Vacanta schi 2019-2020 la Vidra - Vile Vidra**
Va invitam la schi in Vidra!
Pachet servicii turistice schi 2019-2020: cazare 3 nopti cu demipensiune.
Demipensiunea este sistem fisa cont 35 lei/zi/persoana.
Masa se serveste in restaurantul complexului sub forma de fisa cont si se poate suplimenta cu orice suma.
Reduceri copii:
- 0 - 6,99 ani gratuitate la cazare fara pat suplimentar.
- pat suplimentar pliant pentru copil 28 lei/zi, cazare fără mic dejun.
Serviciile de masă solicitate pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 12 ani vor fi achitate la recepția hotelului.
Sejurul poate fi personalizat si pentru alte durate, minim 3 nopti.
Taxa locala 1% din tariful primei nopti de cazare nu este inclusa in pachet.
Servicii suplimentare: trasee turistice, biliard, darts, plimbari cu sania.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Tara: Romania Judet - Regiune: Valcea Localitate - Statiune: Vidra Tip masa: Demipensiune Plecare: Oricare Durata: 3 noptiVacanta schi 2019-2020 la Vidra - Vile Vidra**
Va invitam la schi in Vidra!
Pachet servicii turistice schi 2019-2020: cazare 3 nopti cu demipensiune.
Demipensiunea este sistem fisa cont 35 lei/zi/persoana.
Masa se serveste in restaurantul complexului sub forma de fisa cont si se poate suplimenta cu orice suma.
Reduceri copii:
- 0 - 6,99 ani gratuitate la cazare fara pat suplimentar.
- pat suplimentar pliant pentru copil 28 lei/zi, cazare fără mic dejun.
Serviciile de masă solicitate pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 12 ani vor fi achitate la recepția hotelului.
Sejurul poate fi personalizat si pentru alte durate, minim 3 nopti.
Taxa locala 1% din tariful primei nopti de cazare nu este inclusa in pachet.
Servicii suplimentare: trasee turistice, biliard, darts, plimbari cu sania.
Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.
Optional transport, transferuri.
Statiunea Vidra este amplasata la o altitudine de 1300 m, in judetul Valcea, in Muntii Lotrului din Carpatii Meridionali. Staţiunea se afla pe Munţii Puru, pe malul Lacului de acumulare Vidra, cel care colectează toate apele din munţii apropiaţi, punând în funcţiune cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare, Uzina Electrică Lotru Ciunget.
Lacul Vidra, situat la altitudinea de 1289 metri, este un lac artificial de acumulare. Este amplasat pe cursul râului Lotru, în vecinătatea stațiunii Vidra, între Munții Lotrului, ai Latoriței și ai Căpățânii.
Cu o lungime de 9 km, înconjurat de păduri de molid, lacul se întinde pe o suprafață de o mie de hectare. În matca lacului Vidra își revarsă apele râul Lotru și alte 81 de râuri și pârâuri.
Barajul Vidra, care a dus la apariția lacului Vidra, a fost construit între anii 1966-1973, în apropierea punctului de vărsare a pârâului Tunari în râul Lotru, în cheile Vidrei, la 30 km în amonte de stațiunea turistică Voineasa. A fost dat în folosinţă la 1 martie 1972.
În pofida aspectului domol al barajului, cu o înălțime de puțin peste 120 metri, apele lacului Vidra au un volum impresionant, fiind apropiat de cel al Lacului Izvorul Muntelui (Bicaz) şi al Lacului Vidraru.
Lacul Vidra alimentează cu un debit constant de apă Hidrocentrala Ciunget, a doua mare hidrocentrală din România, după cea de la Porţile de Fier. Hidrocentrala Ciunget, situată mult în aval, la ieşirea Latoriţei din defileu, este construită sub pământ şi are o putere instalată de 550 MW. Ea este întrecută numai de Hidrocentrala Porțile de Fier, care are o putere de peste 1000 de MW, pe partea românească a fluviului.
Distante:
Bucuresti – 170 km – Ramnicu Valcea – 17 km – Calimanesti – 53 km – Voineasa – 25 km – Statiunea Vidra, Sibiu – 97 km (via Rasinari) – Statiunea Vidra, Sibiu – 127 km (via Oltului) – Statiune Vidra.
Caracteristici: zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât şi în cel cald, cu un peisaj şi resurse naturale deosebite, propice practicării sporturilor de iarnă (datorită abundenţei ninsorilor), altitudine 1400-1450 m, cu aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi şi esenţe volatile de brad, grad de poluare zero în anotimpul de iarnă, schi. In staţiune funcţionează un telescaun şi a fost amenajată şi o pârtie de schi care are peste 1300 m. Pentru copii funcţionează un baby schi.
Atracţii deosebite: pescuit de păstrăvi în Râul Lotru şi în lacul Vidra , vânătoare în împrejurimi.
Statiunea dispune de circa 1000 locuri de cazare, dar nefiind terminate lucrările de investiţii din cauza litigiilor, o bună parte din spaţiile de cazare nu sunt funcţionale. In perioadele de sezon pot beneficia 400-500 turişti de spaţiile de cazare şi masă ale staţiunii.
S-au modernizat 4 vile, capacitate totala 80 locuri, ce sunt fuctionale si beneficiaza de facilitatile unui complex de 2 stele.
Judeţul Vâlcea se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, Argeş la est, Olt la sud şi sud-est, Dolj la sud-vest şi Gorj şi Hunedoara la vest. Punctele extreme ale judeţului sunt localităţile Câineni la nord, Laloşu la sud, Perişani la est şi Voineasa la vest.
Judeţul Vâlcea ocupă o suprafaţă de 5.765 km2, reprezentând 2,4% din suprafaţa totală a ţării, situându-se pe locul 20 în ierarhia judeţelor în raport cu acest indicator.
Poziţia geografică şi diversitatea reliefului, dispus în trepte, respectiv a munţilor, a dealurilor submontane, a piemonturilor şi platourilor de luncă, fac ca judeţul Vâlcea să beneficieze de o varietate climatică corespunzătoare, cu caracteristici temperat continentale moderate şi uşoare influenţe mediteraneene în zona dealurilor şi piemonturilor.
Situat la sud de axa longitudinală a Carpaţilor Meridionali, judeţul Vâlcea dispune de un relief divers, dispus în etaje (trepte), cu altitudini descrescătoare de la nord spre sud, pe o diferenţă de nivel de 2.296 m între Vârful Ciontea din Munţii Făgăraş (2.426 m) şi localitatea Laloşu din Lunca Olteţului (130 m – altitudinea cea mai mică), situată în extremitatea sudică a judeţului ( la sud de municipiul Drăgăşani).
La nord, regiunea montană ocupă circa 33% din suprafaţa judeţului (incluzând şi Depresiunea Loviştea) fiind marcată de Munţii Făgăraş, culmea principală a Munţilor Lotrului, până în apropierea Vârfului Parângul Mare, Munţii Căpăţânii şi Munţii Cozia.
Cele mai mari altitudini montane se găsesc în zona Munţilor Făgăraş (Vârfurile Ciontea – 2.426 m, Budislavă – 2.371 m, Suru – 2.283 m şi Scara – 2.306 m), Munţii Lotrului ( Vârfurile Pârcălabul – 2.060 m, Sterpu – 2.142 m, Clăbucetul – 2.076 m, Negovanu – 2.035 m şi Balindru – 2.209 m), Munţii Parâng (Vârfurile Coasta lui Rus – 2.301 m, Mohoiu – 2.237 m şi Păpuşa – 2.136 m), Munţii Căpăţânii (Vârfurile Negovanu – 2.064 m, Nedeia – 2.130 m şi Ursu – 2.124 m) şi Munţii Cozia cu Vârful Cozia ( Ciuha Neamţului ) de 1.667 m.
Etajul de mijloc, corespunzător dealurilor şi depresiunilor subcarpatice cu o pondere de 20% în suprafaţa judeţului, precum şi colinele piemontane, care reprezintă forma de relief predominantă, reprezentând 45% din suprafaţa judeţului, cu înălţimi cuprinse între 800 şi 400 m, este marcat de Subcarpaţii Vâlcei şi Subcarpaţii Olteniei cu Depresiunile Horezu şi Jiblea – Berislăveşti, precum şi Depresiunea Loviştei, cu înălţimi cuprinse între 500 şi 800 m, formată din compartimentele Brezoi şi Titeşti la est de Olt şi văile Titeşti şi Băiaş.
Treapta cea mai joasă este reprezentată de platourile de luncă, care ocupă circa 2 % din suprafaţa judeţului, reprezentative fiind cele ale Oltului şi Olteţului.
Judeţul Vâlcea dispune de o reţea hidrografică bogată, pusă în valoare, începând cu anul 1966, prin amenajarea hidro-energetică a cursurilor râurilor Olt şi Lotru.
Principalele cursuri de apă pe teritoriul judeţului Vâlcea însumează 520 km şi aparţin râurilor Olt (130 km), Olteţ (65 km), Cerna (77 km), Lotru (80 km), Topologul (23 km), Luncavăţul (57 km), Bistriţa (50 km) şi Olăneşti (38 km).
Principalul curs de apă şi cel mai mare colector este Oltul, care străbate teritoriul judeţului de la nord la sud şi primeşte în amonte ( în zona depresiunii Loviştei ) apele râurilor Călineşti, Urii, Robeşti, Sărăcineşti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titeşti şi Băiaşu, iar în aval pe cele ale râurilor Muereasca, Olăneşti, Bistriţa, Olteţul şi Topologul.
Râul Lotru, al doilea ca lungime a cursului de apă şi importanţă hidro-energetică, adună apele afluenţilor Voineşiţa, Latoriţa, Vasilatul şi Păscoaia.
Amenajarea hidro-energetică de pe râurile Olt şi Lotru, pusă în valoare prin construirea a 17 lacuri de acumulare, a căror suprafaţă totală este de 9.175 ha, dispune de o putere instalată totală de 1.202 megawaţi.
Reţeaua lacustră naturală este formată din lacuri de provenienţă glaciară şi sărate. Lacurile de provenienţă glaciară sunt cele din bazinul Latoriţei şi din munţi de la Obârşia Lotrului, iar cele sărate sunt cele de la Ocniţa şi Ocnele Mari.
Vestigiile cu o mare încărcătură istorică de pe teritoriul judeţului sunt, în principal, cele care atestă existenţa milenară a poporului român, respectiv a populaţiei daco-romane, rezultate ca urmare a cercetărilor arheologice realizate pe valea Oltului şi în zona Ocniţa – Cosuţa. Din această categorie menţionăm:
i) Cetăţile dacice de la Grădiştea (pe valea Muierii), Roeşti (Dealul Cărămizii) şi Ocnele Mari (Cetatea dacică de la Buridava, important centru politic, economic şi religios, care a fost menţionată şi de Ptolemeu în sec. I d. Hr.);
ii) Castrele romane construite de-a lungul Oltului (în cadrul sistemului de apărare denumit Liner Alutanus), respectiv Castrul Rusidava (de la Drăgăşani), Castrul Pons Aluti (de la Ioneşti), Castrul Buridava (de la Stolniceni), Castrul Castra Traiana (de la Sâmbotin), Castrul Arutela (de la Bivolari), Castrul Pons Vetus (de la Câineni), precum şi castrele de la Racoviţa şi Copăceni, a căror identificare s-a făcut în baza unei hărţi antice – Tabula Peutingeriană – a drumurilor şi localităţilor fortificate ale Imperiului Roman.
Monumentele istorico-arhitecturale de pe teritoriul judeţului sunt, de asemenea, numeroase; dintre acestea amintim: Mânăstirea Cozia, ctitorie a voievodului Mircea cel Mare; Mânăstirea Hurezi, ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu, Monumentul eroilor eterişti şi panduri din oraşul Drăgăşani, Monumentul “Descătuşarea României” şi Statuia Independenţei, ambele din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani, Hala, vechea clădire a Poştei, Liceul Alexandru Lahovari, Şcoala Normală de Băieţi, Seminarul Teologic ”Sfântul Nicolae” şi Teatrul Ariel din Râmnicu Vâlcea, Culele Greceanu şi Duca din localitatea Măldăreşti, Conacul de la Beneşti, din oraşul Bălceşti, precum şi Casa ”Nae Petcu” din Drăgăşani, Casa de Cultură ”A.E.Baconski ”, Muzeul de artă, Casa Simion, din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Memorial ”Nicolae Bălcescu” din localitatea Nicolae Bălcescu, Casa Memorială ”Anton Pann”.
Recunoscut ca puternică vatră de cultură şi spiritualitate creştină, dar şi ca centru al vieţii religioase a Olteniei, bazat pe o intensă viaţă religioasă a locuitorilor, din timpuri străvechi, judeţul Vâlcea păstrează numeroase monumente ale arhitecturii religioase, totalizând 275 de monumente bisericeşti, din care 89 de lemn şi 186 de zid, precum şi 10 mânăstiri, un schit şi o biserică episcopală. Dintre acestea menţionăm mânăstirile: Cozia (1387-1388), Bistriţa (1494), Govora (1440), Arnota (1634), Hurezi (1690-1694), Turnu (1764) şi Mânăstirea Dintr-un Lemn (1634-1635); bisericile din lemn: Pietroasa, Mariţa, Bolniţa, Şuşani, Zătreni, Brezoi, Malaia şi Cetăţuia.
Vocaţia deosebită a judeţului Vâlcea pentru turism, conferită de arhitectura favorabilă a reliefului, existenţa resurselor de ape minerale, termale şi termominerale cu calităţi terapeutice de excepţie, o bogată reţea hidrografică şi un climat favorabil care asigură un puternic potenţial biogeografic, a permis dezvoltarea pe teritoriul judeţului a tuturor formelor de turism, respectiv de la cel balnear, de tratament, recuperare şi recreere până la cel de agrement, montan, monahal şi istorico-cultural.
Principalele localităţi şi puncte de interes turistic sunt:
i) staţiunile balneoclimaterice Călimăneşti – Căciulata, Băile Govora, Băile Olăneşti, Ocnele Mari,
Voineasa şi Vidra;
ii) obiectivele turistice religioase, respectiv bisericile de lemn, schiturile şi mânăstirile;
iii) obiectivele istorice, respectiv cetăţile dacice, castrele romane şi culele boiereşti;
iv) cele 29 de rezervaţii naturale, peşterile şi parcurile de agrement;
v) munţii, depresiunile şi defileele principalelor cursuri de apă, respectiv Oltul, Lotrul, Latoriţa şi
Repedea, care oferă un cadru natural şi peisagistic de excepţie.
Sursa: Monografia Judetului Valcea – site-ul BNR.
Amplasare: langa Lacul Vidra, intr-un cadru natural ca-n basme.
Acces auto:
- DN 7A Petroșani - Voineasa (circulație în regim de iarnă), distanța Petroșani - Vidra 35 km;
- Brezoi - Vidra (acces din DN7, Rm. Vâlcea - Sibiu), distanța Brezoi - Vidra aprox. 55 km.
Structura complexul : 5 vile cu parter + 2 nivele, 80 locuri.
Fiecare vilă este compusă din parter cu 3 camere duble cu baie proprie, un living iar la etaj 2 suite, fiecare având 2 dormitoare și 1 baie.
Dotari camere: TV satelit, apa calda si incalzire prin centrala proprie, baie proprie cu dus.
Suita: 2 camere duble cu 1 baie comuna.
Facilitati complex: foișor, grătar exterior, incălzire si apă caldă, living in fiecare vila dotat cu TV satelit, mese, scaune, canapele, informatii turistice, parcare.
Servicii cu plată: spălat şi călcat lenjerie, închirire jocuri (șah, table, biliard, tir cu arcul), inchiriere biciclete, inchiriere bărci, sanius, plimbari cu sania trasa de masina.
Agrement: drumeții în Munții Latoriței pe trasee marcate, trekking, maraton, alpinism (peretii de calcar din Pietrele Albe, din Muntii Latoritei), pescuit sportiv pe Lacul Vidra (păstrav), programe speciale la stânele din zona alpină, sporturi nautice pe Lacul Vidra cu ambarcațiuni fără motor, ciclism, motociclism, ski, snowboarding pe partia Ski Resort Transalpina (paradisul schiorilor), vanatoare.
Accesul cu animale de companie este permis.
Rezervarea dvs. a fost trimisa cu succes !
Multumim ca te-ai abonat la Newsletter !
