Vacanta schi 2020-2021 Arieseni Pensiunea Skipass***

 

Vacanta schi 2020-2021 Arieseni Pensiunea Skipass***

 

 

Sejur pentru schi si relaxare in Arieseni !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, acces piscina interioara, parcare.

 

SA = camera Standard tip A

SB = camera Standard tip B

AD = Apartament decomandat

AN = Apartament nedecomandat.

 

Copii:

- copiii sub 2 ani au gratuitate;

- primul copil 2-17,99 ani in camera cu 2 adulti achita 50 lei/noapte, al doilea copil achita 30 lei/noapte;

 

Cazarea incepe dupa ora 14.00 iar eliberarea camerei pana la ora 11.00.

 

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.

 

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

 

Optional transport, transferuri.

 

de la 140 RON / persoana / 1 noapte
Ai nevoie de AJUTOR?

 021 330 05 06  /  021 794 58 58  /  0787 229 909

Tara Tara: Romania
Judet - Regiune Judet - Regiune: Alba
Localitate - Statiune Localitate - Statiune: Arieseni
Tip masa Tip masa: Mic dejun
Plecare Plecare: Oricand
Durata Durata: 1 noapte
TARIFE
PERIOADA
MASA
CAMERA
TARIF TOTAL
22.12.2020-15.03.2021
Mic dejun
2 persoane
SA: 300 lei
Rezerva
22.12.2020-15.03.2021
Mic dejun
3 persoane
SA: 372 lei
Rezerva
22.12.2020-15.03.2021
Mic dejun
4 persoane
AD: 472 lei
Rezerva
22.12.2020-15.03.2021
Mic dejun
2 persoane
SB: 280 lei
Rezerva
22.12.2020-15.03.2021
Mic dejun
3 persoane
SA: 351 lei
Rezerva
22.12.2020-15.03.2021
Mic dejun
4 persoane
AN: 400 lei
Rezerva

 

Vacanta schi 2020-2021 Arieseni Pensiunea Skipass***

 

 

Sejur pentru schi si relaxare in Arieseni !

 

Tarifele includ: cazare 1 noapte cu mic dejun bufet, acces piscina interioara, parcare.

 

SA = camera Standard tip A

SB = camera Standard tip B

AD = Apartament decomandat

AN = Apartament nedecomandat.

 

Copii:

- copiii sub 2 ani au gratuitate;

- primul copil 2-17,99 ani in camera cu 2 adulti achita 50 lei/noapte, al doilea copil achita 30 lei/noapte;

 

Cazarea incepe dupa ora 14.00 iar eliberarea camerei pana la ora 11.00.

 

Tarifele nu sunt valabile in perioada Sarbatorilor si Evenimentelor.

 

Conditii pentru rezervare: plata integrala sau avans 30 % dupa confirmarea rezervarii iar diferenta se va achita cel tarziu cu 10 zile inaintea inceperii sejurului.

 

Optional transport, transferuri.

 


Aflati mai multe despre atractiile turistice din localitatea - statiunea Arieseni

Down

Comuna Arieseni este situata in extremitatea nord-estica a judetului Alba, la izvoarele Ariesului Mare, la 120 km de municipiul Alba Iulia - resedinta de judet - si la 40 km de cel mai apropiat oras - Campeni.

 

Zona reprezinta centrul unui cerc ce cuprinde la extremitatea sa orasele Cluj Napoca la 141 km, Oradea la 130 km, Arad la 182 km, Deva la 133 km si Alba Iulia la 120 km constituind astfel o atractie aproximativ egala a turistilor din aceste zone.

 

Comuna insumeaza o suprafata de 3322 hectare si o populatie de circa 1909 locuitori, caracterizandu-se printr-o densitate medie de 467,6 locuitori/km2.

Populatia este repartizata in 18 sate: Arieseni - centru de comuna, Avramesti, Bubesti, Casa de Piatra, Cobles, Dealu Bajului, Fata Cristesei, Fata Lapusului, Galbena, Hodobana, Islaz, Pantesti, Patrahaitesti, Poinita, Ravicesti, Sturu, Stei Arieseni, Vanvucesti.

Satele cele mai apropiate de centrul comunei sunt Stei Arieseni, Pantesti si Avramesti, iar cel mai indepartat este Casa de Piatra.

 

Prin asezarea sa pe DN 75, in centrul Muntilor Bihor, intr-o zona cu un potential turistic deosebit, comuna Arieseni are perspective mari de dezvoltare prin turism. Resursele turistice prin varietatea si complexitatea lor au o valoare ridicata, ceea ce confera zonei un grad ridicat de interes turistic atat vara cat si in anotimpul alb (stratul de zapada persista circa 4-5 luni pe an pe versantii nordici, avand o grosime medie de circa 60-70 cm).

 

Rezervatii naturale: Cheile Gardisoarei, Cascada Varciorog, Ghetarul de la Vartop, Avenul din Hoanca Urzicarului, Coiba Mica, Coiba Mare, Pestera Gura Apei, Huda Orbului, Pestera Hodobana, Avenul cu doua intrari, Izbucul Tauzului.

 

In afara acestor rezervatii din comuna Arieseni, se pot vizita rezervatiile comunelor limitrofe din Garda de Sus si Pietroasa - in comuna Garda de Sus obiectivele fiind: Cheile Ordancusei, Pestera Ghetarul,  Scarisoara, Avenul de la Tau, Pojarul Politei, Avenul din Sesuri, Izbucul Politei, Izbucul Cotetul  Dobrestilor, Pestera Poarta lui Ionele, Pestera de sub Zgurasti.

 

In comuna Pietroasa din judetul Bihor sunt atractive din punct de vedere turistic: Cetatile Ponorului, Valea Galbenei, Saritoarea Bohodeiului, Platoul castic Padis, Depresiunea Balileasa, Varful Biserica Motului, Platoul castic Lumea Pierduta, Groapa de la Barsa, Poiana Florilor, Pestera Ursilor, Avenul Bortigului,

Ghetarul Focul Viu, Pestera Micula, Pietrele Boghii, Pietrele Galbenei, Piatra Bulzului, Molhasurile din Valea Izbucelor, Faneata Izvoarele Crisului Pietros cu plecare din satele comunei Arieseni, unde turistii pot gasi spatii de cazare optime.

 

La Vartop exista o partie de schi dotata cu un teleschi, foarte solicitata in sezonul rece de amatorii sporturilor de iarna.

 

Din punct de vedere geografic, comuna se situeaza intre Muntii Bihor - Vladeasa, munti ce constituie unitatea cu cele mai mari altitudini din Munti Apuseni (Varful Curcubata Mare - 1848 m), intre masivele Batrana si Biharia, legate prin saua Vartop la altitudinea de 1180 m, pentru ca apoi raul Ariesul Mare sa desparta cele doua unitati montane.

Dezvoltarea localitatilor apartinatoare comunei se face in prezent de la DN 75, datorita conditiilor mai bune de acces, urmeaza apoi drumurile judetene si cele forestiere.

 

Sursa: Site-ul Primariei Arieseni

Aflati mai multe despre atractiile turistice din judetul - regiunea Alba

Alba

Judetul Alba este amplasat in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului;

Vecini: la nord-Cluj, la nord-vest-Bihor, Arad, la sud-vest-Hunedoara, la sud-Valcea, la est-Sibiu, la nord-est-Mures.

Suprafata: 6.242 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii). Populatie: 382.700 locuitori.

Accesul in judetul Alba se realizeaza cu mijloacele auto in principal pe cele doua magistrale rutiere: DN 1: Bucuresti – Brasov – Sibiu – Sebes – Cluj-Napoca – Oradea si DN 7: Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Sebes – Deva – Arad. Alte drumuri nationale care strabat judetul sunt: DN 74: Brad – Abrud – Alba Iulia, care face legatura cu Tara Zarandului, DN 75: Lunca – Campeni – Turda, DN 74A: Abrud – Campeni, DN 14B: Copsa Mica – Blaj – Teius si DN 67C: Novaci – Oasa – Sugag – Sebes.

Orase: Alba Iulia – resedinta de judet, 66.400 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul, Abrud, Aiud, Baia de Aries, Blaj, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Sebes, Teius, Zlatna.

Relieful: este structurat pe trei mari unitati naturale:

 Muntii Apuseni, situati in partea nord-vestica, cuprind Muntii Bihorului (vf. Curcubata 1849 m) cu masivul Gaina (1486 m), Muntele Mare, Muntii Metaliferi, Muntii Trascaului si Munceii Vintului.

Carpatii Meridionali in partea sudica, reprezentati de Muntii Sureanului (Sebesului) cu Varful lui Patru 2130 m si partial Muntii Cindrelului.

Podisul Transilvaniei in partea estica cu subunitatile Tarnavelor, Mahaceni si Secaselor.

Muntii Apuseni sunt despartiti de celelalte unitati de Culoarul Muresului, ce reprezinta o unitate de contact.

Clima are un caracter continental si variaza în functie de unitatile de relief, încadrandu-se în 2 sectoare mari: în zonele montane se înregistreaza o clima rece si mai umeda, iar în zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata.

Reteaua hidrografica apartine in intregime bazinului raului Mures, rau ce intra in judet in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si iese in aval de confluenta Vaii Bacainti (202 m). Cei mai importanti afluenti sunt pe dreapta Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Galda si Ampoiul iar pe stanga Tarnava, Sebesul, Pianul si Cugirul.

Lacurile constituie o parte din rezerva de apa cantonata in lacurile naturale Iezerul Sureanu, Iezerasul Carpa si Iezerul Ighiel dar si in cele antropice din imprejurimile Rosiei Montane sau in cele de pe valea Sebesului.

Rezervatii naturale : diversitatea formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai importante sunt:

- speologice: pesterile Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara;

- geologice: klippele calcaroase Pietrele Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului, piatra Bulbuci, Detunatele;

- paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus;

- botanice: Scarita-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Capatana;

- geomorfologice: Rapa Rosie;

- complexe: Cheile Intregalde, Rametului, Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul Sureanu, Iezerul Ighiel.

Bogatia cinegetica si acvifaunistica a judetului Alba : teritoriul judetului Alba este populat cu o mare varietate de vanat si peste, oferind posibilitati nemaipomenite pentru practicarea vanatorii si pescuitului recreativ – sportiv, avand in vedere ca se pot vana 14 specii de mamifere, peste 30 specii de pasari si se pot pescui mai mult de 50 specii de pesti.

Suprafata totala a fondului cinegetic din judetul Alba este de 587.273 ha, fiind impartita in 54 fonduri cinegetice cu suprafete intre 7.000 – 15.000 ha.

Judetul Alba cu un potential cinegetic ridicat, fondurile cinegetice fiind populate cu aproape toate speciile de vanat existente in fauna salbatica a Romaniei, precum ursul brun, cerbul comun, cerbul lopatar, mistretul, capriorul, cocosul de munte, iepurele de camp, fazanul, potarnichea, lupul, rasul, pisica salbatica, gasca si rata salbatica, ierunca, sitarul, porumbelul gulerat, porumbelul de scorbura, prepelita, turturica, gugustiucul, sturzii, graurul, ciocarlia si multe alte specii de pasari salbatice sedentare sau migratoare.

Repere istorice.

Din cele mai indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria asezarilor acestui judet, amintim:

Repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia Romana si Ghirbom); Cultura Cotofeni – faza de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului: Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii.

Repere din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui Burebista si apoi Decebal, amintim: cetatile fortificate dacice de la Capilna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta.

Din perioada cuceririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (Rosia Montana), Brucla (Aiud), etc.

Importante descoperiri arheologice din secolele III – IV e.n. – Alba Iulia, Obreja, Cricau, Aiud, Ciumbrud, Rahau, Ungurei, Sebes; din secolele V – VI e.n. – Alba Iulia, Sebes, Cilnic; din secolele VII- IX e.n. – Noslac, Alba Iulia, Pianu de Jos, Aiud, Blandiana, Berghin, Cricau, Cugir, Ghirbom, Sebes, Turdas, Spalnaca, Teius, Laz, Sinmiclaus, etc.

Secolul X e.n. – voivodatul de la Balgrad, condus de Gyla.

Secolul XII e.n. in jurul centrului Albei Iulia se formeaza comitatul Alba (1177).

Anul 1546, Alba Iulia devine capitala principatului autonom Transilvania (dupa batalia de la Mohacs – 1526).

Anul 1600, la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state romane (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), sub marele voievod unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitala a tarilor romane unite.

Anul 1784, marea rascoala a lui Horia, Closca si Crisan.

Secolele XVII – XVIII e.n. perioada culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Balgrad, Scoala ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; centrele culturale ale epocii feudale: Alba Iulia si Blaj; din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita intre anii 1715 – 1738, de catre imparatul Austriei, Carol al VI – lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un numar insemnat de monumente si lacase de cult, etc.

Revolutia din anii 1848 – 1849, mai 1848 – marea adunare de pe Cimpul Libertatii de la Blaj, activitatea insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din „Tara de Piatra”.

Anul 1918, 1 Decembrie, are loc Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia care consfinteste definitiv prin votul unanim al celor 1228 mandatari ai populatiei din Transilvania unirea acesteia cu Romania;

Anul 1968, se constituie prin reforma administrativa judetul Alba, cu resedinta la Alba Iulia.

Anul 1991, ia fiinta Universitatea „1 Decembrie 1918” din Municipiul Alba Iulia.

Sursa: Site-ul Consiliului Judetean Alba

 

Aflati mai multe despre atractiile turistice din tara Romania

Romania
 Descriere despre "Tara "
Romania ....

Pensiunea Skipass*** este situata in Satul de Vacanta Vartop Arieseni, intre partiile de ski si ofera servicii de cazare, restaurant, vizite la obiective turistice si activitati recreative, terasa, piscina interioara, loc de joaca, biciclete si alte echipamente sportive, tiroliana, tir cu arc.

 

Pensiunea Skipass*** pune la dispozitia turistilor 21 camere duble, 2 apartamente decomandate si un apartament nedecomandat in doua corpuri de cladire. Legatura intre cele doua corpuri de cladire se realizeaza printr-un hol incalzit.

 

Camere: balcon, baie proprie cu dus, incalzire centrala, TV cablu, posibilitate de pat suplimentar pentru copii. In cateva camere sunt paturi suplimentare etajate, pentru copii.

 

Camera tip A are 18 mp si este amplasata in corpul mare, cu piscina si restaurantul.

 

Camera tip B are suprafata 14-15 mp si este amplasata in corpul mic.

 

Apartament decomandat are 47 mp, se intra intr-un hol, in fata este baia cu cada si in laterale sunt camerele. Doar una din camerele apartamentului are balcon.

 

Apartament nedecomandat are 40 mp, se intra intr-o camera in care sunt 2 paturi simple si din aceasta in a doua camera unde este un pat matrimonial si baia. Acesta este situat la ultimul nivel si nu are balcon.

 

Restaurantul traditional are capacitate de 80 de locuri, ofera preparate culinare extrem de gustoase.

Vara, la noua terasa oaspetii se pot bucura de aerul de munte la un pahar de vorba.

 

Piscina functioneaza tot timpul anului, indiferent de anotimp, are 9,5 m lungime, 5,5 m latime si 1,35 m adancime, este prevazuta cu instalatie de hidromasaj iar calitatea apei este verificata permament.

Temperatura apei vara este intre 26 si 28 grade iar iarna este intre 30 si 32 grade.

Piscina este deschisa pentru turisti intre orele 12:00 si 21:00.

In aceeasi incapere, incalzita pe timp de iarna, oaspetii au la dispozitie o mica instalatie de sauna finlandeza.

Din piscina iarna oaspetii pot urmari evolutia schiorilor pe partie iar vara pot iesi pe terasa la plaja.

 

Reguli pentru utilizarea piscinei:

- dusul este obligatoriu inainte de intrarea in bazin si la iesirea din sauna;

- accesul copiilor sub 12 ani neinsotiti de parinti este interzis;

- pentru a preintampina orice accidente parintii se obliga sa supravegheze permanent copii la piscina;

- saritul in bazin este interzis;

- accesul in stare de ebrietate, cu bauturi sau preparate alimentare este interzis;

- accesul se face in slapi, cu costum de baie si cu halat;

- trecerea pe casa scarii sau prin restaurant in costum de baie este interzisa.