Statiunea Baile Felix este cea mai mare statiune balneara din Romania. Este situata la 8 km de Oradea, judetul Bihor fiind asezata in vecinatatea unei paduri de fagi si stejari.
Amplasament geografic:
Staţiunea este situată la altitudinea de 140 metri, în partea de nord-vest a României, în Câmpia Crişurilor, la zona de contact cu extremitatea vestică a dealurilor de la poalele Munţilor Pădurea Craiului.
Acces:
Rutier: Bucureşti - Oradea pe E 60 şi Oradea - Băile Felix pe E 66, Satu Mare - Oradea pe DN 19; Timişoara - Arad - Oradea pe E 71;
Feroviar: Bucureşti - Oradea (650 km), Satu Mare - Oradea (135 km), Timişoara - Oradea (178 km). De la Oradea la Băile Felix (9 km) - curse auto;
Aerian: Bucureşti - Oradea şi curse auto speciale.
Factori naturali de cură:
Ape oligominerale hipo si hipertermale bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice, silicioase; bioclimat sedativ de cruţare; nămol sapropelic fosil.
Indicaţie principala de cura:
Boli ale aparatului locomotor: afectiuni reumatismale inflamatorii (poliatrita reumatoida, spondiloza anchilozanta, etc), cronice, degenerative si abarticulare.
Indicatii secundare:
Boli neurologice periferice si centrale;
Boli ginecologice;
boli profesionale;
Boli endocrine, metabolice si de nutritie, etc.
Contraindicatii specifice:
Contraindicatii generale pentru cura balneo-climatica;
Contraindicatii specifice, stabilite de medicul de familie si de medicul specialist (recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie) din statiune.
Investigatii paraclinice recomandate:
Analizele uzuale: HLG, VSH, uree, creatinina, transaminaze, glicemie, sumar de urina, electrocardiograma;
Radiografii ale diverselor segmente interesate (afectiunilor osteoarticulare);
Ecografie de tesuturi moi (in cazul interesarilor periarticulare).
Mijloace terapeutice
- Ape oligominerale (acratice) hipo si hipertemale
Apele acratoterme sunt utilizate in cura externa, pentru balneatie, cu sau fara KT, la bazin sau la cada, in afectiuni locomotorii (reumatisme inflamatorii, degenerative, abarticulare), afectiuni neurologice (centrale, periferice) si ginecologice (tip inflamator cronic, sterilitate); efectul este antiinflamator, antialgic, decontracturant, sedativ.
- Bioclimat sedativ de crutare cu unele nuante de excitare
Indicele de stres bioclimatic total mediu anual inregistreaza valoarea 30, ceea ce indica un bioclimat sedativ, de crutare, dar cu nuante de excitare.
- Instalatii de tratament existente in bazele de tratament medico-balnear:
Hidroperapie: bai cu apa termala in bazine si vane, bai de plante, dus subacval, dus scotian, Jacuzzi, afuziuni, baie drenolimfatica;
Kinetoterapie in bazine cu apa termala si vane;
Elongatii subacvale si pe masa;
Electroterapie: Stanger, bai galvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenti interferentiali, unde scurte, Tens, magnetodiaflux;
Instalatii aerosoli cu ape termale si medicamente;
Termoterapie: impachetari cu parafina, impachetari cu namol;
Aromoterapie;
Masaj general si partial, relaxant si tonifiant;
Kinetoterapie individuala si in grup;
Cosmetica cu tratamente de estetica faciala si corporala Gerovital si Aslavital.
Judeţul Bihor este situat în partea de vest a ţării, fiind un judeţ de frontieră, învecinat la nord cu judeţul Satu-Mare, la est cu judeţele Sălaj, Cluj şi Alba, la sud cu judeţul Arad, iar pe partea de vest cu Ungaria.
Judeţul Bihor se desfăşoară pe o suprafaţă de 7.544 km2, fiind situat pe locul 5 între județele României ca întindere.
Populaţia judeţului înregistra 575.398 locuitori în anul 2011, reprezentând 22,1% din populaţia regiunii Nord - Vest, distribuită pe o suprafaţă de 7.544 km2. Distribuţia pe medii de locuire este unitară, 49,1% (283.042 locuitori) din populaţia judeţului locuind în mediul urban şi 50,8% (292.356 locuitori) din populaţie locuind în mediul rural. Repartiţia pe grupe de sex arată că predomină populaţia feminină, însă diferenţa dintre cele două sexe nu este semnificativă (48,6% bărbaţi, 51,4% femei). Populaţia judeţului a scăzut în ultima perioadă, înregistrând o reducere de 0,5% faţă de anul 2006 (reprezentând aproximativ 3.000 de locuitori). Densitatea populaţiei diferă în cadrul judeţului Bihor din cauza reliefului muntos către partea de vest. Densitatea medie a populaţiei judeţului este de 78,5 locuitori/km2, aproximativ egală cu media regiunii (79,5 locuitori/km2 în 2010) şi mai scăzută faţă de media naţională de 89,6 locuitori /km2.
Judeţul Bihor are un cadru natural caracterizat printr-un relief variat, ce conţine toate formele: câmpie 44%, dealuri şi depresiuni 31,6%, munte 24%. Treptele de relief cresc în altitudine dinspre vest spre est unde ating altitudinea maximă de 1.849 de metri în vârful Cucurbăta din Munţii Vlădeasa. Câmpia judeţului Bihor face parte din unitatea majoră de relief a Câmpiei de Vest, care se întinde spre teritoriul Ungariei, în Câmpia Panonică. Subunităţile Câmpiei de Vest de pe teritoriul judeţului sunt Câmpia Crişanei, Câmpia Cernei, Câmpia Ierului, Câmpia Carei şi Câmpia Tăşnad. Spre vest se regăsesc unităţile intermediare de dealuri piemontane şi depresiuni ce fac legătura dintre Câmpia de Vest şi Munţii Apuseni. Aceste unităţi au altitudini între 250-400 de metri şi forme tentaculare între care se întind depresiuni cu altitudini joase care sunt străbătute de văile unor râuri. Lanţurile muntoase din judeţ fac parte din Carpaţii Occidentali - grupa Munţilor Apuseni - şi sunt reprezentate de Munţii Bihorului, Munţii Vlădeasa, Munţii Plopişului, Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Codru-Moma. Munţii Bihorului, Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Codru-Moma cuprind cele mai extinse suprafeţe de relief carstic din România, incluzînd formaţiuni specifice de tipul dolinelor, cheilor şi peşterilor.
Clima judeţului Bihor se înscrie în tipul de climă temperat-continentală moderată, cu puternice influenţe oceanice generate de vânturile dominante de vest. În judeţul Bihor se înregistrează precipitaţii mai bogate decât în alte regiuni ale ţării, staţiunea Stâna de Vale din munţii Vlădeasa fiind supranumită ”polul ploilor din România”. Cantitatea de precipitaţii variază în cadrul judeţului în funcţie de formele de relief, cel mai ridicat nivel fiind înregistrat în zona montană.
Reţeaua hidrografică este dominată de trei bazine principale ale râurilor Barcău, Crişul Repede, şi Crişul Negru, care izvorăsc din Munţii Apuseni şi se varsă, pe teritoriul Ungariei, în Tisa. Reţeaua hidrografică conţine şi afluenţi ale celor trei râuri principale din judeţ. Dintre cei mai importanţi amintim râurile Ierul, Bistra şi Valea Fînaţelor, afluenţi ai râului Barcău, Valea Iadului, Peţa şi Borod, afluenţi ai râului Crişul Repede şi Crişul Pietros, Valea Roşiei, Holod şi Ghepeş, afluenţi ai râului Crişul Negru. Lacurile naturale sunt reduse ca număr, printre cele mai importante fiind Lacul Şerpilor (cel mai întins - 10 hectare) şi Lacul cu Stuf, în zona Salonta, sau Lacul cu nuferi şi lotuşi termali Peţa, din Băile 1 Mai. Lacurile artificiale din judeţ sunt mult mai extinse ca suprafaţă, având rol de retenţie a excesului de apă în perioadele cu precipitaţii abundente. Dintre cele mai importante amintim Lacul Leşu, Lacul Lugaş, Lacul Tileagd, precum şi Cefa, Mădăras, Homorog şi Tăşmada care sunt iazuri şi heleştee piscicole. În judeţul Bihor mai există o reţea de canale, concepute pentru irigarea terenurilor agricole şi desecări, care colectează o serie de pâraie din judeţ.
Judeţul Bihor deţine un potenţial turistic extraordinar. Frumuseţea şi bogaţia carstică şi de biodiversitate a Munţilor Apuseni, resursele balneare exploatate la Băile Felix şi 1 Mai şi nu numai, patrimoniul construit al Oradiei şi diversitatea tradiţiilor şi manifestărilor culturale permit un panou variat de activităţi turistice.
Îmbinarea între patrimoniul natural şi o moştenire culturală importantă, respectiv diversitatea geografică şi etnografică, oferă judeţului Bihor oportunitatea de a valorifica o diversitate de atracţii ce pot fi dezvoltate drept produse turistice şi pot poziţiona judeţul Bihor ca destinaţie turistică extrem de importantă pentru zona de nord-vest a României.
Se remarcă două areale extinse pentru turism în judeţul Bihor, care se poziţionează drept destinaţii turistice principale: zona Oradea - Felix/1 Mai si zona montană, cu precădere zona cuprinsă în Parcul Natural Apuseni.
Fiecare dintre aceste două areale principale vor fi analizate, în cele ce urmează, din punct de vedere al tipului de turism pentru care s-ar preta precum şi al iniţiativelor şi provocărilor existente. În plus, vor fi analizate câteva considerente generale ce ţin de accesibilitate şi bazinul de atracţie a turiştilor.
Zona Oradea – Felix/1 Mai
Activitatea turistică de bază ţine de turismul balenear desfăşurat în staţiunile Felix şi 1 Mai care deţin marele avantaj de a atrage un număr extins de turişti şi pentru o perioadă de şedere mai îndelungată.
Municipiul Oradea, datorită iniţiativelor recente şi în curs, propune un cadru urban efervescent, cu o activitate culturală în creştere ce se pretează atât unor vizite de tip ”city break” cât şi ca activităţi asociate turismului balnear în staţiunile Felix şi 1 Mai. Printre obiectivele turistice cele mai importante din Oradea şi din împrejurimi menţionăm: Şirul Canonicilor, un ansamblu urban baroc format din zece case aliniate în faţa grădinii Palatului Episcopal; Palatul Baroc, care constituie, alături de Bazilica Sfânta Maria şi Şirul Canonicilor, cel mai valoros complex în stil baroc construit în România; Palatul Vulturul Negru, Palatul Episcopal greco-catolic; lăcaşuri de cult precum Bazilica romano-catolică Înălţarea Fecioarei Maria, Biserica ortodoxă ”cu Lună”, Biserica Sfântul Ladislau, etc.
Areale secundare adiacente:
Parcul Natural Cefa, situat la 30 km sud-vest de Oradea, unde se pot practica activităţi precum pescuitul, observaţii ornitologice, plimbări cu barca, echitaţie, ş.a.m.d.;
Podgoriile Diosig, unde se pot organiza activităţi/ trasee ce ţin de cultura vinului. Podgoriile ţin de Câmpia Crişurilor şi Ierului, zonă unde se pot practica şi activităţi de turism cultural şi de patrimoniu (ex. vizitarea atelierului privat de împletit papură din Şuiug, participarea la evenimente anuale precum: ”Balul strugurilor” la Cetariu, ”Festivalul vinului” şi ”Toamna pe valea Ierului” la Săcuieni, ”Zilele salcâmilor în floare” în Valea lui Mihai, sau ”Sărbătoarea cartofilor la slovaci” în Şinteu);
Zona Avenului de la Betfia, zona Vârciorog sau zona Dobreşti, unde se pot practica activităţi sportive şi turism de aventură (ex. ciclism montan, speologie, escaladă, etc);
La acestea se pot adăuga activităţi ce ţin de etnografie, folclor, manifestări culturale, descoperirea siturilor de patrimoniu, etc organizate în împrejurimi.
Zona Munţilor Apuseni
Cele mai importante atracţii turistice ţin de perimetrul cuprins în Parcul Natural Apuseni şi constau în:
Arealul turistic carstic Padiş – Cetăţile Ponorului este principala zonă turistică a Munţilor Apuseni, cu cea mai mare concentrare de obiective turistice, precum: Platoul Padiş, Poiana Ponor, Lumea Pierdută, Cetăţile Ponorului, Groapa de la Barsa, Peştera Focul Viu, Valea Galbenei. La obârşia afluentului văii Valea Seacă, în amonte de canion, se află Groapa Ruginoasă.
Arealul turistic Boga – Aleu şi Pietroasa – Chişcău, atracţii deosebite ale acestei zone sunt pereţii de stâncă ai Amfiteatrului Boghii, izbucul Boghii, Săritoarea Bohodeiului, cascada Oşelu. În Chişcău se află şi Peşterea Urşilor.
Arealul turistic Valea Sighiştelui, ce adăposteşte peste 160 de peşteri, cele mai cunoscute fiind peşterile Măgură si Coliboaia. Valea se termină într-un canion spectaculos prin îngustimea și verticalitatea pereţilor.
Arealul turistic Vârtop, reprezentând o zonă în plină dezvoltare, în special pentru sporturi de iarnă. Zonă beneficiază de numeroase pensiuni şi case de vacanţă. La Vârtop există o pârtie funcţională de 750 m înălţime, de nivel mediu de dificultate, dotată cu teleschi. În zonă pot fi vizitate Cascada Vârciorog cu o înălţime de 15 m, Vârful Cucurbăta Mare (Vârful Bihor) cel mai înalt vârf din Munţii Bihor, 1.849 m.
Areale secundare ce pot fi incluse şi promovate în pachete turistice comune constau în:
Zona Roşia – Remetea, cu un potenţial important atât din punct de vedere al turismului speologic (Peştera cu Cristale din Mina Farcu, Peştera Meziad, ş.a.m.d.) dar şi al agroturismului. De altfel, în comuna Roşia există deja mai multe iniţiative de reabilitare a caselor tradiţionale şi amenajare în structuri de primire turistică;
Zona Şuncuiuş – Vadu Crişului, cu o activitate turistică importantă reflectată şi de numărul de structuri turistice înregistrate;
Zona Vaşcău – Cărpinet, ce cuprinde câteva obiective de relief carstic (ex. Izbucul de la Călugări) şi reprezintă în acelaşi timp un areal cu vechi tradiţii în meşteşuguri precum olăritul sau prelucrarea lemnului;
Zona Stâna de Vale, cu un potenţial balnear important.
Pe lângă patrimoniul natural, judeţul Bihor beneficiază de un patrimoniu construit la fel de spectaculos. În judeţul Bihor sunt înregistrate 431 de monumente de patrimoniu construit, dintre care 170 sunt situri şi monumente arheologice, 221 sunt monumente şi ansambluri de arhitectură, iar 40 sunt case memoriale şi monumente de artă plastică.
Cel mai bogat, în acest sens, este municipiul Oradea, unde se regăseşte o diversitate foarte mare de obiective. Tot în Oradea, municipalitatea a accesat finanţări pe proiecte europene pentru reabiltarea patrimoniului construit, existând lucrări finalizate la Palatul Vulturul Negru şi la Cetatea Oradea.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
