Va invitam sa petreceti o vacanta de vis in dulcea si frumoasa Bucovina !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, accesul la SPA cu piscina interioara incalzita, sauna uscata, sauna umeda, taxa locala.
ST = camera Standard
AP = Apartament.
Reducere copii:
- 1 copil 0-4,99 ani beneficiaza de gratuitate la cazare fara pat suplimentar iar cu pat suplimentar achita 45 lei/noapte;
- 2 copii 0-4,99 ani in camera cu 2 adulti, achita obligatoriu 45 lei/noapte, fara pat suplimentar;
- 1 copil 5-10,99 ani achita 45 lei/noapte fara pat suplimentar, iar cu pat suplimentar achita 45 lei/noapte;
- 1 copil 11-14,99 ani achita 90 lei/noapte;
- 1 copil peste 15 ani achita 130 lei/noapte.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Suceava Localitate - Statiune: Dorna Arini Tip masa: Mic dejun Plecare: Oricand Durata: 1 noapteVa invitam sa petreceti o vacanta de vis in dulcea si frumoasa Bucovina !
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun, accesul la SPA cu piscina interioara incalzita, sauna uscata, sauna umeda, taxa locala.
ST = camera Standard
AP = Apartament.
Reducere copii:
- 1 copil 0-4,99 ani beneficiaza de gratuitate la cazare fara pat suplimentar iar cu pat suplimentar achita 45 lei/noapte;
- 2 copii 0-4,99 ani in camera cu 2 adulti, achita obligatoriu 45 lei/noapte, fara pat suplimentar;
- 1 copil 5-10,99 ani achita 45 lei/noapte fara pat suplimentar, iar cu pat suplimentar achita 45 lei/noapte;
- 1 copil 11-14,99 ani achita 90 lei/noapte;
- 1 copil peste 15 ani achita 130 lei/noapte.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Dorna Arini este una dintre cele mai frumoase comune din Ţara Dornelor.
Aflată în vecinătatea oraşului Vatra Dornei, comuna Dorna Arini se bucură de un peisaj de o frumuseţe rară, unică în Bazinul Dornelor, la tot pasul înfaţişându-se drumeţului privelişti minunate.
Comuna Dorna-Arini se situează la marginea de S-E a depresiunii Dornelor, în zona de contact dintre Munții Bistriţei (Masivul Pietrosul) și Munții Rarău (Masivul Giumalău).
De pe colinele înalte pot fi admirate măreţia şi frumuseţea masivilor Călimani, Rodnei, Suhard, Giumalău, Rarăul cu Pietrele Doamnei, Pietrosul Bistriţei, etc. Comuna Dorna Arini este oricând un tărâm minunat pentru popas şi recreere.
Comuna se desfăşoară pe o lungime de 18 km, de la confluenţa Negrei Şarului cu râul Bistriţa până la confluenţa pâraului Colbu cu acelaşi râu, în Cheile Zugrenilor.
Localitatea este traversată de râul Bistrița, care o desparte în doua sectoare asimetrice: cel drept (al Masivului Pietrosul) domol, cu terase etajate și muscele prelungi de o înăltime redusă (900 – 1200 m) iar cel stâng (al Masivului Giumalău) abrupt și fără terase. Dacă în partea de SV a comunei energia reliefului este domoală, înaintând spre E-NE, valea se îngustează considerabil, devine abruptă, formând chei (Cheile Zugrenilor).
Suprafața comunei este de 14.706 ha (mărime mijlocie în județul Suceava, are altitudinea medie 1100 m, minim 750 m (albia râului Bistrita), maxim 1.850 m (Vf. Giumalău).
Comuna are ca vecini următoarele unităţi administrativ-teritoriale: la Nord şi Nord-Vest comuna Pojorâta, la Nord-Est municipiul Câmpulung Moldovenesc, la Est şi Sud-Est comuna Crucea, in Sud oraşul Broşteni, in Sud-Vest comuna Şarul Dornei, la Vest municipiul Vatra Dornei.
Distanţa de la centrul de comună, satul Cozăneşti, până la municipiul Vatra Dornei este de 6 km.
Denumirea inițiala a comunei era de Dorna, iar odată cu noua împartire administrativă din 1968 a fost schimbat în cea de Dorna-Arini.
Teritoriul actualei comune a facut parte, în vremuri străvechi din Ocolul Câmpulungului.
Acest teritoriu era supus boierimii şi se bucura de privilegii garantate de domnie. Statutul special al zonei a atras emigranţi români din zona Ardealului. Comuna este traversată de la vest spre est de râul Bistriţa. În 1775, odată cu ocuparea Bucovinei de către Imperiul Austro-Ungar, graniţa se stabileşte pe râul Bistriţa, partea de nord a comunei aflându-se în Imperiul Austro-Ungar iar cea sudică (75% din suprafaţa comunei) în Moldova, situaţie care va dura 143 de ani, până după Primul Război Mondial.
Marea Unire din 1918 redă libertatea arinenilor să circule fără oprelişte pe întreg teritoriul comunei, bucurându-se în tihnă de reîntâlnirea cu cei dragi, care timp de un secol şi jumătate puteau fi vizitaţi doar prin punctul de frontieră de la Gura Negrii.
Punte între cele două teritorii, populate de aceiaşi români, însă sub stăpâniri diferite, comuna Dorna-Arini îşi păstrează şi transmite istoria mai mult prin povestirile orale ale veteranilor de război, deoarece actele oficiale sunt aproape inexistente, distruse cu siguranţă în tumultul vremii; „pământul” însă n-a uitat nimic.
Sutele de metri de tranşee săpate manual de către soldaţi pe dealul Vultur, în partea sudică a râului Bistriţa şi pe dealul Bărnărel, în partea de nord a Bistriţei, rămân mărturii ale vremurilor de încercare, de război, de zbucium, de jertfă, mărturii nescrise, însă care adună istorie.
Sursa: site-ul primariei Dorna Arini
Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.
Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii NordEst. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului era de 82,6 loc/km2.
Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci, fiind format în principal din zona montană a Obcinilor Bucovinei din cuprinsul Carpaţilor Orientali (cca. 60% din suprafaţă) şi Podişul Moldovei, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme de 1922 m (de la 280 m în albia râului Siret, în partea sudicã, la 2102 m vârful Călimani).
Turismul montan în judeţul Suceava este favorizat de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pecsuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.
Turismul Balnear
Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de CO2, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, stimulent cu nuanţe de sedare, cu o concentraţie mare de aeroioni negativi constituie materia primă pentru mii de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.
Staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei, este inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Tot în această staţiune găsim izvoare speciale pentru cura internă cu apă minerală.
Patrimoniul cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică este reprezentat de obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Suceava, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca etc.
Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc. Bucovina este renumită pentru muzeele sale etnografice, bine conturate şi realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore – ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie); nu în ultimul rând, prelucrarea lemnului se regăseşte în toate zonele menţionate.
Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri.
Existenţa celor opt mănăstiri şi biserici incluse pe lista patrimoniului UNESCO: Moldoviţa, Sucevița, Voroneţ, Humor, Probota, Arbore, Pătrăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, precum şi a celorlalte lăcaşe de cult, precum Putna, Suceviţa, Dragomirna, Slatina, Râşca, Bogdana, Bălineşti, Baia, determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor.
Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în casele localnicilor, atraşi de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viaţă, precum şi de activităţile sportive din natură.
Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitaţie , drumeţii pedestre, cicloturism, pescuit şi vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei ţărăneşti.
Pensiunea Domeniul Dornei**** este situata la poalele Muntilor Bistritei, in Dorna Arini, o regiune de vis, unde puteti regasi adevarata frumusete a Bucovinei, inconjurata de peisaje mirifice, paduri, izvoare limpezi si munti semeti, la o distanta de doar 10 minute de centrul localitatii Vatra Dornei.
Pensiunea Domeniul Dornei este o locatie ce imbina perfect specificul traditional bucovinean cu stilul modern, ce are rolul sa redea turistilor confortul propriului camin.
Pensiunea Domeniul Dornei**** dispune de 13 camere duble si 2 apartamente, restaurant à la carte in intervalul orar 08-23.00.
Micul dejun se serveste in functie de gradul de ocupare, fie in regim à la carte de o anumita suma fie buffet suedez.
Centrul SPA include piscina incalzita interioara, sauna umeda, sauna uscata, masaj cu programare in prealabil.
Pensiunea dispune de loc de joaca interior si de loc de joaca exterior cu o mini tiroliana.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
