Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, acces la Centrul SPA cu sauna uscata, sauna umeda, salina, zona de relaxare, sala de fitness, piscina tip Jacuzzi 6 m x 4 m, Jacuzzi exterior.
DLP = camera dubla Deluxe cu vedere la padure
DP = camera dubla cu vedere panoramica
DL = camera dubla Deluxe
SJ = Suita Junior
Reduceri copii:
- copiii 0-5,99 ani gratuitate in camera cu 2 adulti;
- copiii 6-1,99 ani achita achita 230 lei/zi cu pat suplimentar si mic dejun.
Taxa de statiune (tranzitare Parcul Natural Bucegi) 10 lei/persoana/sejur se achita la receptie si este valabila 3 luni in orice unitate hoteliera pe raza judetelor Dambovita, Prahova, Brasov.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Dambovita Localitate - Statiune: Moroeni Tip masa: Mic dejun Plecare: Oricand Durata: 1 noapte
Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, acces la Centrul SPA cu sauna uscata, sauna umeda, salina, zona de relaxare, sala de fitness, piscina tip Jacuzzi 6 m x 4 m, Jacuzzi exterior.
DLP = camera dubla Deluxe cu vedere la padure
DP = camera dubla cu vedere panoramica
DL = camera dubla Deluxe
SJ = Suita Junior
Reduceri copii:
- copiii 0-5,99 ani gratuitate in camera cu 2 adulti;
- copiii 6-1,99 ani achita achita 230 lei/zi cu pat suplimentar si mic dejun.
Taxa de statiune (tranzitare Parcul Natural Bucegi) 10 lei/persoana/sejur se achita la receptie si este valabila 3 luni in orice unitate hoteliera pe raza judetelor Dambovita, Prahova, Brasov.
Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Localitatea Moroeni este situată în extremitatea nordică a judeţului Dâmboviţa şi are în administraţie o suprafaţă de 28.739 ha – fiind cea mai mare comună dâmboviţeană, ca întindere – în care este inclusă şi suprafaţa Parcului Natural Bucegi aferentă judeţului. Comuna se învecinează la nord cu judeţul Braşov, la est cu judeţul Prahova şi la vest cu judeţul Argeş. Localitatea Moroeni dispune de un relief muntos, străbătut de râul Ialomiţa şi de pâraiele Ialomicioara şi Ruşeţu.
Ca aşezare statornică şi distinctă, Moroenii datează de la 11 noiembrie 1785, când domnul Mihai Constantin Şuţu întărea un hrisov de proprietate către Vlad Baltac i Stoicăi şi celorlalţi moşneni ail or, Ineştii din satul Muroieni sud Dâmboviţa, să stăpânească muntele ce să numeşte Valea Creţii Jipii căruia i se zice şi Horoa. Aflaţi în conflict cu Gheorghe i brat ego Şărban feciorii Stancăi din Stoieneşti, după cercetarea stăruitoare a unor documente cu leat 7118 (1610), aprilie, de ani 175 i o carte a răposatului domn Şărban Vodă cu leat 7195 (1687) de ani 98, cum şi o anafora a răposaţilor veliţilor boieri ce leat 7254 (1746) întărită de domnia sa răposat Constantin Vodă Mavrocordat, precum şi o carte dă hotărnicie văleat 7222 (1714) iulie a lui Stan, vel căpitan dă cazaci. Din analiza documentului, istoricii au constatat că moşnenii Ineşti stăpâniseră din vechime muntele Horoaba şi Padina, fiind locuitori şi moşneni ai Pietroşiţei, sat alăturat, situat tot pe firul văii Ialomiţei ca şi Moroenii. Astfel, se poate trage concluzia că teritoriul de astăzi al comunei Moroeni a fost cuprins în vechile proprietăţi ale satului Pietroşiţa. Şi deşi se fac referiri la documente anterioare, precizări există doar pe marginea proprietăţii munţilor, nu şi despre satul Muroeni, aşezare care s-a conturat de abia către mijlocul secolului XVIII-lea, formată din moşneni din Pietroşiţa, atraşi de apropierea de pământ, precum şi din români veniţi de peste munte, muroieni, datorită creşterii asupririi sociale şi naţionale din Transilvania. În a doua jumătate a secolului a XVIII-lea, în documente se întâlnesc printre martori şi săteni purtând numele de moroianu sau din Moroieni, ceea ce înseamnă că aşezarea se conturase, fiind menţionat şi preotul satului. Toate acestea dovedesc că aşezarea pătrunsese în conştiinţa aşezărilor din jur. În cursul secolului al XIX-lea ştirile despre sat se înmulţesc, la 5 ianuarie 1800, Pascul Cinpoca vindea lui Ion Rosilă ot Moroeni un loc în Moroeni ce-l am şi eu de la părinţii miei care loc se hotăreşte din sus cu Vătăşeşti I Popeşti. La 1809, familia Bărbătescu hotărnicea printre alte proprietăţi şi o silişte boierească ot Moroieni. Iar la 1819, Gheorghe sin Ion Bârlică ot sta Moroeni vindea marelui logofăt Ştefan Belu locul ce-l avea în siliştea satului Moroieni, cu cămin de casă şi pomi se să află pă dânsul.
Toponimul provine din supranumele românilor din părţile Braşovului, moroian din moroi, zeitate ce ia sau aduce laptele vitelor, sinonim al lui păstor, oier.
Conform altor studii, localitatea este atestată documentar din secolul al XIX-lea – anul 1800, când au fost atestate arheologic în vatra satului aşezări geto-dacice din secolul al XI-lea dar şi monede greceşti din secolul al II î.d.Hr.
O tetradrahmă din insula Thasos (Grecia) este singura dovada cunoscută a vechimii locuirii în această regiune. După unele opinii, numele de Moroeni, s-ar datora ciobanilor de la Bran.
Din nefericire, informaţii despre vechimea localităţii nu sunt prea numeroase. Totuşi se cunoaşte că Moroeni exista la 1810, când este citată în catagrafia judeţului. Câţiva ani mai târziu, la 1829, 300 de stânjeni de moşie se aflau în stăpânirea lui Nicolae Brătescu din Târgovişte, iar la 20 noiembrie 1838 se face un schimb de locuri înfundate între căminarul Dumitru Belu şi logofătul Grigore Popescu. Cu această ocazie, este citat un document din 1722 relativ la locul Vârful lui Dan, situate în hotarul Bezdeadului. Pentru datarea satului în această perioadă pledează şi biserica din sec. XVIII, reconstruită din zid în anii 1825-1827. La 1864 proprietarii moşiei erau: Barbu Belu, Şerb Popescu şi moşnenii; în acelaşi an au fost împroprietăriţi 82 de locuitori, din care 45 pălmaşi.
Mult mai recent, într-un document care se doreşte o prezentare a staţiunilor balneo-climaterice de pe valea Ialomiţei, Pucioasa, Vulcana, Pietroşiţa, elaborate de pretorul Constantin Georgescu, cu colaborarea medicală a doctorilor Aurel şi Vasile Vartic, se avansează, ca perioadă de atestare, secolul XVI: …Comuna Moroeni, formată din satele Moroeni, Lunca, Pucheni şi Muscelul, se află aşezată la poalele muntelui Păduchiosu, Rătuneiului şi Leaota, cari fac parte din ansamblul munţilor Bucegi şi Caraimanul, şi datează dinainte de 1600, formând până la întregirea neamului, hotar între noi şi Ungaria, – hotar care despărţea numai Ţările, pentru că sufletul, sentimentele, portul şi idealul erau aceleaşi…
Astăzi, comuna este formată din satele: Moroeni (sat moşnenesc) – reşedinţa comunei, Dobreşti (situat la 18 km de centrul administrativ al comunei), Glod, Lunca, Muscel, Pucheni. Satul Moroeni este atestat documentar la 11 noiembrie 1785, Muscel la 1574, Glod (numele provine de la noroi, glod) la 1569, în timp ce satele Dobreşti, Lunca şi Pucheni sunt aşezări mai noi, datate la sfârşitul secolului XIX[1].
În perioada interbelică funcţionau, aici, 2 societăţi forestiere: Ialomiţa, care avea în perioada 1924–1928 peste 4.000 de muncitori şi Industria fagului. La 1975, satul avea 148 gospodării (era un sat mic).
Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate juridică a Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva şi este unul dintre cele 27 de parcuri naturale şi naţionale din Romania.
Zona munților Bucegi, despre care exista referiri din secolul al XV-lea, a fost propusă pentru protejare încă din anul 1936, datorită peisajelor inegalabile şi a diversității speciilor de plante şi animale specifice acestui masiv.
Parcul Natural Bucegi este situat în partea estică a Carpaților Meridionali şi cuprinde întreg Masivul Bucegi desfășurat sub forma unei potcoave cu deschidere sudică şi delimitat de abrupturi ce depășesc frecvent 1000 m.
Parcul Natural Bucegi are o suprafața de 32 497 ha desfășurată pe teritoriul administrativ a 3 județe : Dâmbovița , Prahova , Braşov. Jumătate din aceasta suprafața este cuprinsa pe teritoriul județului Dâmbovița iar cealaltă jumătate este împărțita aproximativ egal între județele Prahova şi Brașov.
Denumirea vine de la “Buciac” sau “Buceci” așa cum apare în denumirile medievale ale secolului al XVI – lea, acest cuvânt având semnificația de pădure de fag , această asociație vegetală acoperind o bună parte din versanții sub 1000 m altitudine ai acestei culmi montane
Limite:
La vest -V. Brateiului şi Șaua Bucșa despart Bucegii de Masivul Leaota; Limita Nordica este cea mai impunătoare, fiind un abrupt fragmentat de văi glaciare care domina cu 1200-1400m Culoarul Râșnovului şi Clăbucetele Predealului.
La est - Culoarul Prahovei formează limita cea mai bine definită şi cel mai impresionant abrupt tectoeroziv din România - “Abruptul Prahovean” , străbătut de numeroase văi cu izvoare şi cascade.
La Sud - se întâlnesc pante mai domoale ce fac trecerea către Subcarpați.
Sursa: site-ul primariei Moroeni
Judetul Dambovita este situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpaţii Munteniei, si are un relief variat ce se desfăşoară în trepte: la nord se înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor Munteniei, platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu.
Cu o suprafaţă de 4054 km2 , judeţul Dâmboviţa este unul din cele mai mici judeţe din ţară, reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţe.
Reţeaua de localităţi a judeţului cuprinde: municipiul Târgovişte, unde este reşedinţa judeţului, municipiul Moreni, cinci oraşe şi 82 de comune, cu 353 de sate.
Municipiul Târgovişte a fost reşedinţa domnească pentru numeroşi voievozi: Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Radu de la Afumaţi, Mihai Viteazul, Matei Basarab. Perioada medievală i-a adus recunoaşterea ca târg de importanţă europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente, cu cele ale producătorilor locali. Târgovişte a devenit capitala istorică a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între 1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. De-a lungul secolelor, Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun ducând o politică de independenţă sub domnia lui Vlad Ţepeş, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Petru Cercel. Deşi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească, iar Bucureştiul a devenit noua capitală a Regiunii, Târgoviştea continuă să fie implicată în afacerile politice şi economice. O perioadă de strălucire a cunoscut oraşul în vremea lui C. Brâncoveanu (1688 - 1714), după care a fost abandonat de domnii fanarioţi, ceea ce a dus la decăderea sa şi la ruinarea monumentelor. În 1821, Târgovişte joacă un rol însemnat în revoluţia de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, care îşi găseşte aici sfârşitul tragic (corpul i s-a aruncat într-o fântână părăsită de la marginea oraşului).
Judeţul Dâmboviţa are cea de-a treia densitate de reţele de drumuri din România cu 43 km la 100 km2. Densitatea reţelei de căi ferate este de 4,2 km la 100 km2, situându-se sub media naţională de 4,8 km la 100 km2.
Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică de mare interes, datorită numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de artă de o valoare considerabilă (Curtea Domnească din Târgovişte cu Turnul Chindiei), cărora li se adaugă pitorescul văilor Dămboviţei şi Ialomiţei, cu numeroasele forme carstice (Peştera Ialomicioara, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului etc.) şi frumuseţea masivelor Leaota şi Bucegi.
De asemenea, staţiunea balneoclimaterică Pucioasa atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament. La Potlogi se află în plin proces de restaurare Palatul Brâncovenesc, monument de arhitectură medievală românească de mare valoare. În apropiere de Ghergani se află conacul şi parcul dendrologic „Ion Ghica”, în curs de amenajare şi restaurare în circuitul cultural.
Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Dambovita
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
