiind deluroasa, se presteaza la plantatii de vii si pomi fructiferi.
Zona este vestita pentru fructele de padure si plantele medicinale care se gasesc din abundenta si care merita a fi valorificate.
O infrastructura bine pusa la punct, poate dezvolta un turism in zona satelor Poiana-Scheii, Cauesti, Hadambu - locuri de magnifica frumusete, cu apa de o calitate deosebita si cu aer cu un grad de poluare zero.
Numele satului Scheia e legat cu siguranta de ctitoria voievodului Vasile Lupu care a cautat vremelnic salas sub poala codrilor Capotesti, in vechiul sat Pojorasti, sat atestat inca din 1475 de catre Stefan Voievod.
Numele satului e atestat intr-un hrisov al lui Vasile Lupu din 22 iulie 1664 si de Antioh Cantemir intr-un hrisov care intareste hotarnicia obstii Scheia de Vaslui la anul 1700. Numele satului este legat de legenda unui oarecare Scheianu, slujbas credincios al lui Voda Lupu ce ar fi ramas sa administreze ctitoria fugara din anul 1650 si a carui nume dispare dupa 1850 odata cu mutarea lui Sturza Scheianu in satul Borosesti
Interesant de observat ar fi faptul ca Mihai Eminescu, revizor scolar al judetului Iasi in anii 1875 - 1876, viziteaza scoala de la Scheia si noteaza in adresele sale catre minister catunele Cioca Boca , Ciuroaia, Gaunoasa -se pare pentru prima data - caci in catagrafiile pana in anii 1900 ale judetului Vaslui acestea nu apar. Satul Scheia si ctitoria sa Biserica Sf. Gheorghe sunt puse in valoare de savantul N. Iorga:
In sus, drumul apuca spre Scheia, sat bine intemeiat pe culmea unui deal sapat in gropi de catre aceia care alta data vor fi cautat piatra pe aici; e o buna scoala noua si un invatator harnic si multumit cu menirea lui. Intre casele taranilor se amesteca vreo doua - trei ai caror locuitori sunt evrei, chiriasi veniti pentru a face negotul lucrurilor mici si proaste.
Jos se desfasoara pana departe tot tinutul minunat bogat in paduri si lanuri. De cealalta parte a satului, pe culme, Vasile Lupu, pribeag in aceste parti, de frica tatarilor, a durat intr-o vara o biserica de lemn pentru ascunzatoarea sa. Ea nu-si are parechea aiurea. Cladita intocmai dupa chipul bisericilor de piatra, are si cadrul ferestrilor si cuibul de imprejmuire facute dintr-un lemn tare de stejar care tine de doua sute cinzeci de ani. Pomelnicul incepe si astazi cu numele lui Vasile Voievod". (N. Iorga - Romania cum era pana la 1918, pag 187, vol.II)
Scriitorul Constantin Nonea, nascut la 1 martie 1902 pe aceste meleaguri realizeaza o monografie artistica a satului Scheia de la inceputul secolului al XX -lea. Scheia - "floarea satelor de pe Valea Stavnicului " e intemeiat din innegurarea vremilor si sta asezat sub coasta dealului Pojorastilor " cu fata spre soare-amiaza ca sa poata privi spre Poarta Tarnii si spre sesul Stavnicului."
Sursa: site-ul Primariei Scheia
Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.
Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii NordEst. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului era de 82,6 loc/km2.
Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci, fiind format în principal din zona montană a Obcinilor Bucovinei din cuprinsul Carpaţilor Orientali (cca. 60% din suprafaţă) şi Podişul Moldovei, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme de 1922 m (de la 280 m în albia râului Siret, în partea sudicã, la 2102 m vârful Călimani).
Turismul montan în judeţul Suceava este favorizat de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pecsuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.
Turismul Balnear
Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de CO2, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, stimulent cu nuanţe de sedare, cu o concentraţie mare de aeroioni negativi constituie materia primă pentru mii de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.
Staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei, este inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Tot în această staţiune găsim izvoare speciale pentru cura internă cu apă minerală.
Patrimoniul cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică este reprezentat de obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Suceava, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca etc.
Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc. Bucovina este renumită pentru muzeele sale etnografice, bine conturate şi realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore – ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie); nu în ultimul rând, prelucrarea lemnului se regăseşte în toate zonele menţionate.
Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri.
Existenţa celor opt mănăstiri şi biserici incluse pe lista patrimoniului UNESCO: Moldoviţa, Sucevița, Voroneţ, Humor, Probota, Arbore, Pătrăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, precum şi a celorlalte lăcaşe de cult, precum Putna, Suceviţa, Dragomirna, Slatina, Râşca, Bogdana, Bălineşti, Baia, determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor.
Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în casele localnicilor, atraşi de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viaţă, precum şi de activităţile sportive din natură.
Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitaţie , drumeţii pedestre, cicloturism, pescuit şi vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei ţărăneşti.
Complexul Conacul Domnesc*** este amplasat într-un vechi conac boieresc complet renovat și amenajat la standarde europene, pe o suprafață de 10 hectare, în mijlocul unui parc dendrologic care asigură liniștea și aerul curat de care aveți nevoie. Acest loc mirific este perfect pentru oameni de afaceri și turiști, Conacul Domnesc fiind alegerea perfectă pentru o vacanță departe de agitația orașului, pentru training-uri de firmă, pentru întâlniri de afaceri și team building-uri.
Conacul Domnesc este la origine un conac veritabil, peste vechea construcție arhitecturală așternându-se aproape două secole, reușindu-se totuși să fie păstrate părți originale din fostul conac în construcția actuală.
O familie înstărită de armeni venită pe aceste meleaguri, undeva în jurul anilor 1820, a fost cea care a pus bazele construcției. După 1962, conacul din Șcheia a fost supus unor modificări evidente, convertindu-se în Casa Agronomului și funcționând astfel până în anul 1992.
În complex domină o atmosferă relaxantă și primitoare, hotelul fiind ideal pentru un sejur departe de viața agitată a orașului, pentru o evadare din cotidian, în intimitatea unui loc unde sălășluiesc arbori diverși (cu o vechime de 400 de ani), ce se întind pe o grădină cu suprafața de 10 hectare.
Constituind fără îndoială una dintre cele mai impresionante apariții la nivel turistic din județul Suceava, Conacul Domnesc pune la dispoziția oaspeților săi, spații moderne de cazare, locuri pentru petrecerea timpului liber, reuniuni de afaceri, alte tipuri de evenimente sociale, dar și o remarcabilă bază sportivă.
Hotelul, situat intr-un superb parc dendrologic, are 2 etaje plus mansardă și un corp D in corp alaturat cladirii hotelului care oferă 52 de spații de cazare, dintre care 12 in corp D, elegante, largi și spațioase.
Hotelul are restaurant, cramă, terasă, ambianță plină de stil și rafinament, preparate culinare tradiționale românești și internaționale
Restaurantul oferă, într-o ambianță plină de stil și rafinament, preparate culinare tradiționale românești și internaționale. Ambianța plăcută, personalul amabil și discret, decorul intim și relaxant fac din restaurantul „Conacul Domnesc” locul ideal pentru petrecerea unei seri de neuitat în compania muzicii de calitate. Aici se pot organiza nunți, botezuri, mese festive, cocktail-uri și banchete pentru un număr de aproximativ 130 persoane.
Crama este situată la subsolul restaurantului și vă invită într-un ambient rustic cu bolți și pereți din cărămidă roșie, iluminată discret, la un ospăț boieresc stropit cu vin. Spațiul poate găzdui în cele 3 separeuri aproximativ 80 de persoane.
Terasa de vară îmbină într-un mod armonios stilul modern cu cel rustic. Este acoperită și într-adevăr unică datorită amplasării în parc, unde copilul dumneavoastră se poate juca în siguranță.
Sala Polivalentă este multifuncțională și poate fi utilizată pentru congrese, simpozioane, banchete și nunți de mare amploare, ea având o capacitate de 500 de locuri
Salonul din parc dispune de o capacitate de maxim 250 locuri. Se poate utiliza pentru conferințe, simpozioane, evenimente private: nunți, botezuri etc. Sala este dotată cu aer condiționat, bucătărie proprie, grup sanitar, terasă exterioară, parcare, iar în funcție de cerințele clienților, poate fi echipată cu sonorizare, ecran de proiecție, videoproiector și flipchart
Salonul din poienita dispune de o capacitate de maxim 250 locuri. Se poate utiliza pentru conferințe, simpozioane, evenimente private: nunți, botezuri etc. Sala este dotată cu aer condiționat, bucătărie proprie, grup sanitar, terasă exterioară, parcare, iar în funcție de cerințele clienților, poate fi echipată cu sonorizare, ecran de proiecție, videoproiector și flipchart
Sala Amfiteatru este capabilă să găzduiasca maxim 100 de persoane. Este ideală pentru întâlniri de afaceri, simpozioane, cursuri de pregătire profesională, prezentări de produse și servicii
Centrul SPA include piscina, jacuzzi, saună, fitness, teren fotbal și tenis, terasă SPA.
Piscina din cadrul complexului, este acoperită, fiind întinsă pe o suprafață de 18 m x 6 m, cu două paliere de adâncime 1,36 m și 1,64 m, având o instalație modernă de control al calității apei.
Jacuzzi-ul ofera mai mult decât distracție, este sănătate, deorece hidroterapia are un efect de vindecare dovedit care te scapă de efectele stresului și ale durerii și te ajută să te simți mai bine.
Sala fitness ofera o gamă variată de aparate, de la gantere şi prese până la benzi de alergat şi biciclete eliptice, aparate multifunționale și diverse accesorii, astfel încât să puteţi beneficia de un antrenament complet în fiecare zi.
Complexul Conacul Domnesc pune la dispoziție un teren de sport, dotat și cu nocturnă pentru amatorii de fotbal și tenis de câmp.
Camerele au cabina de dus cu hidromasaj, uscator de par, ventilatie, TV cablu, frigider, CD player, telefon, Internet.