Vacanta 2022 in Tara Fagarasului Pastravaria Albota****

 Vacanta 2022 in Tara Fagarasului Pastravaria Albota****

Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun inclus, Internet wireless, tenis de masă, jocuri de table, şah, cărţi, parcare, hărţi de drumeţie, apă plată sau carbogazoasă în cameră, taxa locala.

SJ = Suita Junior


Reduceri:
- 20 % pentru cazare in corpurile anexe B si C;
- 10 % pentru sejur mai mare de 5 zile.

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.


Conditii pentru rezervare: plata sintegrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.


Optional transport, transferuri.

de la 84 RON / persoana / 1 noapte
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara Tara: Romania
Judet - Regiune Judet - Regiune: Sibiu
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Arpasu de Jos
Tip masa Tip masa: Mic dejun
Plecare Plecare: Oricand
Durata Durata: 1 noapte
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
16.09-15.10.2022, Duminica-Joi
Mic dejun
1 persoana
224 lei
Rezerva
16.09-15.10.2022, Duminica-Joi
Mic dejun
2 persoane
258 lei
Rezerva
16.09-15.10.2022, Duminica-Joi
Mic dejun
3 persoane
300 lei
Rezerva
16.09-15.10.2022, Duminica-Joi
Mic dejun
4 persoane
SJ: 336 lei
Rezerva
16.09-15.10.2022, Vineri-Sambata
Mic dejun
1 persoana
300 lei
Rezerva
16.09-15.10.2022, Vineri-Sambata
Mic dejun
2 persoane
336 lei
Rezerva
16.09-15.10.2022, Vineri-Sambata
Mic dejun
3 persoane
369 lei
Rezerva
16.09-15.10.2022, Vineri-Sambata
Mic dejun
4 persoane
SJ: 416 lei
Rezerva
16.10-22.12.2022, Duminica-Joi
Mic dejun
1 persoana
134 lei
Rezerva
16.10-22.12.2022, Duminica-Joi
Mic dejun
2 persoane
168 lei
Rezerva
16.10-22.12.2022, Duminica-Joi
Mic dejun
3 persoane
213 lei
Rezerva
16.10-22.12.2022, Duminica-Joi
Mic dejun
4 persoane
SJ: 248 lei
Rezerva
16.10-22.12.2022, Vineri-Sambata
Mic dejun
1 persoana
258 lei
Rezerva
16.10-22.12.2022, Vineri-Sambata
Mic dejun
2 persoane
280 lei
Rezerva
16.10-22.12.2022, Vineri-Sambata
Mic dejun
3 persoane
324 lei
Rezerva
16.10-22.12.2022, Vineri-Sambata
Mic dejun
4 persoane
SJ: 360 lei
Rezerva

 Vacanta 2022 in Tara Fagarasului Pastravaria Albota****

Sejur pentru odihna, relaxare si drumetii !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun inclus, Internet wireless, tenis de masă, jocuri de table, şah, cărţi, parcare, hărţi de drumeţie, apă plată sau carbogazoasă în cameră, taxa locala.

SJ = Suita Junior


Reduceri:
- 20 % pentru cazare in corpurile anexe B si C;
- 10 % pentru sejur mai mare de 5 zile.

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.


Conditii pentru rezervare: plata sintegrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.


Optional transport, transferuri.


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Arpasu de Jos

Down
 Comuna Arpaşu de Jos este situată în sud-estul judeţului Sibiu, la 47 km de municipiul Sibiu şi la 15 km de oraşul Victoria, judeţul Braşov. Arpaşu de Jos este localitate de graniţă a judeţului Sibiu cu judeţul Braşov.

Situat in centru Ţarii Fagarasului, la distanţa egala între limita vestică a acestuia în zona Sebeşu de Sus-Bradu si orasul Făgăraş, Arpaşu de jos ocupă în peisaj  un spaţiu geografic privilegiat, cu o admirabila perspectiva spre cei mai înalti munţi din ţara, la sud -Oltul si dealurile Hârtibaciului la nord. Localitatea se înscrie in cel de al doiea şir din tripla salbă a satelor făgărăşene. Peste depresiunea în care este aşezat satul se desfăsoara contururile masivelor muntoase Podragu, Arpaşu Mare (2468 m), Vânătoarea lui Buteanu si linia zimţata a Şeii Caprei.

Comuna se învecinează la nord cu comunele Bruiu şi Chirpăr, la vest cu Porumbacu de Jos, la sud-vest cu satul lui Badea Cârţan, Cârţişoara, la sud cu judeţul Argeş, iar la est cu judeţul Braşov.

Localitatea este străbătută de la sud către nord de râul Arpaş, care are ca zonă de izvorâre confluenţa braţelor Arpaşu Mare (2468m) şi Podragu.

Localiatatea Arpaşu de Jos, este un sat cu oameni gospodari şi vrednici, fiind deosebită de restul localităţilor învecinate, prin faptul că, deşi reşedinţa de comuna în 27 iulie 1889 a ars în totalitate, cu toate astea localitatea s-a reconstruit, localnicii având puterea să treacă cu buretele peste toată agoniseala lor de o viaţa şi sa inceapa o noua viata.

Locuitorii din Ţara Făgăraşului asociază numele localităţii cu cel al Statelor Unite ale Americii datorită faptului că mulţi arpăşeni s-au stabilit în America.

Cercetari istorice dovedesc faptul ca anul primei atestari documentare a localitatii este 1223  in actul  Rivulum qui dicitur Arpas.In anul 1765,satul a fost militarizat si a facut parte din Compania a VII-a de granite a Regimentului I de Granita de la Orlat pana in anul 1851, cand regimentul s-a desfiintat.

Prin traditie, localitatea Arpasu de jos a facut partea din Tara Fagarasului si judetul Fagaras, dupa desfiintarea caruia a intrat in Regiunea Stalin respectiv Brasov, iar incepand cu anul 1968 face parte din actualul  judet Sibiu.

Un element cheie in evolutia asezarii satului Arpasu de jos este drumul care traverseaza satul,drum care intodeauna a facut legatura intre provinciile romanesti.

Dupa ce a ars arpoape in toatalitate in 27 iulie 1889,se poate spune ca pe acel teritoriu s-a construit un alt sat. Daca in anul 1900 in timpul reconstructiei nu erau decat 17 gospodarii in toata localitatea Arpasu de jos pana la inceperea Primului Razboi Mondial numarul acestora aproape s-a dublat ajungandu-se aproape la aproximativ 33 de gospodarii.

Primele gospodarii au fost construite in zona centrului actual al satului, de-o parte si de alta a acestora ridicandu-se treptat locuinte de-a lungul drumului principal care tranziteaza localitatea.

Perioada interbelica a reprezentat un punct esential in dezvoltarea asezarii in acest interval de ani numarul gospodariilor aproape s-a triplat, toate acestea adunadu-se de-a lungul drumului.

Dupa al Doilea Razboi Mondial s-a produs o explozie  in evolutia asezarilor,in numai 15 ani s-au construit aproximativ 100 de gospodarii, satul capatand un aspect de copac cu multe ramificatii, s-au construit cladiri si in lunca Oltului in nordul localitatii si in sud spre muntii Fagaras.

O perioada foarte buna in dezvoltarea asezarii rurale a fost al VI-lea deceniu al secolului XX, cand intr-un timp relativ  scurt s-a construit foarte mult, iar satul si-a marit considerent dimensiunile.

Perioada de declin incepe in anii ’70 cand treptat tot mai putine  gospodarii ies la suprafata de pe teritoriul Arpasului de jos, ajungand ca in perioada 86-90′ sa se mai ridice doar 5 gospodarii.

Dupa revolutia din 1989, dupa migratiile pentru munca in masa in tarile puternic dezvoltate din vestul Europei, incep treptat sa se mai ridice locuinte dar nu ca in perioada infloritoare de dupa Al Doilea Razboi Mondial.

Potrivit traditiei, satele fagarasene ,,de jos”, sunt asezari mult mai noi decat cele ,,de sus”, de unde au coborat pe luncile raurilor catre Olt, fiind adevarate replici ale celor de sub munte.

Întodeauna ţinutul cunoscut sub numele de Ţara Făgaraşului, din care face parte şi Arpaşu de Jos a fost stăpanit de romani sau înaintaşii acestora, iar mai târziu a stat sub scutul domnilor Ţării Româneşti, care de fapt au descins din această parte de ţară, peste munţi, începând cu legendarul Radu Negru.

În documenentele latine, zona se numea Terra sau Silva Blachorum et Bissenorum adică  Ţara sau Pădurea Romanilor şi Pecenegilor. Treptat, stăpânirea ungurilor s-a apropiat de sudul Transilvaniei, dar ţinuturile Almăşului şi Făgăraşului au continuat încă multe veacuri să stea sub domnii munteni. La 1223, regele Andrei II-lea înzestrează prin uzurpare de autoritate, in dauna romanilor, mănăstirea cisterciana din Cârţa (înainte de stabilirea saşilor) cu pământuri luate cu japca de la Valahii din Arpaş.

Terenul era delimitat în documentul regal, redactat în latină de cancelarie, de”râul Arpaş, Olt, munţii cei înalţi, Pârâul Unghiului şi râul Cârţa”. Este prima atestare scrisă a numelui de Arpaş. Mircea cel Bătrân stăpânea toată Ţara Făgăraşului. Se menţionează multe danii ale acestui domnitor, între care cea facută lui Costea din Viştea pentru fapte de vitejie, dându-i-se în posesie o proprietate în Arpaş. Treptat, stăpânirea regilor unguri şi apoi a împăraţiilor habsburgi se extinde formal peste întreaga zona de sud a Ardealului, denumită scolastic Ultrassylvania.

La 1596, un document de piele de urs atestă că Bogdan Arpaşanu este înobilat de principele Sigismund Bathory. Mulţimea documentelor de acest fel, în mare parte necercetate ştiinţific, acordate familiilor Bogdan, Vasu Silaghe şi probabil altora din Arpaşu de Jos, nu permite o prezentare amănunţită în acest spaţiu. Menţionăm totuşi diplomele pe piele de urs, date familiilor Vasu şi Silaghe de principii Mihai Appafi şi Gheorghe Rakoczy. Deosebit de importantă este plângerea arpăşenilor împotriva grofului Mihai Teleki, în care sunt înşirate cruntele poveri la care erau supusi de acesta. Înfiintarea de către Viena a regimentelor de apărare şi graniţelor a schimbat soarta locuitorilor, multi arpăşeni înrolându-se în randul grănicerilor şi dobândind pe această cale însemnate libertăţi şi privilegii. Veacul al XIX-lea marchează o puternică ridicare a romanilor de sub stăpânirile străine. Tot mai multi arpăşeni încep să dobândească ştiinţa de carte; se înfiinţează prima şcoală condusă de învătătorul David Boieriu. Bine situat geografic şi economic, satul începe să devină un nucleu administrativ-teritorial. În zorii acestui veac, Nicolae Iorga, călătorind prin Ardeal schiţează o descriere a Arpaşului ca important centru administartiv, cu pretura ce-şi întindea autoritatea peste douăsprezece sate. Pretura îl avea în frunte pe prim-pretorul Gheorghe Boieriu. După unirea Transilvaniei cu Romania, Arpaşul din ce în ce mai prosper are cinstea de a-i primi ca oaspeti, in cateva rânduri, prin doctorul Gh.Moldovan, pe regii Romaniei.

De vizitele regilor Carol al II-lea şi Mihai I îşi mai aduc aminte cei mai vârsnci arpăşeni. Avântul ţării libere şi întregite se reflectă şi în progresele înregistrate de locuitorii Arpaşului, în toate domeniile. Câţiva oameni de vază s-au ridicat de aici. Filimon Bogdan a ajuns primarul Braşovului, Dănilă Vasu a fost membru în Senatul ţării, Octavian Vasu-prefectul judeţului Ciuc. Încă de la începutul acestui secol prin construirea căii ferate şi mai apoi a şoselei naţionale, Arpaşul a devenit, pentru satele din jur, de la munte şi de peste Olt, un punct de tranzit. La Arpaş s-au înfiinţat gara, poşta, telefonul, ocolul silvic, dispensar uman şi veterinar.

Arpaşu de Jos a devenit reşedinţa de plasa, cu prefectură ,judecătorie, post-teritorial de poliţie. Sporesc interesul de noi produse şi puterea de cumpărare a locuitorilor iar, ca reflex, se dezvoltă comerţul particular (Louis Vasu, Gheorghe Cucu, Stanciu, Ciopac, Limpede, Lupuşor). Se înfiinţează măcelării (Lomu, Dei), ateliere de cizmărie, fierărie, tâmplălrie, brutărie.

Meseriile de zidari şi bărdaşi au fost practicate de numeroşi meşteri ca urmare a dezvoltării construcţiilor de case, şuri şi acareturi. Un rol important l-au jucat în epocă cele trei mori cu apa, ce funcţionau în plin, atrăgând clienţi din numeroase sate din jur, în special “de pe Ardeal”. De menţionat numele unor destoinci morari, Dumitru Muntean şi Gheorghe Morar.

Înfloreşte o activitate culturală susţinută, prin înfiinţarea Societăţii culturale Arpăşana, care organiza baluri cu programe artistice, din care nu lipseau jocul popular, piesa de teatru si corul. Tinerii ţărani şi intelectuali erau atraşi în aceste activităţi. Dintre promotorii culturali ai Arpaşului se cuvine să-i amintim pe: Constantin Cucu, Nicolae Codrea, Maria Cucu (Limpede), Zizi Boieriu, Vasile Bârsan, farmacista Vogel, Sabian Şerbu, Eufrosina Dobrin ş.a.

În cel de al doilea Război Mondial, bărbaţii mobilizaţi au participat, pe frontul de est şi de vest la campaniile miltare ale patriei. Ca şi în prima conflagraţie mondială, mulţi au pierit sub focul duşmanului. Câţiva dintre eroii sunt menţionaţi pe monumentul din centrul satului şi pe troiţa din cimitir. Mulţi au ramas necunoscuţi…

După 1945, Arpaşul a trecut prin aceleaşi privaţiuni şi schimbări forţate ca toate satele ţării. S-a păstrat totuşi permanent un ferment anti-comunist, concretizat în rezistenţa pasivă, dar şi în forma organizată, prin sprijinul acordat de populaţie luptătorilor din munţi. Părintele Cornel Dascăl, prof. Remus Budac, Vasile Măgurean şi Nicolae Trandafir (Neagălu), alături de mulţi alţii cunoscuţi şi necunoscuţi. Cu obiectivitate menţionăm câteva progrese din epoca comunistă: electrificarea, apa potabilă curentă, asfaltarea drumului gării, construirea casei de cultură şi amenajarea sălii de nunţi. Arpăşenii şi-au ridicat case noi, multe dotate cu instalaţii sanitare şi băi etc.

Arpaşu a avut şi frumoase reuşite sportive, încununate prin câştigarea Cupei Agriculturii pe ţara la volei şi alte rezultate bune, de nivel judeţean, la tenis de masă şi handbal.

Comuna Arpaşu de Jos se afla într-o zonă turistică extrem de apreciată. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Parcul Naţional – Rezervaţia Munţii Făgăraş, rezervaţia naturală de marmote Arpăşel si aria naturală – Lacul Tătarilor.

Golul alpin al Munţilor Făgăraşului se afla între Vârful Suru şi Podagru. Versantul nordic aparţine ariei comunelor Racoviţa, Porumbacu, Arpaşu de Jos şi oraşului Avrig. Tot aici sunt incluse si Rezervatia Naturala Bâlea si Munţii Cindrelului.

Rezervatia Lacul Tătarului se află pe teritoriul comunei Arpaşu de Jos, satul Arpaşu de Sus, la o altitudine medie de 540 m, la circa 3 km de Arpaşu de Sus, pe o terasă mai ridicată din dreapta râului Arpaşu Mare. Depozitul de turbă din Lacul Tătarilor trece de 9 m grosime în mijloc, iar stocul de turbă este de peste 180.000 m³. Ea a început să se sedimenteze încă din perioada pinului. În fundul zăcământului se găseşte o pungă de apă, iar sub ea mâl nisipos. La nord există o altă mlaştină de circa 3 ha. Între aceste mlaştini sunt culturi agricole şi păşuni.

Comuna Arpaşu de Jos dispune de o serie de pensiuni agroturistice intre care se remarca Albota si Perla Arpăşel. Acestea sunt pregatite sa ofere vizitatorilor aer curat de munte, susur de pârâu, păstrăvi, creasta Arpăşelului şi o linişte aparte.

Sursa: site-ul Primariei Arpasu de Jos

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Sibiu

Sibiu

Judetul Sibiu este amplasat în centrul ţării, judeţul se întinde pe o suprafaţă de 5432 km2, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, între 45o28’ – 46o17’ latitudine nordică şi 23o35’ – 24o57’ longitudine estică.

Relieful judeţului este etajat între 2535 m (Vârful Negoiu) şi 28 m (lunca Târnavei Mari) şi se caracterizează prin varietate şi o mare complexitate a condiţiilor naturale. Din întreaga sa suprafaţă aproximativ 30% este ocupată de munţi ce depăşesc pe alocuri 2000m (vârful Negoiu-2535m, vârful Suru-2283m, vârful Cindrel- 2244m); 50% corespunde ţinutului de podiş, o regiune de dealuri şi coline vălurite, cu înălţimi între 490 m şi 749 m (podişul Târnavelor, al Hârtibaciului şi al Secaşelor), compartimentate de văi adânci şi largi; restul reprezentând aria depresionară de contact, desfăşurată aproape continuu între cele două trepte de relief. Reţeaua hidrografică se împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km2 şi Mureş cu 2095 km2. Lungimea cursurilor de apă, totalizând 2043 km, se distribuie cu 1326 km în bazinul Olt şi 717 km în bazinul Mureş . În zona montană se găseşte lacul Bâlea, lac de origine glaciară, cu o suprafaţă de 4.7 ha şi un volum de 0.2 mil. m3.

Situat pe locul unor aşezări omeneşti din neolitic, păstrând sub vatra oraşului urmele vechii aşezări romane Caedonia, Sibiul este atestat într-un document databil în perioada 1192-1196 ca “Praepositus Cibiniensis”.

Caracteristice Sibiului sunt Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “Astra”. Încă din secolul al XVIII-lea, guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal începe să-şi adune colecţiile de tablouri, antichităţi şi cărţi rare, pe care le va expune în muzeul ce îi poartă şi azi numele. Monument de arhitectură în stil baroc austriac, muzeul a fost deschis pentru public în anul 1817. Alte monumente de arhitectură care-şi păstrează nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului (primul sediu al Sfatului Orăşenesc), Biserica Parohială Catolică, Scara Fingerling, Pasajul Scărilor, Podul Minciunilor, Biserica Parohială, Biserica Ursulinelor. De asemenea se mai pot enumera turnurile de apărare ale cetăţii Sibiului în Evul Mediu, construite de meşteşugarii breslaşi, care se mai păstrează pe strada Cetăţii şi Primăria veche, construită în stil gotic în sec. al XV-lea. Aici a funcţionat primăria oraşului între 1550-1948.

Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel, etnografia Mărginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de arhitectură (peste 450) şi muzeele, încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre de cultură şi civilizaţie românească şi între zonele cu tradiţie turistică.

Între atracţiile turistice ale judeţului, de o importanţă majoră este staţiunea montană Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară (1450 m) şi staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscută prin factorii naturali de climă (nămol, lacuri sărate, helioterme) şi Bazna, a cărei primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843.

Situata într-un loc cu frumuseţi de basm din Munţii Făgăraş, pe o peninsula a lacului Bâlea, Cabana Bâlea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creastă ale Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Munţilor Făgăraş).

Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos, cele romane de la Boiţa (Caput Stenarum), Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de ordinul zecilor răspândite în zona Sibiului, Târnavei, Avrigului şi Mărginimii Sibiului, constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi de bogata reţea de muzee municipale şi săteşti. Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă, cea mai veche instituţie de acest fel din ţară), şi muzeul civilizaţiei populare tradiţionale Astra din Dumbrava Sibiului, unul dintre puţinele muzee din lume care surprind evoluţia geniului popular şi tehnic, casele şi locurile legate de numele personalităţilor acestor meleaguri, constituie tot atâtea obiective de atracţie pentru turişti.

Aşezat în centrul ţării, acolo unde se întâlnesc dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătură şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zona de simbioză între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare. Având în vedere amplasarea sa geografică, precum şi cadrul natural deosebit, turismul sibian are vechi tradiţii şi un potenţial bogat şi divers.

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Complexul Turistic Albota**** dispune de 40 de camere amenajate în stil rustic-modern, dotate cu baie proprie, TV-satelit, telefon, încălzire centrală.

Cele 9 camere Junior Suite sunt dotate cu baie proprie, TV satelit, telefon, încălzire centrală, aer condiţionat, Internet wireless. Majoritatea au balconul cu vedere deosebită spre lacurile păstrăvăriei, dar mai ales spre superba Căldare a Arpăşelului. 

Cele 26 camere duble sunt dotate cu baie proprie, TV satelit, telefon, încălzire centrală, aer condiţionat, Internet wireless. Majoritatea au balconul cu vedere deosebită spre lacurile păstrăvăriei, dar mai ales spre superba Căldare a Arpăşelului. 

Cele 5 camere triple sunt dotate cu baie proprie, TV satelit, telefon, incalzire centrala, aer conditionat, Internet wireless. Majoritatea au balconul cu vedere spre lacurile Pastravariei si spre Caldarea Arpaselului. 

Cele 9 camere single sunt dotate cu baie proprie, TV satelit, telefon, încălzire centrală şi internet wireless. Majoritatea au balconul cu vedere deosebită spre lacurile păstrăvăriei, dar mai ales spre superba Căldare a Arpăşelului. 

Cele 9 camere duble din Cabana B amplasata in mijlocul lacurilor Pastravariei au baie proprie, TV satelit, telefon, încălzire centrală, aer condiţionat şi internet wireless. Majoritatea au balconul cu vedere deosebită spre lacurile păstrăvăriei, dar mai ales spre superba Căldare a Arpăşelului. 

Cele 9 camere duble din Cabana C amplasata in mijlocul lacurilor din Pastravarie sunt dotate cu baie proprie, TV satelit, telefon, încălzire centrală, aer condiţionat şi internet wireless. Majoritatea au balconul cu vedere deosebită spre lacurile păstrăvăriei, dar mai ales spre superba Căldare a Arpăşelului.

Campingul are 9 casute de vacanta dotate cu baie proprie, TV, Internet wireless, climatizare, parcare proprie, acces piscina.


La Complexul Albota se obţin alimente naturale şi ecologice, printr-un lanţ natural în care fiecare verigă este producţie proprie. Toate aceste produse stau la baza mâncărurilor servite în restaurantul complexului, cât şi în punctul propriu de valorificare din Sibiu: Restaurant Hermania.
 

Păstrăvii, carnea şi produsele din carne provin din păstrăvărie şi ferma noastră din localitatea Cârţişoara. Brânzeturile provin de la atelierul nostru de prelucrat lapte/brânză din localitatea Poieniţa. Pâinea servită în restaurant o obţinem pe vatră în brutăria noastră de la Păstrăvărie. 

Restaurantul, mobilat în stil rustic-modern vă oferă mâncăruri tradiţionale locale. Din meniu nu lipsesc deserturile, iar pentru ca masa să fie completă vă stau la dispoziţie spirtoase şi vinuri albe sau roşii. 

Complexul Albota oferă multe posibilităţi de recreere în toate anotimpurile. Începând de la pescuit, plimbări cu biciclete, plimbare cu barca/canoe sau drumeţii. Pe noul teren de sport puteti juca tenis, fotbal sau handbal.
Lacul pentru Hidroterapie, piscina, saună şi jacuzzi, masa de tenis, plimbari cu sania sunt alte oportunitati de petrecere a timpului liber. 

De la Păstrăvărie puteţi face o plimbare de 3,5 km mers pe jos prin teren până la ferma cu animale din localitatea Cârţişoara. Pe terenul împrejmuit veţi vedea Observatorul de animale, plantaţia de fructe de pădure şi Lacul cu caraşi şi crapi.

Puteţi vizita unica Abaţie Cisterciana din Cârţa (la DN1, la cca 15 Km de Albota), sau puteti face o plimbare până la ferma din Cârţişoara, ori la Mănăstirea de maici Cârţişoara.