Vacanta 2020 la Baisoara Pensiunea Skiland***
Sejur pentru odihna, relaxare, drumetii si schi !
Pachet servicii turistice Vacanta la Muntele Baisorii: cazare 3-5 nopti cu demipensiune, acces Centrul SPA cu piscina interioara, Jacuzzi si sauna, sala de jocuricu tenis de masa, biliard, hochei de masa, trambulina, fotbat de masa, tobogan, dartz, remi, sah, table, pe baza de programare si in perioada de functionare, parcare, Internet wireless.
Mic dejun bufet suedez: omleta, ochiuri de oua, crenvursti, platou de mezeluri, platou de branzeturi, zacusca, rosii, castraveti, unt, gem, ceai, cafea, lapte cu cereale.
Cina: fel de baza, garnitura, salata (la alegere din doua variante), desert, apa la carafa, vin de casa alb si rosu la carafe, palinca si afinata din partea casei.
MD = camera Mini-Dubla
ST = camera Standard
DL = camera Deluxe.
Copii:
- 0-3,99 ani gratuitate in camera cu 2 adulti, fara servicii de masa;
- 4-13,99 ani reducere 50 % in camera cu 2 adulti, cu pat suplimentar si masa inclusa.
Oferta nu este valabila in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Cluj Localitate - Statiune: Baisoara Tip masa: Demipensiune Plecare: Oricand Durata: 3 noptiVacanta 2020 la Baisoara Pensiunea Skiland***
Sejur pentru odihna, relaxare, drumetii si schi !
Pachet servicii turistice Vacanta la Muntele Baisorii: cazare 3-5 nopti cu demipensiune, acces Centrul SPA cu piscina interioara, Jacuzzi si sauna, sala de jocuricu tenis de masa, biliard, hochei de masa, trambulina, fotbat de masa, tobogan, dartz, remi, sah, table, pe baza de programare si in perioada de functionare, parcare, Internet wireless.
Mic dejun bufet suedez: omleta, ochiuri de oua, crenvursti, platou de mezeluri, platou de branzeturi, zacusca, rosii, castraveti, unt, gem, ceai, cafea, lapte cu cereale.
Cina: fel de baza, garnitura, salata (la alegere din doua variante), desert, apa la carafa, vin de casa alb si rosu la carafe, palinca si afinata din partea casei.
MD = camera Mini-Dubla
ST = camera Standard
DL = camera Deluxe.
Copii:
- 0-3,99 ani gratuitate in camera cu 2 adulti, fara servicii de masa;
- 4-13,99 ani reducere 50 % in camera cu 2 adulti, cu pat suplimentar si masa inclusa.
Oferta nu este valabila in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Comuna Băișoara (în maghiară Járabánya sau Kisbánya, în germană Kleingrub), este o comună din nord-estul Munților Apuseni, pe teritoriul căreia se află stațiunea omonimă.
Comuna este situata in partea de sud-vest a judetului Cluj, teritoriul administrativ al acesteia desfasurandu-se in totalitate in zona montana a Muntilor Baisorii, care se constituie ca si o componenta a Masivului Muntele Mare cu desfasurare in partea estica si sud-estica a acestuia.
Comuna este traversata marginal de drumul judetean DJ 107 N Gilau-Baisoara si DJ 107 M Floresti-Baisoara-Buru.
Comuna Băișoara este alcătuită din 9 sate: Băișoara, Frăsinet, Săcel, Moara de Pădure, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Băișorii, Muntele Filii și Muntele Săcel.
Stațiunea este situată la poalele de est ale Muntelui Mare din Munții Apuseni, pe cursul mijlociu al râului Iara, la o distanță de aprox. 50 km de Cluj-Napoca, la altitudini cuprinse între 1200-1500 m. Ca obiective turistice demne de vizitat putem aminti: Cetatea Liteni (secolul al XIII-lea), din satul Liteni, Monumentul Eroilor și pista de schi, vâltoarea din satul Băișoara.
Aflată la doar 50 de km de Cluj-Napoca, Stațiunea Muntele Băișorii este cea mai cunoscuta staţiune de schi a clujenilor şi un loc de o frumuseţe aparte. Staţiunea este situată la obârşia pârâului Gera (izvor al văii Ierţa), pe culmile ce pleacă spre est din vârful Buscat (1676 m), pe teritoriul comunei Băişoara (jud.Cluj), la 46 de grade şi 32 de minute latitudine nordică şi 23 de grade şi 19 minute longitudine estică, la o altitudine cuprinsă între 1200 şi 1400 m, hotelul fiind situat la 1345 m.
Priveliştea este largă, deschisă spre Câmpia Transilvaniei, Cheile Turzii şi spre zări mai depărtate, în condiţii de vizibilitate bune putându-se admira munţii Maramureşului, Ţibleş, Rodnei, Călimani şi Făgăraş iar uneori şi Carpaţii Păduroşi, Gutâiul, Suhardul, Gurghiul, Munţii Harghita, Ciucaşul. De pe vârfurile din apropierea staţiunii se văd pe cer senin şi Şureanul, Parângul şi Retezatul, iar în condiţii excepţionale, chiar Tatra Înaltă.
Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, aflându-se în zona de contact a trei unităţi naturale reprezentative: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Din punct de vedere al ponderii suprafeţei deţinute în totalul teritoriului naţional, judeţul Cluj ocupă locul 12 pe ţară cu 2,8%. Se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.
Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime fiind deţinute de masivele Vlădeasa şi Muntele Mare, cu 1842 m şi respectiv 1826 m. Clima este continental-moderată şi influenţată de circulaţia atmosferică predominant vestică. Amplitudinile termice anuale variază între 23-25 grade celsius în regiunea deluroasă şi scad la 17-19 grade celsius în zona muntoasă.
Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistica trebuie menţionate: Vladeasa şi Muntele Mare statiuni favorabile practicarii sporturilor de iarna, Munţii Trascaului, deosebit de spectaculoşi datorita formelor de relief, stâncilor impozante, peşterilor, Muntele Baişorii, zona ce se remarca prin peisaje de excepţionala frumuseţe cautata vara de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna de cei ai “ sportului alb”, zona Lacului Gilau - Tarniţa, care ofera condiţii deosebite pentru agrement la sfârţit de saptamâna si zona Lacului Beliş - Fântânele situata pe malul stâng al lacului de acumulare, pretabila pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.
Istoria judeţului Cluj este una milenară, cele mai vechi urme neolitice din ţara noastră descoperindu-se în localitatea Baciu. Continuitatea populaţiei daco-romane pe acest teritoriu este confirmată de descoperirile arheologice din Cluj-Napoca, Turda, Căşeiu, Bologa, Gherla sau Gilău. A urmat invazia popoarelor migratoare şi o parte dintre aceştia s-au stabilit aici, alături de populaţia deja existentă, descoperindu-se vestigii gepide la Apahida şi Turda. Tezaurul de la Apahida este considerat de către specialişti similar ca valoare cu mult mai celebrul tezaur descoperit la Tournai în Belgia şi care a aparţinut regelui Childeric, întemeietorului dinastiei merovingine. Modul de reprezentare, valorile consacrate ale Imperiului Roman – fibula, inelul sigilar şi brăţara- sunt elementele ce aseamănă complexul funerar de la Apahida cu complexul funerar de la Tournai.
În perioada pre-medievală şi medievală s-au organizat voievodate şi comitate, la Dăbâca fiind atestată cetatea voievodului Gelu, iar mai târziu în acest perimetru fiind atestat documentar Comitatul Dăbâca, în anul 1164 şi Comitatul Cluj, în anul 1177.
Între secolele XI-XV întâlnim Clujul sub denumirile de Castrum Clus, Villa Culusvar, Klausenburg sau Kolozsvár. În secolul al XI-lea regăsim abaţia benedictină de la Calvaria, a doua instituţie ecleziastică a Transilvaniei, aceasta aflându-se în jurisdicţia arhiepiscopului de Esztergom al Ungariei. Clujul a avut ca primă etapă de dezvoltare amplasamentul vechii aşezări romane Napoca, după anul 1271 extinzându-se, pentru ca în 1316 să devină oraş, iar din 1405 să dobândească statutul de oraş liber regesc. În satul Feleacu, la 8 km de Cluj-Napoca, cu sprijinul domnitorului Ştefan cel Mare al Moldovei, este înfiinţată Arhiepiscopia de Feleacu, ce a reprezentat de facto Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei pentru câteva decenii.
În secolul al XVI-lea, Clujul cunoaşte o înflorire economică şi administrativă, datorată creşterii activităţilor comerciale, el fiind reşedinţa comitatului cu acelaşi nume. În biserica romano-catolică Sf. Mihail se ţin mai multe diete ale Transilvaniei şi sunt investiţi ca principi ai Transilvaniei Sigismund Báthory, Gabriel Báthory, Sigismund Rákóczi şi Gabriel Bethlen.
Alte oraşe importante din acest areal sunt Turda, Gherla şi Dej. Oraşul Turda a renăscut în Evul Mediu în vecinătatea castrului roman Potaissa, ocnele de sare de aici fiind atestate în anul 1075, iar în anul 1568, în biserica romano-catolică Sf. Maria, a fost adoptat primul edict de toleranţă religioasă din Europa.
Gherla a reprezentat unul din importantele oraşe ale armenilor. Cunoscut sub numele de Armenopolis, aşezarea a fost construită în stilul baroc special pentru comunitatea armenească. Mărturie a gloriei de altă dată a rămas catedrala armeano-catolică Sf. Treime, unde regăsim tabloul „Coborârea lui Iisus de pe Cruce“, atribuit atelierelor lui Rubens.
Oraşul Dej este atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1214, din secolul al XIII-lea datând şi recunoaşterea Dejului drept port de apă interioară. La aproximativ 12 km de Dej, pe malul Someşului, întâlnim Episcopia Ortodoxă de la Vad, documentele vremii atestând existenţa episcopilor ortodocşi între 1523-1627.
La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania intră sub dominaţie habsburgică şi implicit şi zona Clujului. Din această perioadă datează cele mai importante monumente de arhitectură barocă ale Clujului: Palatul Bánffy din Cluj Napoca – azi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Castelul Bánffy de la Răscruci – reşedinţa comitelui de Dăbâca şi Castelul Bánffy de la Bonţida, recunoscut în epocă drept Versaille-ul Transilvaniei. Secolul al XVIII-lea se remarcă prin destrămarea orânduirii feudale şi apariţia capitalismului.
În secolul al XX-lea, actuala rază administrativă a judeţului Cluj a devenit unitate administrativă a Regatului României, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial o parte fiind administrată de statul ungar în urma dictatului de la Viena, pentru ca după cel de-al Doilea Război Mondial să devină, în urma organizării administrative, Regiunea Cluj până în 1968, iar după acest an Judeţul Cluj.
Dacă ai ajuns în nord-vestul ţării, în inima Transilvaniei, la poalele Munţilor Apuseni, atunci străbaţi ţinuturile noastre, meleaguri pline de istorie, tradiţii şi obiceiuri, brăzdate de munţi şi de lacuri de o frumuseţe rară, ce adăpostesc o istorie milenară cu vestigii din perioada antică, medievală şi modernă. Aceasta ne-a lăsat un patrimoniu arheologic şi arhitectural din perioada civilizaţiilor preistorice, daco-romane, ale popoarelor migratoare sau din zbuciumatul ev mediu central european.
Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate: Salina Turda, destinaţie modernă de agrement şi de tratament; Muntele Băişorii, staţiune favorabilă practicării sporturilor de iarnă; Munţii Trascăului, deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief, stâncilor impozante şi peşterilor; Băişoara, zonă ce se remarcă prin peisaje de o excepţională frumuseţe, căutată vara de amatorii de drumeţii şi iarna de cei ai „sportului alb”; Zona lacurilor Gilău - Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfârşit de săptămână; Zona lacului Beliş-Fântânele, căutată pentru peisajul superb dat de lac și de munții care-l înconjoară.
Bogăţia de monumente şi obiective istorice, precum şi patrimoniul arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional, constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie turistică. Atrag atenţia monumente precum: ansamblul monumental Matei Corvin, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, grupul statuar „Şcoala Ardeleană “, statuia lui Avram Iancu, Catedrala Ortodoxă, biserica „Sfântul Mihail”, biserica Franciscană, biserica Piaristă, Bastionul Croitorilor, mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, castelul de la Bonţida, Muzeul Memorial Octavian Goga de la Ciucea. De mare interes turistic sunt şi: Muzeul de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă româneasca dar şi străină (peste 13 000 de lucrări), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 40 000 de exponate), Colecţia de istorie a farmaciei, Muzeul de Mineralogie (peste 16 500 de exponate), Muzeul Mitropoliei Clujului, Muzeul de Istorie din Turda (peste 30 000 de obiecte), Muzeul Municipal Dej, Muzeul Sătesc din Iclod. În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate în pieţele centrale, constituie de asemenea importante puncte de atracţie turistică.
Pe traseul turistic de sud, trecutul şi prezentul se întâlnesc: Cheile Turzii, o rezervaţie naturală unde pot fi organizate drumeţii şi activităţi de escaladă; Salina Turda, o destinaţie modernă de agrement şi de tratament, Muzeul de Istorie din Turda ce păstrează o importantă moştenire din epoca romană; Muntele Băişorii, o staţiune favorabilă practicării sporturilor de iarnă. Traseul de nord-est ne oferă întâlnirea cu istoria comunităţilor din judeţul Cluj: Castelul Bánffy de la Bonţida, simbolul barocului transilvan, Gherla-Armenopolis, oraşul baroc al comunităţii armene în Evul Mediu, Mănăstirea Nicula, şcoala iconografiei pe sticlă a comunităţii româneşti, comunitatea maghiară din Sic sau Sinagoga din Dej a comunităţii iudaice. Traseul de Vest ne poartă dinspre Cluj-Napoca spre zona montană şi a lacurilor judeţului: Lacurile Beliş, Tarniţa, Gilău şi Drăgan. De asemenea, Cascada Vălul Miresei, Muzeul Memorial Octavian Goga şi Cetatea Bologa sunt alte puncte de atracţie ale zonei vestice.
Toate aceste atracţii ale judeţului Cluj îl califică drept o destinaţie ideală ce oferă multiple posibilităţi, atât de petrecere a timpului liber, cât şi de dezvoltare a afacerilor din diverse domenii de activitate.
Judeţul Cluj se numără printre judeţele cele mai active în sfera culturală. Avînd un patrimoniu valoros, o veche reputaţie în domeniul învăţămîntului şi culturii, precum şi instituţii de prestigiu, Clujul are şi în prezent o viaţă culturală şi universitară complexă. Una dintre cele mai cunoscute universităţi din centrul Europei este „Universitatea Babeş - Bolyai” unde predarea se face în trei limbi: română, germană şi maghiară. De asemenea, în aulele „Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu” sunt formaţi viitori medici şi farmacişti, iar specialiştii în domeniul tehnologiei informaticii şi ingineriei provin din Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Cluj
Pensiunea Skiland*** Baisoara este situata la peste 1.450 m altitudine, in Muntii Apuseni, stațiunea Muntele Băișorii.
Situata in spatiul arhaic transilvanean, Pensiunea Skiland este un loc al relaxarii. Aici natura intalneste confortul, facandu-va experienta cat mai placuta.
Pe langa cele 24 de camere pentru cazare, complexul mai dispune de doua terase, parcare proprie, sauna, sala de jocuri, restaurant, crama, centru spa cu piscina si jacuzzi, si un peisaj de vis.
Camera Mini-Dubla are o canapea extensibilă pentru două persoane, telefon, TV LCD satelit, Internet wireless, baie cu cabină de duș.
Camera Dubla cu pat matrimonial dispune de un pat matrimonial, telefon, TV LCD satelit, Internet wireless, frigider, terasă deschisă, panoramică, baie proprie, uscător de păr, cabină de duș, partial cabina de duș cu hidromasaj, etajul 3, fara balcon.
Camera Tripla are pat matrimonial si 1 pat de o persoană, telefon, TV LCD satelit, Internet wireless, frigider, terasă spațioasă, baie proprie, uscător de păr, cabină de duș.
Camera De Lux are pat matrimonial și canapea extensibilă pentru două persoane, telefon, TV LCD satelit, Internet wireless, frigider, baie proprie, uscător de păr, cadă cu cabină de duș cu hidromasaj și saună, terasă spațioasă proprie, cu masă și șezlonguri.
Centrul SPA include piscina cu hidromasaj cu adâncime de aproximativ 150 cm, sezlonguri, 2 jacuzzi cu hidro și aero-masaj, sauna finlandeză.
Sala de Jocuri este dotată cu mese de biliard, fotbal de masă, hochei de masă, tenis de masă, darts (țintă), remi, șah, table și cărți de joc.
Restaurantul este situat la parter, într-o zonă ușor accesibilă, amenajat în stil clasic-elegant, este pus în valoare atât de lumina naturală care pătrunde prin ferestrele largi, cât și de detaliile arhitecturale, care îi conferă o noblețe aparte. Mobilierul și nuanțele cromatice, bine alese, completează întreg ansamblul.
Cu o capacitate de 70 de locuri, restaurantul vine în întâmpinarea clienților cu o bucătărie bazată pe specialități tradiționale românești.
Terasa este amplasata pe partea din spatele pensiunii, si ofera o priveliste de vis peste statiunea Muntele Baisorii, si peste Muntii Apuseni. Terasa este inchisa, numai buna pentru savurat o bautura cu prietenii sau pentru party-uri. Are o capacitate de 80 de locuri.
Terasa din fata este acoperită și prevăzută cu încălzitoare speciale pentru zile mai răcoroase, are o capacitate de 40 de locuri.
Crama este amplasată la demisolul pensiunii si oferă un ambient tradițional menit să încânte clienții, fie ei cunoscători sau nu ai tradiției ardelenești. Este amenajată în stilul rustic al zonei, cu un decor cu elemente foloclorice autohtone si pune la dispoziția clienților o gamă largă de băuturi alcoolice și non-alcoolice, lângă care se pot servi platouri țărănești și, tradiționala pălincă ardelenească.
Lobby-ul pensiunii este ideal pentru relaxare.
Atractii turistice: Mănăstirea Băișoara, Cetatea Medievală Liteni din secolul XIV, Mănăstirea Lupșa cu Biserica de Lemn secolul XIV, Muzeul Etnografic Lupșa, Cheile Runcului, Cheile Posaga, Salina Turda și Cheile Turzii.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
